Timișoara a devenit cunoscută pentru trei teatre naționale, în trei limbi diferite: română, maghiară și germană. Din 2019 a început să funcționeze teatrul de stat în limbă sârbă, iar din 2023 va funcționa și un teatru în limba romă.

Ansamblul Lulughi Sukar din Timișoara FOTO Ștefan Both

În anii ’80, la Timișoara s-a înființat compania
de teatru, dansuri și muzică romă Lulughi Sukar, dar după Revoluție ansamblul
s-a destrămat. Noua generație de romi școliți au pus în aplicare o inițiativă
inedită de a reînființa teatrul în limba romă, după ce au primit o finanțare de
aproximativ 200.000 de euro.

Opt tineri sunt plătiți pentru a face parte din
formația de teatru, s-a achiziționat o scenă mobilă, lumini și instalație de
sunet, și au început pregătirile pentru spectacole.

„Ne-am
dat seama că ne lipește ceva. Lipsea chiar sufletul. Ne pierdeam sufletul, tot
ocupându-ne doar de probleme zilnice. Trebuia cumva să ne întoarcem, să ne
redescoperim tradițiile. Pe vremea comunismului, ansamblul a fost înființat chiar
de tatăl meu. În alte regiuni din România nu s-ar fi putut face ce s-a făcut la
Timișoara, într-o perioadă în care romii nici nu erau recunoscuți ca etnie.
Aici, tatăl meu organiza sesiuni științifice la universitate, pe tema romilor,
la care veneau și de la București. Suntem în Banat, aici lucrurile au stat
diferit. Revenind, în 2018 am început să ne interesăm și de un program
cultural. Am căutat parteneri și expertiză în Islanda, în Franța, Germania, iar
într-un final am reușit să atragem fonduri norvegiene, prin Ro-Cultură. Am depus proiectul în 2021 și am câștigat în 2022. Nu
mai e ca pe vremea comunismului, ci un produs cultural complex”, a spus Adrian Mirescu, președintele
Asociației Pardida Romilor “Pro
Europa” din Timișoara.

Ansamblul Lulughi Sukar din Timișoara FOTO Ștefan Both

Program cultural bogat în 2023

Repetițiile au loc la Sala Lira. Pe
parcursul acestui ani, actorii de de la Lulughi Sukar vor avea 15
reprezentații, în 15 localități, printre care Arad, Reșița și Timișoara.

„Reușim
în momentul de față să plătim opt tineri, să achiziționăm o structură mobilă, o
scenă mobilă, lumini. Așteptăm să vină echipamentul și pornim cultura în mediul
rural, acolo unde am lăsat totul baltă. Lucrez cu niște copii fantastici,
majoritatea din ei studenți. Ei sunt stabili, nu-ți pleacă în Franța sau
Germania, rămân aici și muncesc din greu. Cei care sunt la dansuri, sunt și la
teatru”, a mai spus Adrian Mirescu.

Asociației Pardida Romilor „Pro Europa“ din Timișoara
pregătește și alte proiecte în cadrul programului Timișoara-Capitală Europeană
a Culturii 2023.

„Tragem
tare, lucrăm până târziu, se simte sângele tânăr. Vrem să combatem
stereotipurile legate de cultura romă, care ne reduc doar la maneliști și lăutari.
Vom avea expoziție de pictură Eugen Raportoru, seară de teatru rom, seară de
film, vom avea un festival de modă internațională cu creatori romi. Va fi
primul asemenea eveniment organizat în România„, a adăugat Mirescu.

Ansamblul Lulughi Sukar din Timișoara FOTO Ștefan Both

Noua generație de romi școliți

Nicole are 20 de ani și
este studentă la Facultatea de Științe Politice de la UVT.

„Activez de un an în Partida
Romilor, iar de câteva luni în compania artistuică
Lulughi Sukar. Sunt pasionată de politică, vreau să activez în acest domeniu, pentru că vreau o schimbare în țară. Am o pasiune și pentru muzică și dans. Am făcut
șapte ani de dansuri populare și moderne, iar acum, alături de colegii mei,
vrem să facem o schimbare”, a spus Nicole.

Ansamblul Lulughi Sukar din Timișoara FOTO Ștefan Both

Denisa este studentă în anul doi la
Facultatea de Drept. „Fac parte din ansamblul
nostru Lulughi Sukar de la început. Ne întâlnim de trei-patru ori pe săptămână,
facem coregrafie, ne pregătim pentru spectacol. Vom avea și dans, vom avea și teatru scenic,
dar vom organiza și seri de film, activități de dezvoltare personal și multe
altele. Pe parcursul anului 2023 vom avea 15 spectacole de teatru, ultimul va
fi la Timișoara”, a declarat Denisa.

Trei teatre de stat în limbi diferite

În 1953, Timişoara
devine singurul oraş din Europa cu trei teatre de stat în limbi diferite:
română, germană şi maghiară. Era anul în care piesa „Die Karlsschuler” (Elevii
şcolii de cadeţi), de Heinrich Laube, a marcat începutul Teatrului German de Stat din oraşul de pe Bega. Tot în acelaşi an s-a înfiinţat secţia maghiară,
care patru ani mai târziu devine instituţie de sine stătătoare, iar din 1990
poartă numele dramaturgului Csiki Gergely.

Teatrul Maghiar FOTO Teszt

Au existat mai multe
tentative de înfiinţare a unui teatru de stat în limba sârbă. Ani buni
funcţionează trupa de teatru sârbesc „Thalia”, cu sute de reprezentaţii în
întregul Banat. Visul a devenit realitate în ianuarie
2019, când teatrul de limbă sârbă, finanţat de Consiliul Judeţean Timiş, a
început să funcţionează în cadrul Teatrului de Păpuşi şi de Tineret Merlin. 

Imaginea 1/12: Ansamblul Lulughi Sukar din Timișoara FOTO Ștefan Both