Un profesor a obținut 60.000 euro printr-un proiect european pentru a-i învăța pe adulții de peste 50 de ani cum să folosească telefoanele inteligente. Așa s-a ajuns ca proiectul să rezolve cel puțin două nevoi ale vârstnicilor: comanda pe internet și comunicarea

Li se explică în amănunt ce rol are fiecare „buton” al dispozitivului în parte FOTO: digitaladult.ro

Profesorul Nicolae Loghinaș, din Balș, județul Olt, a scris de-a lungul anilor foarte multe proiecte europene, elevii și profesorii fiind preponderent beneficiarii. În ianuarie anul acesta, i-a pus în prim-plan pe vârstnici, pe care să-i învețe să folosească telefoanele inteligente pentru a-și ușura viața. Așa s-a născut proiectul Erasmus+ „Digital Adult = a Better Life”, pentru care, în aproximativ trei luni, a reușit să găsească parteneri în Italia și Portugalia. Suma care se împarte celor trei parteneri, în funcție de activitățile pe care fiecare și le-a asumat în proiect, este de doar 60.000 euro. Din acești bani se suportă atât cursurile de acasă pentru beneficiarii din grupul țintă, cât și schimburile de experiență care se realizează cu o mică parte dintre beneficiari.

Cum s-a născut ideea proiectului

„Ideea a venit de la nevoile oamenilor, pornind din pandemie, când am văzut că sunt foarte mulți adulți, în special cei mai în vârstă, care nu reușesc să se descurce. Ar fi făcut și ei o comandă de diverse cumpărături, pentru că știm că acea perioadă a fost destul de ciudată, lumea nu putea să iasă din casă, dar n-au știut cum să facă. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, în situații de zi cu zi am observat asta: mergeam la bancomat și de mai multe ori mi s-a întâmplat ca persoane în vârstă să mă întrebe dacă îi pot ajuta, pentru că nu știu cum să scoată banii”, a explicat profesorul Nicolae Loghinaș cum s-a pornit la drum.

Li se explică în amănunt ce rol are fiecare „buton” al dispozitivului în parte FOTO: Fb. N. Loghinaș

După ce au fost identificați partenerii și s-au planificat în amănunt activitățile, s-a trecut la recrutarea beneficiarilor din grupul-țintă. Partea română are beneficiari din patru localități, din orașul Balș și din trei comune (Dăneasa-Olt, Baldovinești – Olt, Giurgița – Dolj), în total peste 80 de persoane. Nu toți vin la fiecare întâlnire (experții din proiect se deplasează în fiecare dintre cele patru localități), însă există un nucleu de peste 50 de persoane care participă constant.

Partenerii din cele trei țări, în schimb de experiență în Portugalia FOTO: Fb. N. Loghinaș

„În primul rând, îi scoatem puțin din izolare”

La începutul lunii iulie a avut loc și primul schimb de experiență, în Potugalia, la care au participat zece persoane din partea organizației române și un număr egal și din partea partenerilor, cei aleși fiind dintre cei care au putut comunica în limba engleză cu partenerii. Reîntorși în comunitățile lor, participanții au avut posibilitatea să transmită mai departe din lucrurile noi învățate. 

 „În primul rând, îi scoatem puțin din izolare, pentru că marele pericol ăsta este, izolarea socială (…) Sunt familii cu copiii plecați, cu nepoții plecați, sunt oameni de o anumită vârstă, unii dintre ei au oarece educație, alții nu și nu are cine să-i ajute. Și atunci, făcând asta, ei ies în lume pur și simplu, învață să facă niște lucruri mai mult decât le știau înainte, pentru că la vremea dumnealor nu au avut telefoane mobile, nu au avut tablete, nu au avut calculatoare”, explică Loghinaș.

Deja acum cei care au învățat mai repede le explică și celorlalți. La început, o treime dintre beneficiari aveau încă telefoane cu butoane și o mare teamă de a trece la cele inteligente. Între timp, au reușit să-și achiziționeze, unii la mâna a doua, și au învățat să folosească aplicații precum what’ s app, să-și creeze conturi pe platforme de consultații medicale online, de exemplu, dar și să facă comenzi de diverse produse pe Internet sau să găsească un obiectiv cu ajutorul Google Maps.

Întâlnire în Portugalia între beneficiari ai proiectului din cele trei țări FOTO: Fb/N. Loghinaș

„Am pornit de la ce face fiecare telefon în parte, ce sunt toate butonașele, aplicațiile, ce se face cu ele, am vorbit mult de Internet, în primul rând de protecția lor, să fie foarte atenți când folosesc Internetul și să ne și comunice dacă e ceva ce nu sunt ei siguri că pot accesa, să ia legătura cu noi. (…) Mulți au fost impresionați de faptul că pot să-și comande pe Internet. Și spuneau: < Uite, maică, nu mai dau atâția bani pe microbuz, îmi vine acasă, plătesc pachetul când îmi vine mașina la poartă!>. (…) Tot ce-i învățăm acum o să se regăsească într-un ghid la care lucrăm deja”, a mai spus Nicolae Loghinaș.