Congresul american a dat, în aprilie, o lege care face posibilă confiscarea activelor rusești înghețate și trimiterea banilor obținuți drept ajutor pentru Ucraina. Expertul în securitate Iulia Joja susține că decizia finală va aparține, de fapt, președintelui SUA.

Confiscărea activelor rușești din SUA rămâne la latitudinea președintelui SUA. FOTO: EPA EFE

Legea prin care s-a aprobat pachetul de ajutor de circa 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina conține o prevedere care dă dreptul SUA să confiște activele rusești pe care le-a înghețat în primele zile de la începerea războiului. Banii rezultați în urma acestei operațiuni urmează să fie folosiți pentru ajutarea Ucrainei.

După începerea războiului, active de până la 300 de miliarde de euro au fost înghețate în Occident, cea mai mare parte în țări ale Uniunii Europene, sub 10 miliarde de dolari în SUA. Asta înseamnă că sumele rămân ale Rusiei, dar nu poate avea acces la acestea.

Legea amintită vine la pachet cu proceduri birocratice destul de complicate: Departamentul de Trezorerie trebuie să înceapă să localizeze activele rusești în SUA în termen de 90 de zile și să raporteze Congresului în termen de 180 de zile.

La o lună după această perioadă, președintelui SUA i se va permite să „sechestreze, confiște, transfere sau investi” orice activ al statului rus, inclusiv dobânzile rezultate, arată Associated Press News.

Legislația prevede că „orice efort al Statelor Unite de a confisca și reutiliza activele suverane ale Rusiei” ar trebui făcut alături de aliații internaționali, inclusiv G7, Uniunea Europeană și alte națiuni, ca parte a unui efort coordonat, se arată într-un articol publicat, ieri, de New York Times.

„Ideea confiscării pare blocată deocamdată”

În articol se precizează că „ideea confiscării pare blocată deocamdată”, deoarece, deși Statele Unite și Marea Britanie susțin ideea, au venit obiecții semnificative din partea unor țări precum Franța, Germania, Indonezia, Italia, Japonia și Arabia Saudită, precum și din partea unor oficiali precum Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene.

Confiscarea ar fi un precedent negativ, o încălcare a suveranității și ar putea duce la diverse probleme legale, instabilitate financiară și confiscări reciproce ale activelor occidentale în străinătate.

„Adevărul” a întrebat-o pe experta în securitate de la Washington, Iulia Joja în ce măsură vede realizându-se confiscarea activelor rusești.

În primul rând, Joja a susținut că legea nu îl obligă pe președintele SUA să confiște aceste bunuri, ci îl lasă să decidă dacă face sau nu acest lucru.

„Este o lege fără precedent. Nu s-a mai văzut așa ceva. În plus, avem foarte puține date cu privire la sumele despre care vorbim, la care-i diferența de regim între bunuri mobile/imobile și sumele de bani și cât de repede se pot valorifica acestea și transforma în ajutor pentru Ucraina”, explică experta.

Probabil acesta a fost motivul pentru care Fiscul american are la dispoziție 90 de zile pentru a face un raport complet cu privire la aceste active.

Având în vedere că sunt șanse foarte mari ca venirea la Casa Albă a lui Donald Trump să lase fără efect această lege, am întrebat-o pe Iulia Joja în ce măsură crede că administrația Biden va putea trece la o asemenea măsură, acum, în preajma alegerilor.

„Mă aștept la reținere din partea administrației Biden”

„E foarte greu să trag o concluzie politică. Dacă ne uităm la modelele de decizii luate de administrația Biden în ultimii doi ani și jumătate, administrația a pus pe masă sancțiuni împotriva Rusiei și a împins Europa să treacă la sancțiuni. Deci, avem o istorie a inițiativei din partea administrației Biden”, spune experta.

Pe de altă parte, explică ea: „Știm că pe parcursul ultimilor doi ani și jumătate că administrația Biden a fost extrem de reținută în ceea ce privește ajutarea Ucrainei. În acest context, o asemenea situație fără precedent, mă aștept la reținere din partea administrației Biden în a pune în aplicare această lege.”

Întrebată ce va conta cel mai mult în luarea unei decizii în această problemă, Joja a precizat că nu este neapărat vorba despre ceea ce se întâmplă pe linia frontului, la Bruxelles sau în alte capitale europene. „Cel mai mult va conta câtă presiune va pune Congresul – în special lideri din Partidul Democrat și personaje cunoscute afiliate Partidului Democrat – pe administrație, pentru a iniția o asemenea acțiune”, explică experta.

Confiscare?

Discuțiile despre confiscarea definitivă continuă, chiar dacă rămâne puțin probabilă o trecere la acțiune. „Sechestrarea banilor ar fi o modalitate de a forța Rusia să plătească pentru reconstrucția costisitoare a Ucrainei, estimată că va costa cel puțin 500 de miliarde de dolari, dacă nu de două ori, din moment ce este puțin probabil să se ofere voluntar pentru a face acest lucru”, se arată în analiza New York Times citată.

Nigel Gould-Davies, un fost diplomat britanic acum la Institutul Internațional de Studii Strategice, o instituție de cercetare, citat de publicația americană, spune că temerile occidentale de instabilitate financiară sunt nerealiste:

„Înghețarea activelor a fost un pas mult mai decisiv decât confiscarea acestora și nu a provocat turbulențe pe piață”, a spus el. „Dacă țările care emit principalele monede – dolarul, euro, lira sterlină și yenul – se mișcă împreună, nu există niciun alt loc unde fonduri mari de bani să fie păstrate în siguranță.”

Într-un eseu recent, Gould-Davies a spus că, ca și în cazul livrărilor de arme către Ucraina, „o frică exagerată de consecințe negative este cea mai recentă formă de auto-descurajare cronică în afacerile economice”.

O astfel de ezitare este deosebit de negativă, susține el, deoarece economia este „cea mai  forță naturală a Occidentului, una împotriva căreia Rusia nu poate riposta în mod eficient”.

UE a stabilit confiscarea dobânzilor provenite din activele confiscare, circa 3-5 miliarde de euro aual, dar discuții și divergențe importante sunt și aici.