Unul dintre cei mai competenți și productivi istorici tomitani din zilele noastre – deopotrivă valoros și omniprezent analist politico-militar, foarte documentat, echilibrat în analize și aprecieri – a ajuns, iată la o frumoasă vârstă (n. 8 mai 1964, în Oltenia, lângă Craiova).

Produs științific al Universității „Ovidius”, cu un valoros doctorat sub conducerea exigentei profesoare și îndrumătoare Viorica Moisuc, Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc (apărută în 2022), consemna, între altele, că Marian Zidaru, fiu adoptiv al Constanței, este „Istoric, profesor, specialist în istoria relaţiilor internaţionale contemporane, a istoriei României în secolul al XX-lea în context european (cu aplecare asupra primei jumătăţi şi a Basarabiei). Autor a 11 volume, a peste 70 de studii şi articole de specialitate, publicate în ţară şi străinătate (Bulgaria, Germania, Republica Moldova, Turcia). Participant la conferinţe ştiinţifice din ţară şi străinătate (Albania, Bulgaria, Republica Moldova, Turcia), organizator şi moderator în ţară de reuniuni cu caracter ştiinţific, cu participare internaţională”.
De atunci până astăzi, activitatea științifică a sa (din păcate, din motive medicale, în această primăvară a fost nevoit a se retrage de la Catedră – văduvindu-se Învățământul constănțean de un valoros dascăl, metodician cu o personalitate distinctă, apropiat deopotrivă, în actul predării, de sufletele elevilor) s-a îmbogățit prin noi participări la reuniuni naționale și internaționale, publicare de articole și studii.
 
Iar cu totul recent, a văzut lumina tiparului un consistent volum colectiv – inițiat de dânsul și coordonat (împreună cu părintele-arhimandrit Andrei Tudor și subsemnatul) –, cu titlul Istorie, geopolitică și spiritualitate românească la Marea Neagră (500 pp., la Editura Etnologică din Capitală).
Este vorba despre Lucrările Conferinței Științifice Internaționale, cu titlul respectiv – sub egida Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House –  ce au avut loc în urmă cu trei an (12-14 august) la Sfânta Mănăstire Dervent.
Amplul volum are toate datele unui demers științific-editorial la parametri superiori; în afara studiilor respective (32), cu autori din Constanța, București, Cluj-Napoca, Chișinău, Cernăuți, Tulcea – volumul beneficiază deNotiță introductivă / Introductory Notice (p. 11),Abstracts & Keywords (pp. 445-463),Concluzii (pp. 464-466), Conclusions (pp. 467-469), Programul Sesiunii (pp. 470-475), Anexe (pp. 477-490), Postfață (pp. 491-494: semnată de Dorin Popescu), Note despre autori (pp. 495-499).
 
Studiile sunt cuprinse în patru secțiuni tematice:

Secțiunea „Geopolitică și geopolitici la Pontul Euxin”

(pp. 15-90) cuprinde:
Valentin Constantinov, Marea Neagră în primele decenii ale secolului al XVII-lea. Concept geopolitic și confruntări politico-militare (pp. 15-24), Diana Ețco, Proiecte geostrategice ale Marilor Puteri în Nordul Mării Negre. Implicări și consecințe – secolul al XVIII-lea (deceniile 7 și 8) (pp. 25-45), Stoica Lascu, N. Iorga – primul geopolitician român. Cu prilejul a 150 de ani de la nascerea Titanului Istoriografiei şi Cvltvrii Române (pp. 46-67), Cristian Sandache, Vladimir Putin și obsesia reconstituirii Imperiului. Pentru o nouă paradigmă rusă în poziționarea internațională (pp. 68-76), Dorin Popescu, Ciocniri și catastrofe geopolitice la Pontul Euxin. Evadarea din „furtuna perfectă” (pp. 77-86), Marin Gherman, Geopolitica Marii Negre: între hibridizare și ghetoizare informațională (pp. 87-90).
 

Secțiunea „Destine frânte pentru Ţară în vatra istorică românească”

(pp. 91-192):
Ion Moiceanu, 113 ani între crimele de la Turda (9 august 1601) și Istanbul (16 august 1714). „Cu mazilirea și eșafodarea lui Brâncoveanu și a fiilor lui” (pp. 93-102), Mircea-Gheorghe Abrudan, Pr.acad. Ioan Lupaș (1880-1967), un cărturar ardelean de trei ori întemnițat pentru „Legea românească” (pp. 103-130), Remus Macovei, Stan Poetaș (1870-1919), Generalul nepereche (pp. 131-139), Radu Carp, O biografie dintr-un secol al încercărilor: Ilie Popescu-Mohora (1910-1989) (pp. 140-144), Ion Negrei, Represiunea religioasă din Basarabia în anii 1940-1941. Un destin de martir – părintele Gheorghe Tudorache (1906-1974) (pp. 145-151), Anatol Petrencu, Deportarea din sudul Basarabiei (iunie 1941): 80 de ani de la marea tragedie (pp. 152-159),Ioan Damaschin, Căpitan-comandorul Alexandru Dumbravă (1901-1944) – simbol al sacrificiului pentru țară și pentru salvarea onoarei militare (pp. 160-169), Florin Popescu, Cutele memoriei. Marea Foamete sovietică din R.S.S. Moldovenească (1946-1947) și unele relatări contemporane (pp. 170-175), Constantin Mihail, Vasilica-Lenuța Nihail, Ierarhi și preoți tulceni – apărători ai Ortodoxiei în perioada regimului comunist (pp. 176-185), Dorin Popescu,Temnițe și temple ale Bucovinei (pp. 186-192)

Secțiunea „Istorie și spiritualitate – Epoca Modernă”

(pp. 194-301):
Vlad Mischevca, Periodizarea Războiului Ruso-Turc din 1806-1812 (pp. 195-205),Diana Ețco,Societăți secrete  și francmasonerie în Basarabia primului deceniu de la anexare (1812-1822). Implicații și realizări (pp. 206-234),Viorel Bolduma, Tentative de emigrație a țăranilor din județul Bender în Extremul Orient în anii 1894-1896 (pp. 235-244), Igor Chiosa,Poliția politică în Basarabia ca mijloc de dominare al Imperiului Rus în Basarabia (pp. 245-253), Lavinia-Dacia Dumitrașcu, Basarabia sfârșitului de secol XIX în paginile „Gazetei de Transilvania”: „Frați despre frați” (pp. 254-265), Carmen-Elena Țilivea, Comemorarea semicentenarului morții lui Ciprian Porumbescu în paginile ziarului „Glasul Bucovinei” (1933) (pp. 266-279), Anisia Emilean,Prefectul de Tulcea (1897-1900) Ioan Nenițescu – promotor al românismului în nordul Dobrogei (pp. 280-286),Florin Popescu,Atanasie Simu (1854-1935) sau despre bunul gust al vechilor elite românești (pp. 287-301).
 

Secțiunea „Istorie și spiritualitate – Epoca Contemporană”

(pp. 303-301)
Serghei Hakman, Relațiile româno-sovietice în contextul procesului de formare a unui sistem colectiv de securitate europeană în perioada interbelică (pp. 305-317), Emil Țîrcomnicu, Aşezarea macedoromânilor în Dobrogea de Sud – prima etapă (1925-1930) (pp. 318-339), Lavinia-Dacia Dumitrașcu, Dimitrie D. Chirescu – prefect de Storojineț (24 aprilie 1931-7 iunie 1932) (pp. 340-348), Ion Șișcanu, Gurile Dunării în strategia Uniunii Sovietice (1918-1940) (pp. 349-356),Stoica Lascu, Drama refugiaţilor români din sudul Dobrogei/Cadrilater (toamna anului 1940) (pp. 357-418), Marian Zidaru, Aspecte ale colaborării dintre SOE şi NKVD în Balcani și România (1944) (pp. 419-433), Cristina Gîlă, Continuitate și valori adăugate în educația la nivel european (pp. 434-438), Magdalena Iacob-Baciu, Recomandări în vremuri de Pandemie – resurse pentru predare/învățare/evaluare în online (439-444).
           
La acest moment de sărbătoare, urăm proaspătului sexagenar să aibă parte, în continuare, de multă sănătate, cu noi împliniri profesionale ca unul dintre cei mai vrednici și competenți Cavaleri ai lui Clio din spațiul României de la Mare!
Vivat, crescat, floreat!