La 13 februarie 1633, Galileo Galilei a ajuns în fața
Inchiziției, iar în anul 1785, Crișan, unul dintre conducătorii Răscoalei
iobagilor români din Transilvania, a murit.

1633 – Galileo Galilei a ajuns la Roma pentru procesul său
în fața Inchiziției

Galileo Galilei a fost unul dintre cei mai cunoscuți savanți
ai Renașterii. Astronom, fizician, inginer, filosof și matematician, Galilei a
jucat un rol cheie în Revoluția Științifică și a rămas în istorie pentru
conflictul său cu Inchiziția romană: ca susținător al teoriei heliocentrice,
Galilei a fost judecat de Inchiziție pentru erezie, forțat să se dezică de
convingerile sale și să-și petreacă restul vieții în arest la domiciliu.

1785: a murit Crișan, unul dintre conducătorii răscoalei de
la 1784 din Transilvania

Răscoala din 1784, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și
Crișan”, a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din
Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. La ea au
participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului,
mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc.

Horea şi Cloşca, doi dintre conducătorii Răscoalei iobagilor
români din Transilvania, au fost prinşi pe 27 decembrie 1784. Planul pentru
prinderea lui Horea şi Cloşca a fost întocmit de brigadierul silvic Anton
Meltzer din oraşul Abrud. Tot el a primit sarcina de a-i depista pe „fraţii de
cruce ai lui Horea“.

Horea, Cloșca și Crișan

În cea dea treia zi de căutări, 27 decembrie 1784, ţăranii
plecaţi să-i caute s-au ghidat după urmele pe zăpada căzută de curând. Aşa au
ajuns la Cristea Nicolae, straja lui Horea şi Cloşca, pe care l-au silit să
mărturisească unde sunt ascunşi căpitanii. „Apropiindu-se de colibă, Horea îi
primi ca pe prieteni. Îi întrebă dacă nu umblă cumva după vânat. Răspunseră că
da şi că sunt siliţi să caute vânat pentru armată, dar nu pot găsi nimic şi
sunt pe jumătate îngheţaţi. Atunci Horea îi pofti să sadă lângă foc. Doi se
aşezară lungă Horea, ceilalţi doi, lângă Cloşca. Acesta îi întrebă numaidecât
ce noutăţi mai sunt în sate. Răspunseră că oamenii peste tot se plâng de
mulţimea cea mare a soldaţilor (cătanelor, încât poporul trebuie să fugă.
Ştefan Trif şi Nutu Matieş se aruncară amândoi, unul asupra lui Horea, celălalt
asupra lui Cloşca, îi prinseră de gât, îi trântiră la pământ şi îi legară “,
descrie scena prinderii istoricul Gheorghe Anghel.

Al treilea cap al Răscoalei, Crişan, a mai rătăcit aproape o lună. Totul s-a sfârşit în la 30 ianuarie 1785, tot prin trădare.

Totul s-a sfârşit în la 30 ianuarie 1785, tot prin trădare.
„Ieri după amiază (29 ianuarie 1785) când trupa ajunsese la Şasa Lupşa, auzind
de venirea soldaţilor, tot satul ieşise pe dealuri. Ofiţeri se apropiaseră de
ţărani ca să-i asigure că se pot întoarce liniştiţi acasă căci n-are să li se
întâmple nici un rău. Soldaţii plecară mai departe pentru a da de urmele lui
Crişan. Din spusele unor oameni aflară că în urma zgomotului iscat de
apropierea soldaţilor. Crişan luase drumul mai departe. Soldaţii porniră în urmărirea
lui după indicaţiile unor oameni. Aceştia erau nouă, care făcură jurământ
înfricoşător că nu se vor liniştii până când nu vor pune mâna pe el. Se ştia că
luase drumul spre Ponor. Dar nu trebuia urmărit cu soldaţii, tocmai pentru a
nu-l alarma. Cei nouă, sub conducerea popii din Cărpiniş, merseră tot pe urma
lui până când reuşiră să-l prindă şi să-l aducă aici (Abrud). Maine îl va
trimite la Zlatna escortat de 50 de soldaţi şi 10 husari sub comanda
sublocotenentului Neustadtler. Va trimite tot odată şi pe fiul lui Crişan,
prins şi el, pe soţia şi pe servitorul lui”, spune David Prodan în lucrarea
„Răscoala lui Horea, volumul II.

Numele celor care au luat parte la prinderea lui Crişan
sunt, după raportul autorităţilor vremii, următorii: popa Moise, cel care a
contribuit mai mult, fiul preotului, Moise cel tânăr, Ion Clisaru din Abrud,
Ion, Todor şi gornicul Irimie Soil, Lazăr Latea toţi din Cărpiniş, Todor şi Ion
Holobut din Şasa- Lupşa, Todor Momen din Lupşa şi popa Simion din Şasa-Lupşa.

Ulterior, capii Răcoalei au fost aduşi la Alba Iulia. Horea
şi Cloşca au  fost încarceraţi la porţile
a III-a şi a IV-a a Cetăţii ridicate de austrieci la Alba Iulia pe spatele
ţăranilor români. Crişan a fost întemniţat în vechiul corp de gardă, o clădire
azi dispărută, până în 13 februarie 1785, când şi-a pus capăt zilelor,
sugrumându-se cu curelele de la opinci.

1853: medicul Charles Gabriel Pravaz a inventat seringa

Charles Gabriel Pravaz (1791 – 1853) a fost un medic ortoped
și chirurg francez care a inventat seringa modernă. Cu toate că conceptul
seringii datează de la Galen, forma ei modernă apare în secolul cincisprezece
în Italia, dar a fost nevoie de secole pentru ca ea să adopte forma actuală.

1877: a murit primul director al Teatrului Național

Costache Caragiali actor, regizor și dramaturg a fost primul
director al Teatrului Naţional (Teatrul cel Mare) din Bucureşti.

Și-a făcut debutul la București în 1835, iar trei ani mai
târziu a organizat primul teatru dramatic în Iași, primul Teatru Național din
România. În următorii 15 ani, Costache Caragiale a colaborat cu cele mai
importante teatre naționale ale vremii din Botoșani, Craiova, Iași unde a
promovat piesele de teatru ale celor mai talentați dramaturgi romani printre
care Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi.

În anul 1851 Costache Caragiale este ridicat la rangul de
pitar. În 1850 se întoarce în București și doi ani mai târziu devine cel dintâi
director al Teatrului Mare (Național).

În 1887 fratele său mai mic, Iorgu Caragiale construiește
propriul său teatru în București, iar nepotul său, Ion Luca Caragiale avea să
devină cel mai mare dramaturg român.

1880: s-a născut sociologul Dimitrie Gusti, fondator al
Muzeului Satului din București, instituție care în prezent îi poartă numele

Dimitrie Gusti a creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H.
Stahl şi G. Focşa, Muzeul Satului. Deschiderea oficială a Muzeului Satului a
avut loc la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea, însă inaugurarea
pentru marele public avea loc la 17 mai 1936.

1883: a murit compozitorul și dramaturgul Richard Wagner

Richard Wagner s-a născut la Leipzig într-o familie de
actori. Între 1833 și 1839 Wagner a lucrat pentru teatrele de operă din
Würzburg, Magdeburg, Königsberg și Riga, a compus primele sale opere.

În timpul unei agitate călătorii pe mare spre Anglia
elaborează planul pentru opera „Olandezul zburător”. După o scurtă ședere
în Londra, pleacă la Paris, unde este profund impresionat de muzica lui Hector
Berlioz. Primele sale opere de un răsunet deosebit, Rienzi (1840 – premieră la
20 octombrie 1842 la Dresda), Der fliegende Holländer („Olandezul
zburător” sau „Vasul fantomă”, 1841 – prezentată în premieră la 2
ianuarie 1843 la Dresda), l-au impus în viața artistică.

Richard Wagner

Scrierile lui Arthur Schopenhauer și Friedrich Nietzsche,
precum și schimbarea condiției sale sociale ca favorit al regelui Ludwig II al
Bavariei l-au făcut să adere la ideile naționaliste pangermanice. Ideile sale
sunt cuprinse în numeroase eseuri despre muzică, teatru, politică și religie ca
Kunst und Revolution („Arta și revoluția”, 1848), Das Kunstwerk der
Zukunft („Opera de artă a viitorului”, 1850), Oper und Drama („Opera și
drama”, 1851). Wagner s-a considerat pontiful unui cult artistic
înrădăcinat în cultura germană, inspirată din vechile legende nordice, cu personaje
eroice, care se mișcă într-o lume supranaturală.

1922: s-a născut actorul Horia Căciulescu

Horia Căciulescu s-a născut în anul 1922. A activat la
Teatrul de revistă „Constantin Tănase”. A trăit câțiva ani în detenție ca
deținut politic la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În dicționarul
„Cinematografiștii”, istoricul de film Bujor T. Rîpeanu consemnează că Horia
Căciulescu a fost deținut politic în perioada 1948-1951, pentru tentativă
frauduloasă de trecere a frontierei. A fost ulterior și membru al Partidului
Comunist Român (PCR). A murit împușcat în zilele Revoluției din decembrie 1989,
la bordul mașinii sale, în urma unei erori. Este înmormântat în Cimitirul
Eroilor din București.

1968: s-a născut boxerul Mihai Leu

Mihai Leu a fost campion mondial la profesionişti WBO, la
semimijlocie în 1997. S-a retras din box în urma unei accidentări, fiind
neînfrânt la fel ca legendarul boxer european Terry Marsh.

Mihai Leu

A fost preşedinte al Federaţiei Române de Box (2001).

A început apoi să concureze ca pilot de raliu, unde a
devenit campion național în 2003 la bordul unui Hyundai Accent WRC. Din 2010
este team-managerul Jack Daniels Rally Team, echipă ce concurează în
Campionatul Național de Raliuri (CNR)