Lucrările de mobilitate urbană desfăşurate în Alba Iulia au prilejuit scoaterea la suprafaţă, după aproape 2.000 de ani, a unei statui reprezentând-o pe zeiţa medicinei şi a sănătăţii Hygieia.

Statuia este expusă la muzeul din Alba Iulia FOTO Muzeul Unirii

Statueta a stat „ascunsă” în toată
această perioadă sub caldarâmul străzii Regimentul V Vânători din cartierul
Partoş al municipiului Alba Iulia.

Statuia din marmură
a Hygiei poate fi văzută în cadrul unei mini-expoziţii
la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia. Potrivit reprezentanţilor
instituţiei muzeale, ea a fost descoperită în primăvara anului trecut, cu
ocazia unei supravegheri arheologice prilejuite de reabilitarea străzii
Regimentul V Vânători din Partoş, sub care „se află un important oraş al Daciei
romane, colonia Aurelia Apulensis”.

„Aceasta era
aşezată pe un mic postament, în zona unei cella, sală centrală de cult a unui
templu – asklepeion. Este însoţită de Hypnos, un zeu înaripat, adormit, aşezat
pe o stâncă, ce veghează bolnavii. Ca fiică a lui Aesculap, aceasta este redată
în arta sculpturală alături de acesta ca o femeie frumoasă şi atrăgătoare,
ţinând un mâini un şarpe pe care îl hrăneşte dintr-o farfurie sau o cupă”, au
explicat muzeografii.

După descoperire, statuia a
fost restaurată în laboratorul de specialitate al muzeului de către Sidonia
Petronela Olea, iar apoi „a participat la numeroase şedinţe foto, a trecut prin
scanarea 3D realizată de Călin Şuteu şi a fost vedeta unui film de prezentare
realizat de Andrei Buta şi Radu Ota”.

„Statuia este păstrată aproape integral. Din punct de vedere al execuției artistice avem de a face cu cea mai reușită statuie feminină din Dacia romană. Cel mai probabil după stil, după marmură, provine din Asia Mică, podișul Anatoliei de Vest. Arată cât era de important orașul roman, elita conducătoare a acestui oraș, notabilii. Erau oameni cu foarte mulți bani, iar o asemenea statuie a necesitat niște costuri mari”, a declarat arheologul Radu Ota.

Potrivit acestuia, casele de licitați vând obiecte similare cu prețuri cuprinse între 300-400 de mii de lire sterline. Arheologul a mai precizat că datează din perioada 170 – 190 d.Hr.