România a ieșit cu o imagine externă pozitivă în urma bunei gestionări a crizelor declanșate de războiul din Ucraina, fiind o conlucrare între societatea civilă, dată exemplu de numeroși lideri, și instituțiile statului.

Întâlnire a lui Klaus Iohannis cu Volodimir Zelenski FOTO Presidency

Izbucnirea
războiului declanșat de invazia rusă în Ucraina a adus cu sine o serie de crize
la nivel internațional, greu de gestionat pentru numeroase state europene, în
special cele din proximitatea conflictului armat.

Declanșarea
războiului de la graniță, pe 24 februarie 2022, a dus, aproape peste noapte, la
intensificarea legăturilor diplomatice, pe linie de șefi de stat sau de Guvern,
mai ales că România avea graniță directă cu Ucraina. După prima zi în care a avut
loc un CSAT de urgență și întâlniri cu cei mai importanți oameni în stat a
urmat o reuniunea extraordinară a Consiliului European.

A
doua zi au fost reuniuni de urgență ale NATO, apoi una în format București și
discuții coordonate între NATO, UE, cu participarea lui Joe Biden. Primul lider
care a ajuns în România a fost Ylva Johannson. Comisara europeană pe afaceri
interne, pentru a discuta despre reacția pe tema refugiaților din calea
războiului. Următoarea a fost Ursula von der Leyen, șefa CE, pe 3 martie.  Primul eveniment fizic important al NATO a
fost reuniunea extraordinară a șefilor de state și de guverne din statele NATO
din luna martie, de la Bruxelles, însă legătura prin intermediul convorbirilor
telefonice a fost permanentă, fiind discuții inclusiv cu liderul de la Casa Albă,
Joe Biden.

România, pilon al Flancului Estic al NATO

Fiind
în prima linie a crizei umanitare provocate de războiul din Ucraina, România
s-a implicat în gestionare și sprijinirea a mii de refugiați, o bună parte
dintre aceștia fiind copii. Nu numai prin ajutorul direct, dar și prin găsirea
de adăposturi mai mult sau mai puțin temporare. Potrivit ultimelor date ale
Poliției de Frontieră, până pe 22 februarie intraseră în România 3,6 milioane
de ucraineni. Conform statisticilor de la Bruxelles, la 1 februarie în România
beneficiau de protecție temporară aproximativ 90.000 de ucraineni.    

România
a pus la dispoziție un spațiu în apropierea orașului Suceava pentru organizarea
unui hub umanitar unde să fie aduse produse care să fie apoi transmise peste
graniță la populația umanitară. Operaționalizarea hubului a avut loc în ritm accelerat.
Pe 9 martie era deja funcțional și tirurile sau transporturilor aeriene erau
aduse aici.

Nu
în ultimul rând, România și-a dat acordul pentru tranzitarea ei cu cereale.
Potrivit unui mesaj transmis de Bogdan Aurescu, pe 16 octombrie, de Ziua Alimentației
Mondiale, peste 5,2 milioane de tone tranzitaseră România. Acest tranzit a dus
și la unele tensiuni, unele și în prezent, cum e disputa privind dragarea Canalului
Bîstroe pentru putea fi folosit pentru transportul de mărfuri, sau nemulțumirea
agriculturilor români deoarece sunt mai ieftine cerealele ucrainene, care nu taxate,
spre deosebire de cele autohtone.

În
paralele, România a încercat să asigure necesarul de resurse energetice, în
condițiile în care întreaga UE, pas cu pas, a pus capăt relațiilor comerciale
cu Federația Rusă. Statele UE au trebuit să regândească situația energetică. De
asemenea, România a ajutat și prin exportul de produse prime, mai ales din zona
alimentară, care la începutul războiului nu au mai putut fi furnizate de
Ucraina.  

Perspective pentru aderarea la Schengen

În
acest context, cu o favorabilitate mare în principalele capitale, România a
încercat să obțină sprijinul pentru aderarea la Spațiul Schengen. Situația a
părut în regulă, deși trei state au ținut România în șah: Suedia, Olanda și
Austria. Până la urmă, cu Suedia și Olanda conducerea de la București a reușit
să rezolve neînțelegerile. Doar Austria a rămas pe poziții că se opune.

Și Austria
s-a opus inclusiv în ziua votului din Consiliul JAI, în ciuda insistenței unei
țări ca Germania, care a făcut lobby direct. Însă România și Bulgaria s-au lovit
de Austria, unde cancelarul și ministrul de Interne erau mai preocupați de
câștigarea de puncte electorale interne.

Ce spun experții

În
privința gestionării situației, Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, a
arătat că „România s-a comportat foarte bine pe două paliere: în primul
rând, societatea civilă a reacționat admirabil, înaintea instituțiilor de stat.
Iar apoi, sigur, că și la nivelul statului, cred că am făcut mai mult decât
spunem, asta este categoric, dar, în același timp, dat fiind faptul că noi avem
această sensibilitate numită Republica Moldova, care este relativ expusă, ar
trebui să ne cântărim de două ori fiecare afirmație. Dar sunt convins că am
făcut partea noastră din ce trebuia să facem pentru un vecin care este atacat”.

Privind
reținerea României în a anunța acțiuni de ajutor al statului vecin privind
resurse de armament, fostul ministru a subliniat că „sunt anumite lucruri
despre care nu este neapărat nevoie să vorbești”, arătând totodată că „țările
care au făcut-o au avut propriile lor interese să anunțe”, iar, în opinia
sa, România nu a avut un interes aici. 

„Sigur
că întotdeauna poți să faci mai mult, asta este indubitabil, dar, din păcate,
suntem departe de momentul bilanțului acum, nu cunoaștem toate detaliile.
Pentru noi contează și ce se întâmplă în Ucraina și ce se întâmplă în Moldova,
dar mai este ceva timp până vom afla toate detaliile. În teorie, mereu e loc de
mai bine, dar deocamdată, noi nici nu știm ce anume și când s-a făcut”, a mai punctat fostul șef al diplomației române, arătând
că pe viitor statul român trebuie să se comporte cu „aceeași
responsabilitate ca și până acum”, prin condamnarea războiului și aplicarea
sancțiunilor împotriva Rusiei.

În
același timp, fostul ministru de externe a subliniat că pe plan diplomatic, un câștig
important al României este înțelegerea aliaților NATO privind importanța Mării
Negre. Adrian Cioroianu a arătat totodată, în ceea ce privește atenția primită
la nivel internațional de Republica Moldova, dar fiind că „în condiții
normale probabil că s-ar fi întâmplat, dar la mai mult timp”.  „Pe
de altă parte, sigur că economic nu ne ajută faptul că suntem într-o zonă de
tensiune”, a mai punctat Adrian Cioroianu. 

Și politologul
George Jiglău a susținut pentru „Adevărul” că România a avut un comportament
responsabil în contextul invaziei ruse din statul vecin. Politologul a arătat
că abordarea statului vizavi de ajutorul armat a fost una corectă, punctând
însă că statul ar fi putut face mai bine în asigurarea societății române cu
privire la faptul că sunt bine apărați. „Sunt convins că la nivel
internațional se știe bine”, a mai susținut analistul cu privire la
ajutorul cu armament al statelor.

„Cred
că România, și din perspectiva reacției instituțiilor, și din perspectiva
reacției oamenilor, a fost peste așteptările pe care le-am fi avut de la noi
înșine”, 
a subliniat George Jiglău, arătând și că țara noastră a fost principalul
sprijin pentru Republica Moldova, care este unul dintre cele mai vulnerabile
state în contextul actual.   

Totodată,
politologul a arătat că pe plan diplomatic România „a marcat niște puncte la
nivel internațional”. „Deja eram un partener de nădejde și cred că noi conștientizăm
destul de mult că asta este un atu pe care îl avem în regiune (…) Cred că
România și-a întărit imaginea bună pe care o avea deja, de partener, care, în
pofida unor discursuri interne nu se abate de la linia asta de parteneriat
stabil și coerent cu Occidentul”.

Cu
ochii pe Polonia, puterea regională

Și
analistul Radu Delicote a explicat că România a reacționat corect, în contextul
dat. „România este parte din Uniunea Europeană și NATO. Deci, Romania a acționat
și în marja celor doua organisme internaționale din care face parte, și în
calitate de stat vecin prin numeroase măsuri de sprijin, într-ajutorare,
implicare”.

Totodată, Radu Delicote a punctat că România putea urma „exemplul Poloniei, care a reușit
să integreze (economic și social) mult mai eficient valul de ucraineni”,
însă a subliniat că „timpul nu este pierdut, iar România are șansa istorică să
pună umărul la reconstrucție”, devenind „un pol strategic în reconstrucția
țării vecine”.

„Un
exemplu de succes îl avem deja: suntem exportatorul numărul unu de combustibil
către Ucraina. România a devenit casă pentru mulți refugiați din țară vecină și
de aici putem pleca în orice discuție despre relația România – Ucraina. Și sper
că vecinii noștri au înțeles acest lucru”, a mai subliniat analistul politic

În ceea ce privește
potențialul diplomatic din acest context, Radu Delicote a subliniat că „România
a lucrat asiduu și pentru Republica Moldova”, unde „trebuie să ținem cont că
țară noastră are o granița cu o țară în război și o granița cu o țară cu un
război înghețat (dar care da semne că s-ar topi pe alocuri)”.