Victoria lui Péter Magyar va avea efecte și asupra relațiilor româno-ungare, susține politologul Sergiu Mișcoiu. Profesorul român decorat de Franța explică, pentru „Adevărul”, în ce fel se reconfigurează harta relațiilor Ungariei cu România și Uniunea Europeană.
Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Viktor Orban la Congresul UDMR. FOTO: Inquam / Simion Tătaru
Politologul
Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj și
la Universitatea Paris-Est Créteil, explică, pentru „Adevărul”,
ce înseamnă pentru România succesul lui Péter Magyar în Ungaria
și cum vor evolua relațiile româno-ungare în următorii ani.
Nu
atât victoria opoziției, cât maniera în care aceasta a fost
obținută l-a surprins pe Sergiu Mișcoiu. Politologul român
decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici
pentru activitatea sa academică explică
acest succes obținut de Péter Magyar și partidul Tisza în fața
aparent „nemuritorului” Viktor Orbán.
„Mă
așteptam să câștige Tisza, dar nu mă așteptam să obțină două
treimi din mandate. Mai degrabă m-aș fi așteptat la un rezultat
mai echilibrat, în special în circumscripțiile uninominale care
erau fiefuri ale Fidesz-ului, pe care Fidesz-ul le-a cultivat de 20
de ani aproape și care erau acoperite de prezența unor candidați
mult mai puțin controversați decât cei pe care îi prezenta
partidul Fidesz. Dar se pare că adversitatea față de Viktor Orbán,
dorința de a schimba radical lucrurile și faptul că electoratul
maghiar a știut că doar dând o majoritate de peste două treimi
opoziției va putea exista o schimbare reală față de ceea ce a
preexistat în societatea maghiară, toate acestea coroborate cred că
au dus la acest vot covârșitor în favoarea Tisza”, spune
Mișcoiu.
În
ce privește discursul conservator, naționalist chiar pe care Péter
Magyar l-a preluat de la fostul său șef, Sergiu Mișcoiu consideră
că opțiunile acestuia erau limitate.
„Dacă
Magyar Péter ar fi fost un politician de stânga, de stânga
socialistă, probabil că nu ar fi avut nicio șansă să aibă parte
de victorie și poate că exista asta încă un mandat al Fidesz.
Doar faptul că Magyar Péter este un conservator moderat care a
reușit să îi convingă pe oamenii care locuiesc în orașele mici
și mijlocii, pe lângă cei din marile orașe care erau deja
convinși de necesitatea schimbării, a generat acest vot masiv în
favoarea Tisza. Deci nu putem să-i cerem noi lui Magyar Péter, și
ar fi nenatural să fie altceva decât a decis că este”, consideră
Mișcoiu.
De ce Ungaria nu se poate rupe total de trecutul ei
Așa
se explică și faptul că Péter Magyar și partidul său au preluat
o serie de teme de la Fidesz și Viktor Orbán, ba chiar au reușit
să fie mai convingători și pentru această parte a electoratului.
„Magyar
a preluat o serie de teme ale Fidesz și a marșat pe acestea într-o
manieră chiar mai convingătoare decât a făcut-o în ultimii ani
Viktor Orbán. A menținut un discurs care este de succes în
campania electorală, dar cred, de asemenea, că Magyar Péter este
un politician care se construiește, care a înțeles că mandatul pe
care l-a primit nu este unul unic, este unul de schimbare profundă a
sistemului. Însă există voci care îl împing în zona aceasta a
prudenței politice conservatoare sau creștin-democrate. Tocmai
fiindcă există acest mandat care are valențe multiple, cred că el
va încerca să găsească o formulă proprie de a guverna”, spune
profesorul clujean.
El
se așteaptă ca Magyar să caute un compromis pentru a fi pe placul
electoratului său. Acest lucru înseamnă că Tisza va căuta să se
apropie de Bruxelles, dar va avea în același timp grijă să nu
provoace o ruptură internă care i-ar putea fi fatală pe termen
mediu și lung.
„Această
cale va fi, cred, una moderată între tendința de a folosi în
continuare un sistem care ajută persoana care se află în poziția
de premier, inclusiv dându-i o autoritate mult mai mare decât
predecesorilor săi, dacă ne gândim la Gyurcsány, la Medgyessy,
însă, în același timp, găsind și o manieră să reconcilieze
Ungaria cu lumea europeană, aducând odată conceptul de voci
europene și deblocând o serie de proiecte care sunt înghețate în
momentul de față, dacă ne gândim doar la fondurile Erasmus, de
care nu mai beneficiază cea mai mare parte a universităților din
Ungaria, tocmai fiindcă a existat o predispoziție clară a
regimului de a controla universitățile prin sistemul de fundații
pe care le-au creat. Făcând, deci, pași în direcția unei reforme
care să aducă beneficii unei Ungarii care, din punct de vedere
socio-economic, este confruntată cu probleme majore”, mai afirmă
Mișcoiu.
În
relația complicată cu Rusia, este de așteptat să apară schimbări
semnificative. Odată ce Moscova va încerca să șantajeze
Budapesta, așa cum a făcut-o în timpul lui Viktor Orbán, iar
Magyar se va distanța tot mai mult de Rusia, prețurile energiei ar
putea să crească semnificativ.
„Magyar
va trebui să găsească o compensație pentru populație, care nu va
fi deloc încântată să plătească mai scump motorina, benzina,
gazul și așa mai departe. Și pentru aceasta, evident că Magyar
Péter va trebui să se angajeze pe plan european și să găsească
o soluție de conciliere cu imperativele care vin de la Bruxelles”,
crede Mișcoiu.
Între reconcilierea cu Bruxelles și propriul electorat
Péter
Magyar va trebui fie convingător atât pentru Bruxelles, cât și
pentru propriul electorat. Reconcilierea cu Bruxelles-ul va fi,
evident, esențială.
„Electoratul
a fost învățat ani de zile de către regimul Orbán, prin
discursuri și pe rețelele de socializare, că interesele Ungariei
sunt diferite de cele ale Uniunii Europene. Péter Magyar a încercat
să nu lovească în acest electorat, pentru că s-ar fi dorit să
poată păstra și electoratul lui Orbán, însă a încercat și să
arate că această cale a conflictului permanent cu Bruxelles-ul este
una greșită. Deci ne putem aștepta la o fază de reconciliere cu
Bruxelles-ul într-o primă fază și la o serie de negocieri care nu
mai sunt atât de discordante față de celelalte state care
negociază cu Bruxelles-ul în Uniunea Europeană”, mai spune el.
În
condițiile în care Ungaria are vecini precum Slovacia și Cehia,
țări în care partidele eurosceptice se află la putere, Ungaria va
deveni foarte probabil un aliat al Bruxelles-ului.
„Ne
uităm că vecinii Ungariei sunt slovacii lui Fico, dar și Cehia
condusă de Babiš. Se va negocia într-o serie de voci discordante
relativ cu Bruxelles-ul, fără ca gesturile sale să mai pară atât
de radicale, și asta probabil că va fi și pe placul propriului său
electorat. Toate aceste lucruri sunt condiționate de capacitatea sa
de a menține un echilibru între poziționarea clasic-conservatoare
cu accente patriotice, dar nu neapărat naționaliste, și nevoia
Ungariei de a fi reintegrată din plin în Europa. Pentru Magyar va
fi esențial să nu-și piardă nici electoratul pentru următoarele
alegeri, dar să și reușească așa-numita reconciliere, să
spunem, cu Uniunea Europeană”, explică profesorul clujean.
Nu
va fi însă deloc simplu pentru noul lider maghiar. Ungaria, spune
Sergiu Mișcoiu, nu se află în cea mai bună poziție. Din punct de
vedere economic, Budapesta va trebui să gestioneze cu atenție o
situație complicată.
„Unul
dintre imperativele electoratului de ieri este acela de a găsi o
soluție prin care Ungaria să se reconcilieze cu Uniunea Europeană. E important și pentru ungurii pro-europeni care au votat cu Magyar, e important și pentru economia țării. Mare parte dintre votanți au fost sătui de aceste permanente șicane
și de propaganda deșănțată împotriva Bruxelles-ului, în care
nu au mai avut încredere, pur și simplu. Deci, până la urmă,
Magyar Péter bate la porți deschise, însă nu ar trebui ca același
electorat maghiar să fie dezamăgit din punct de vedere financiar,
din punct de vedere economic, și să nu perceapă noile schimbări
ca fiind de tipul unui nou guvern care nu se ține de promisiuni. E
complicat acest lucru, fiindcă nu există nici multe rezerve la
buget și Ungaria se confruntă cu o situație economică din
perspectiva rezervelor destul de dificilă”.
Ce înseamnă pentru România schimbarea din Ungaria
Pentru
autoritățile de la București, schimbarea de putere de la Budapesta
ar trebui să reprezinte o veste bună, crede Sergiu Mișcoiu. Chiar
dacă și Tisza menține o orientare de dreapta conservatoare,
profesorul clujean consideră că este vorba despre o poziție mai
moderată față de cea a lui Viktor Orban. De altfel, autoritățile
române au fost de multe ori „legate de mâini” și au fost
nevoite să tacă chiar și atunci când au fost ironizate de fostul
premier maghiar.
„Autoritățile
de la București au fost puse de multe ori într-o situație
delicată. Acceptarea faptului că în fiecare an Viktor Orbán venea
în România de mai multe ori în vizite private sau oficiale, dar
mai ales acceptarea faptului că venea la școala de vară de la
Băile Tușnad și pronunța discursuri în care lua în derâdere
autoritățile de la București. Autoritățile care nu au făcut
nimic în acest sens, totul de dragul menținerii UDMR la guvernare,
de dragul menținerii unor relații cordiale, însă evident că o
bună parte din decidenții de la București sunt acum mulțumiți de
faptul că nu mai avem de-a face cu Orbán, avem un nou premier care
va avea un discurs sensibil diferit de cel al predecesorului său.
Vom asista la o îmbunătățire a relațiilor bilaterale și la
încheierea unei serii de noi acorduri, inclusiv în zona aceasta de
afaceri între cele două țări”, consideră Mișcoiu.
Odată
cu schimbarea puterii, Budapesta ar urma să fie mai deschisă și
față de Republica Moldova, ceea ce reprezintă un alt avantaj
pentru România. În timp ce Viktor Orbán a afișat permanent
rezerve față de lărgirea Uniunii Europene, refuzând admiterea
Ucrainei, Chișinăul a fost victimă colaterală în acest dosar
complicat. Cum Ucraina și Republica Moldova au fost asociate de
Bruxelles în negocierile pentru integrare, ultima a avut de suferit
din cauza politicii anti-ucrainene a Budapestei.
Avantaj și pentru Republica Moldova
„Ne
putem aștepta cu siguranță la mai multă deschidere din partea lui
Magyar Péter și în ceea ce privește Moldova, la fel și în ceea
ce privește Ucraina. Atitudinea sa a fost una tradițional pozitivă
în timpul campaniei și aceasta este și una din așteptările
partenerilor europeni față de el”, explică Mișcoiu.
Mult
timp înconjurată de state prietene ale Rusiei, România va scăpa
acum de această presiune. Dacă ani la rând Ungaria, Serbia,
Ucraina și chiar Republica Moldova s-au aflat în sfera de influență
a Moscovei, lucrurile au început să se schimbe după „Revoluția
Portocalie” de la Kiev, dar mai cu seamă după venirea la putere a
Maiei Sandu și a coaliției pro-europene de la Chișinău. În timp
ce Bulgaria a fost cuprinsă de o gravă criză politică, Ungaria și
Serbia au rămas și în ultimii ani apropiate de Rusia lui Putin.
Acum, odată cu căderea Guvernului Orbán, situația se schimbă și
mai mult, iar acest lucru este în favoarea României.
„Faptul
că s-a pus capăt guvernării Orbán după 16 ani e un semnal bun
din punctul acesta de vedere, adică vom avea mai multă certitudine,
mai multă stabilitate în zonă. Vom avea cel puțin un aliat cu
care ne putem racorda pozițiile.
În
special în ce privește integrarea europeană a Moldovei și
Ucrainei, dar și în ceea ce privește o serie de proiecte precum
Europa Apărării, proiectele regionale de dezvoltare comună
economică”, mai spune Mișcoiu.
Mai mult echilibru în regiune
Important
va fi de acum ceea ce se va întâmpla în Bulgaria, țară marcată
în ultimii ani de o imensă instabilitate politică. Sergiu
Mișcoiu consideră că situația de la Sofia va fi la fel de
importantă pentru stabilitatea din regiune.
„Va
depinde mult de ceea ce se întâmplă și în Bulgaria, unde avem și
acolo alegeri anticipate. Și acolo lucrurile pot să derapeze, dar
dacă și acolo vom avea o schimbare pozitivă și o coaliție
pro-europeană, sunt șanse ca elanul regional al Europei de Est în
privința construcției și relansării construcției europene
geopolitice de apărare să fie o linie de succes. În orice caz,
avem un partener mai previzibil, mai puțin ostil și mai puțin
imixtionat în afacerile interne în Péter Magyar decât aveam în
Viktor Orbán”, încheie Sergiu Mișcoiu.
