Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a transmis luni, 10 august, că debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, se va menține la 1.400 m³/s până pe 17 august.
FOTO: INHGA
„Debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, se va menține staționar, la valoarea de 1.400 m³/s, până la data de 17 august. Acesta se situează semnificativ sub media multianuală a lunii august, de 3.900 m³/s.
În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare, cu excepția primei părți a intervalului, când se vor afla în ușoară scădere pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea”, transmite ANAR într-un comunicat.
Administrația adaugă că aceste creșteri nu se vor resimți semnificativ în România, pe fondul scăderii debitelor râului Sava. Prognoza pentru Cernavodă rămâne orientativă, întrucât lucrările din zona brațului Bala pot influența nivelurile Dunării.
„Pentru o îmbunătățire semnificativă și stabilă a regimului hidrologic al Dunării la intrarea în țară sunt necesare cel puțin câteva episoade de precipitații importante cantitativ, cu o durată de două-trei zile și extinse pe suprafețe mari. Acestea ar trebui să se producă nu doar în bazinul superior al Dunării, ci și în bazinul mijlociu, în special în bazinul hidrografic al râului Sava.
Pe baza prognozelor sub-sezoniere actuale, există posibilitatea înregistrării unor creșteri mai importante ale debitelor Dunării la intrarea în țară după perioada 24–26 august 2026. Aceste creșteri ar putea determina ieșirea din actuala zonă critică, marcată de debite minime istorice”
ANAR subliniază că studiile și analizele realizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că impactul schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va consta în principal în reducerea debitelor medii anuale și în creșterea frecvenței și duratei perioadelor cu debite mai mici de 2.500–2.000 m³/s.
„Precizăm însă că estimările privind impactul potențial al schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării prezintă un grad ridicat de incertitudine, în special în ceea ce privește efectele asupra valorilor minime extreme.”
