Pe 2 august, în 1969, a avut loc prima vizită a unui președinte american în România. Richard Nixon o descria „Cea mai emoţionantă experienţă” . În noaptea de 2 spre 3 august 1944, „tabăra de ţigani” (The Zigeunerlager) de la Auschwitz-Birkenau a fost lichidată, 2.897 de bărbaţi, femei şi copii de origine romă fiind ucişi în camerele de gazare de către ofiţerii nazişti. Tot într-o zi de 2 august s-au născut Mihail Jora, Cornel Dinu și Marcel Iureş.
1492: Evreii sunt expulzați din Spania
La 2 august 1492 a intrat în vigoare decretul prin care monarhii catolici ai Spaniei au dispus expulzarea comunității evreiești din regat. Estimările istorice arată că între 40.000 și 200.000 de evrei au fost nevoiți să părăsească teritoriul spaniol, potrivit Wikipedia.
Aflând despre situația refugiaților, sultanul otoman Baiazid al II-lea a ordonat trimiterea flotei otomane pentru a-i transporta în siguranță către Imperiul Otoman.
Mulți dintre cei expulzați s-au stabilit ulterior în importante centre urbane ale imperiului, precum Salonic, aflat astăzi în Grecia, și İzmir, în actuala Turcie, unde au contribuit la dezvoltarea economică și culturală a regiunii.
1776: A fost semnată Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii
Declarația de Independență a Statelor Unite reprezintă documentul prin care cele treisprezece colonii britanice din America de Nord și-au proclamat desprinderea de Regatul Unit, prezentând motivele care au stat la baza acestei decizii istorice.
Documentul a fost adoptat de Congresul Continental la 4 iulie 1776. Exemplarul original, semnat de delegații congresului, este păstrat și expus permanent la Arhivele Naționale din Washington, D.C.
1891: S-a născut Mihail Jora, compozitor, dirijor și pianist român
Mihail Jora, una dintre personalitățile marcante ale muzicii românești, s-a născut la 2 august 1891. Membru titular al Academiei Române, el a fost profesor și rector al Academiei Regale de Muzică din București.
Compozitorul și-a intitulat cele peste o sută de lucrări „Cântece”, pentru a evidenția specificul românesc al creației sale și pentru a o diferenția de tradiția liedului german, ilustrată de nume precum Schubert, Schumann și Brahms.
În prezent, Uniunea Criticilor Muzicali organizează anual „Concursul Național de Interpretare Muzicală Mihail Jora”, iar numele muzicianului este purtat și de Studioul de Concerte al Palatului Radio din București.
1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, pianist și dirijor
Alfred Alessandrescu s-a născut la 2 august 1893, la București. A urmat cursurile Conservatorului din Capitală, continuându-și studiile la prestigioasa „Schola Cantorum” din Paris. În paralel, a studiat și Dreptul în capitala Franței.
De-a lungul carierei, a fost pianist de muzică de cameră, dirijor al Operei Române, subdirector al Filarmonicii din București, director artistic al Orchestrei Simfonice Radio și director muzical al Radiodifuziunii Române. A activat, de asemenea, ca profesor de teorie, armonie și contrapunct la Conservatorul din București.
Talentul său a fost recunoscut prin numeroase premii și distincții, inclusiv Legiunea de Onoare a Franței. A lăsat în urmă o operă bogată, care cuprinde lucrări simfonice, camerale și vocale, precum și orchestrații și transcripții după compozitori celebri.
1940: Stalin a semnat decretul de creare a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești
La 2 august 1940, autoritățile sovietice au oficializat constituirea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, după anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în urma Pactului Ribbentrop-Molotov.
Noua republică unională a fost creată fără consultarea populației locale, prin reorganizarea teritoriilor dintre Prut și Nistru și prin includerea unei părți din fosta Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească aflată la est de Nistru.
1948: S-a născut Cornel Dinu, fost fotbalist și antrenor
Cornel Dinu, una dintre figurile emblematice ale fotbalului românesc, s-a născut la Târgoviște. A debutat la Metalul Târgoviște, însă întreaga sa carieră la nivel de seniori s-a desfășurat la Dinamo București.
Supranumit „Procurorul” pentru fermitatea și claritatea opiniilor sale, Dinu a disputat 454 de meciuri în prima ligă și a înscris 53 de goluri. Pentru echipa națională a României a jucat de 75 de ori și a marcat șapte goluri.
A fost titular la Campionatul Mondial din 1970 și a ocupat, după Revoluția din 1989, funcția de secretar de stat în Ministerul Sporturilor. De trei ori a fost desemnat „Fotbalistul anului” în ancheta Gazetei Sporturilor, în 1970, 1972 și 1974.
1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, actor
S-a născut la Băilești, Dolj. Absolvent al Institutului de Arta Teatrală și Cinematografică din Bucuresti, promoția 1978, Marcel Iureș a debutat pe scena teatrului Bulandra în piesa „Ferma”.
Din 1978 până în 1981 a fost angajat al Teatrului Național Cluj, unde a jucat în piese precum „Afară în fața ușii” și „Perșii”. În paralel, Marcel a primit primul său rol de cinema, Franz Lizt, din filmul „Vis de ianuarie” (regia Nicolae Oprițescu), pottivit Cinemagia.
În anii ’80, Marcel a jucat atât la Bulandra cât și la Odeon iar dintre rolurile din această perioadă amintim trei dintre cei mai importanți eroi shakespearieni, Hamlet, Henric al IV-lea și Richard al III-lea. În paralel, actorul și-a continuat cariera cinematografică cu roluri în filmele „Artista, dolarii si ardelenii” și „Să mori rănit din dragoste de viață” (r. Mircea Veroiu), „Domnișoara Aurica” și „Cei care plătesc cu viața” (r. Șerban Marinescu), „Un bulgare de humă” (r. Nicolae Mărgineanu), „Balanța” și „O vară de neuitat” (r. Lucian Pintilie).
Cariera internațională a lui Marcel Iureș a început după turneul din 1994, susținut în Marea Britanie cu spectacolul „Richard al III-lea”, în regia lui Mihai Măniuțiu. După un mic rol în „Interviu cu un vampir” (r. Neil Jordan), alături de Tom Cruise și Brad Pitt, a urmat un rol episodic dar crucial pentru plotul filmului în „Misiune imposibilă” (r. Brian De Palma), tot cu Tom Cruise și trei roluri principale, în „Pacificatorul” (r. Mimi Leder), cu Geroge Clooney și Nicole Kidman, „Războiul lui Tom Hart” (r. Gregory Hoblit), cu Colin Farrell și Bruce Willis și „Layer Cake”(r. Matthew Vaughn), cu Daniel Craig.
În 1995, Marcel Iureș a devenit președinte al Fundației Cultural Artistice Teatrul ACT, punând bazele celei de-a doua scene independente de teatru din România.
În stagiunea 1992-1993, Marcel Iureș a fost nominalizat la premiul UNITER pentru rolul principal din spectacolul „Richard III”; în 1998 și 2001 a primit premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolurile din „Richard al II-lea” și, respectiv, „Creatorul de teatru”; în 2003 a prmit premiul UNITER de excelență pentru fondarea Teatrului Act – catalizator al mișcării teatrale independente; în 2009 a primit premiul Festivalului de Dramaturgie Contemporană pentru cel mai bun rol masculin din spectacolul „Acasă la tata” de Mimi Brănescu.
A fost distins cu Ordinul Serviciu Credincios în grad de Mare Cruce de către președintele României.
1969: A avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Richard Nixon
În zilele de 2 şi 3 august 1969, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Richard Nixon.
A fost prima vizită a unui șef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-al Doilea Război Mondial, se arată în volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
Sute de mii de români au ieşit în stradă ca să-i aclame pe americanii atât de îndelung aşteptaţi. Vizita a fost socotită foarte importantă de ambele părţi. Ceauşescu a amânat din cauza ei congresul partidului. Iar Nixon, informându-i pe politicienii americani despre călătoria la Bucureşti, insistase asupra renunţării la „abordarea monolitică“ a ţărilor din lagărul comunist, conform documentelor citate de Mircea Răceanu (Istoria clauzei naţiunii celei mai favorizate în relaţiile româno-americane, Institutul Naţional pentru Memoria Memoria Exilului Românesc, Bucureşti, 2009). În viziunea preşedintelui american, „o politică externă independentă“ merita răsplătită.
Nixon a propus astfel tematica: „Aş sugera ca întreaga gamă a discuţiilor să includă chestiunile bilaterale – relaţiile comerciale, culturale, consulare etc -, relaţiile referitoare la pacea în lume, la relaţiile Est-Vest, la Vietnam, unde domnul prim-ministru Maurer a avut o contribuţie atât de însemnată“.
Nixon și Ceausescu la Bucuresti: FOTO Profimedia
În plus, Nixon i-a încredinţat că politica sa nu presupune condiţionarea prieteniei cu America de inamiciţia cu alţii. Şi că doreşte „extindere cât mai mare a schimburilor“ dintre România şi Statele Unite. Ceauşescu a etalat apoi următoarele solicitări: cooperare în ştiinţă şi tehnică (nominalizând chimia, fizica nucleară, electronica, maşinile de calcul), licenţe şi utilaje din SUA (spre exemplu, procedeele şi instalaţiile de fabricaţie de la apa grea şi cauciucul izoprenic), credite de la EXIMBANK şi acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate.
Medierea cu China
Îndelung au zăbovit cei patru lideri, în întrevederea 2 august, asupra situaţiei intrenaţionale. Iar Nixon a solicitat continuarea ei şi în ziua următoare.
În prima zi, discuţiile s-au focalizat pe China. Conform stenogramei părţii române, Nixon i-a făcut lui Ceauşescu următoarea propunere: „Dacă veţi considera că este în interesul dvs, al guvernului dvs, să vă asumaţi cândva rolul de mediator între China şi Statele Unite, noi am salute aceasta.“ Ceauşescu i-a răspuns astfel: „Cred că Statele Unite dispun de atâtea mijloace, inclusiv directe, încât nu văd necesitatea de a apela la intermediari. Noi am spus şi vom spune însă chinezilor părerile noastre despre probleme internaţionale, inclusiv despre relaţiile cu Statele Unite“; „Vă rog să mă scuzaţi; nu am folosit cuvântul potrivit. De fapt, chiar aceasta am avut în vedere“, a admis Nixon ştiind prea bine că angajamentul românilor, fără a-i consulta pe chinezi, i-ar ofensa pe aceştia din urmă.
Problema războiului americano-vietnamez
A doua zi, Nixon a deschis convorbirea cu chestiunea Vietnamului. După memorandumul alcătuit de partea americană, i-a mulţumit lui Maurer pentru rolul asumat în deschiderea canalelor de comunicare pentru rezolvarea problemei Vietnamului. Dezbătând îndelung situaţia, Nixon a încheiat întrevederea prin aceste asigurări şi solicitări: „Noi vrem să punem capăt războiului şi vom fi rezonabili. Vreau să stabilesc un canal de comunicare cu dumneavoastră în această privinţă. Aceasta se poate realiza prin ambasadă, dar când apar chestiuni de importanţă majoră, acestea ar trebui transmite prin intermediul lui Henry A. Kissinger. Ceea ce am discutat rămâne în această cameră. Ceea ce îmi veţi trimite, va rămâne confidenţial. Probabil că vă voi contacta în acest sens“.
Canal direct şi secret
Stenograma părţii române nu face decât să detalieze oferta şi să precizeze nominalizarea lui Macovescu pentru înştiinţări deosebite: „Am convingerea fermă că vrem să încheiem acest război şi vom fi rezonabili, a încheiat Nixon. Aş vrea să avem un canal de comunicare directă între noi, în cazul când vom dori să ne transmitem lucruri de cea mai mare importanţă, să avem garanţia că putem discuta ca şi cum am vorbi direct. Din partea mea va fi Dr. Kissinger. Dacă îi vorbiţi lui este ca şi cum mi-aţi vorbi mie la ureche. Aş prefera să nu folosim pentru asemenea comunicări canale diplomatice obişnuite, care introduc pe circuit zeci de oameni şi până la urmă ştirile ajung în 60 de capitale.“
„Cea mai emoţionantă experienţă“
Bucuros de înţelegerile încheiate, Nixon a declarat presei americane că-n România a trăit „cea mai emoţionantă experienţă“ dintre toate cele peste 50 de vizite în străinătate făcute. A doua zi după revenirea lui Nixon acasă, unul dintre deputaţii americani a pus în Congres chestiunea clauzei celei mai favorizate pentru România. Un ajutor de 11,5 milioane de dolari a acordat apoi guvernul american României după inundaţiile din 1970. În ceea ce-l priveşte pe Ceauşescu, înţelegerile cu Nixon l-au făcut să se simtă un politician importanta al planetei. În orice caz, cel mai mare om politic din istoria României. În raportul prezentat la congresul din 1969, făcând bilanţul timpului trecut de la Congresul al IX-lea, Ceauşescu declară că România a fost vizitată de 48 delegaţii guvernamentale. Iar vizite în străinătate efectuaseră 52 de delegaţii guvernamentale româneşti. Întreţinea relaţii economice cu peste o sută de state şi relaţii diplomatice cu 94. „Putem spune, concluzia Ceauşescu, că niciodată în istoria sa, România nu a desfăşurat o politică intrenaţională atât de activă şi nu a avut atât de mulţi prieteni ca azi”.
1980: Un atentat cu bombă a devastat gara din Bologna
La 2 august 1980, un atentat cu bombă a devastat Gara Centrală din Bologna, provocând moartea a cel puțin 75 de persoane și rănirea altor peste 200.
Majoritatea victimelor au fost cetățeni italieni, însă printre cei decedați s-au aflat și turiști străini. La câteva ore după atac, un grup neofascist a revendicat atentatul printr-un apel telefonic către un ziar din Roma. Tragedia rămâne unul dintre cele mai sângeroase acte teroriste din istoria Italiei postbelice.
1990: Irakul a invadat Kuweitul, declanșând războiul din Golf
În primele ore ale dimineții de 2 august 1990, peste 100.000 de soldați irakieni, sprijiniți de sute de tancuri și de aviație, au trecut granița Kuweitului. Regimul lui Saddam Hussein a justificat operațiunea prin revendicări istorice asupra teritoriului vecin și a anunțat ulterior anexarea emiratului.
După ocuparea țării, forțele irakiene au instalat un guvern provizoriu, iar Saddam Hussein a avertizat că va transforma capitala Kuweitului într-un „cimitir” dacă alte state vor încerca să conteste anexarea.
Invazia a fost condamnată pe plan internațional. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat sancțiuni economice împotriva Irakului, iar refuzul Bagdadului de a se retrage a condus la lansarea, la 17 ianuarie 1991, a Operațiunii „Furtună în deșert”, o amplă intervenție militară internațională condusă de Statele Unite.
Ofensiva a dus la eliberarea Kuweitului la sfârșitul lunii februarie 1991. Ulterior, Irakul a rămas sub sancțiuni și sub supravegherea ONU, pe fondul suspiciunilor privind dezvoltarea unor programe de armament chimic și biologic. În 1998, Statele Unite și Marea Britanie au lansat Operațiunea „Vulpea deșertului”, o nouă serie de bombardamente împotriva regimului de la Bagdad.
Trupele americane s-au retras din Irak în 2011, însă au revenit în 2014 pentru a sprijini lupta împotriva organizației teroriste ISIS. În 2021, președintele Joe Biden a anunțat încheierea misiunilor de luptă americane și continuarea exclusiv a activităților de instruire și asistență pentru forțele irakiene.
2015: Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor
Data de 2 august este dedicată comemorării victimelor Holocaustului împotriva romilor. În noaptea de 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau au fost uciși de regimul nazist.
Potrivit estimărilor istorice, circa 500.000 de romi au pierit în Europa în timpul Holocaustului. Pentru a cinsti memoria victimelor, Parlamentul European a declarat, în 2015, ziua de 2 august drept Ziua europeană de comemorare a genocidului romilor.
În România, prin Legea nr. 124/2020, data de 2 august a devenit Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen, termen care în limba romani înseamnă „ucidere în masă”.
Conform Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați de regimul Antonescu în Transnistria. Dintre aceștia, aproximativ 11.000 au murit în urma deportării, a bolilor, foametei și condițiilor grele de trai.
Copii romi. FOTO collections.ushmm.org
Holocaustul împotriva romilor este o pagină ignorată a istoriei României. Zeci de mii de cetăţeni români de etnie romă au fost exterminaţi pentru că nu se încadrau în cutiuţele impuse de cei ce clamau „superioritatea raselor“. Chiar şi atunci când serveau ţara, luptând pe front, familiile lor nu erau considerate demne să aibă parte de protecţia şi respectul statului pe care îl apărau.
