Ministerul Apărării Naționale a actualizat sâmbătă după-amiază informațiile cu privire la drona care, în noaptea de vineri spre sâmbătă, a lovit gospodărie și un stâlp de electricitate din Galați, deși piloții au avut autorizare să angajeze ținta. Ministrul apărării spune că aparatul a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național.
Radu Miruță, ministrul Apărării. FOTO FB Radu Miruță
„Radarele MApN au detectat, în jurul orei 2:00 dimineața, un atac cu drone al Federației Ruse în proximitatea frontierei cu Ucraina, la nord de Dunăre. Centrul Aerian de la Torrejon din Spania a ordonat ridicarea a două aeronave britanice Eurofighter Typhoon din Serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită de la Baza 86 Aeriană Borcea. Sistemele de apărare aeriană cu baza la sol au fost trecute în poziție de tragere”, a transmis MApN.
Aeronavele au detectat un semnal radar intermitent în spațiul aerian ucrainean, deasupra localității Reni, pentru mai puțin de 1 minut.
„Piloții au avut autorizare să angajeze ținta, însă aceasta s-a aflat în permanență deasupra teritoriului ucrainean, astfel că nu s-a putut trage asupra ei. Radarele de la sol au urmărit un număr de 15 drone în spațiul aerian ucrainean, care au intrat în picaj în zona localității Reni, unde au fost pierdute de pe radar, după care s-au raportat explozii pe teritoriul ucraineanUna din drone a continuat zborul la joasă înălțime deasupra lacului Brateș și a lovit un atelier dintr-o gospodărie și un stâlp de electricitate de pe domeniul public”, a mai precizat MApN sâmbătă după-amiază.
„După motor și caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2”
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat sâmbătă o serie de măsuri după incidentul de la Galați. Potrivit acestuia, Statul Major al Apărării analizează reconfigurarea dispozitivelor de supraveghere și apărare din zona frontierei cu Ucraina, iar MApN accelerează integrarea unor noi capabilități antiaeriene.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a subliniat că războiul din Ucraina continuă să genereze riscuri și pentru România.
„După motor și caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național”, a precizat Radu Miruță.
Ministrul a explicat și modul în care este monitorizat spațiul aerian al țării:
„Armata Română are capacitatea de monitorizare completă a spațiului aerian românesc, de la o anumită altitudine în sus. Pentru zborul unor obiecte mici, la altitudini foarte joase, in zone cu relief care limitează capacitățile radar, sunt dezvoltate și integrate în sistemul național de monitorizare soluții radar „mobile”, locale, care “văd tot”. Dar da… numărul acestora este unul limitat și specialiștii militari le concentrează acolo unde riscurile sunt mai mari. Din evoluția atacurilor rusești în Ucraina aproape de granița României, până acum nu au fost indicii pentru o astfel de evoluție în zona în care s-au regăsit fragmentele de dronă azi-noapte”.
Ministrul Apărării a precizat că incidentul este analizat de structurile militare competente, iar una dintre măsurile imediate este evaluarea modului în care sunt dispuse sistemele de monitorizare și apărare în apropierea graniței estice:
„În fiecare lună, MApN dezvolta soluții noi, fie prin achiziții de capabilități, fie prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente. Astfel, militarii Armatei Române acoperă în permanență riscuri care înainte erau neadresate. După incidentul de azi-noapte, Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina”.
Radu Miruță a atras atenția și asupra limitelor tehnice ale apărării antiaeriene în cazul resturilor de dronă rezultate din atacuri masive, afirmând că astfel de fragmente nu pot fi interceptate de nicio armată în mod garantat, indiferent de relief sau condițiile de zbor.
„Este important ca lucrurile să fie înțelese corect: nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă rezultate în urma unor atacuri masive, derulate in orice condiții de relief, la altitudini mici. Dacă capabilitățile de apărare antiaeriană gândite și incluse în programul SAFE erau ieri în inventarul Armatei Române, chiar și în scenariul specific zborului printr-o anumită zonă de relief, la altitudine mică, de azi-noapte, cel mai probabil drona rusească ar fi fost observată și interceptată. În cadrul MApN, împreună cu aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană, lucrăm în fiecare zi pentru a anticipa și gestiona inclusiv cele mai puțin probabile scenarii de risc. Protejarea populației și a vieților omenești rămâne prioritatea noastră absolută”, a mai scris Radu Miruță în același mesaj.
Potrivit ministrului, România continuă să își consolideze capabilitățile defensive, atât prin achiziții, cât și prin reorganizarea celor existente. Miruță a menționat că este în contact cu Ministerul Afacerilor Externe, în contextul demersurilor diplomatice inițiate după incident.
Ministrul Apărării a detaliat sâmbătă după-amiază, la Antena 3, modul în care funcționează procedurile NATO de reacție la amenințările aeriene și a explicat de ce unele drone care zboară la altitudini foarte joase pot scăpa monitorizării.
Potrivit ministrului, piloții NATO care decolează de pe bazele din România acționează după un protocol strict, care presupune confirmarea țintei din două surse independente. „Este o procedură specifică, iar confirmarea se face instant, în lanțul de autorizare. În momentul în care ținta este validată, există autorizație de angajare”, a precizat Miruță.
Radu Miruță a arătat că drona prăbușită în România s-ar fi putut desprinde din grup sau ar fi putut fi deviată de apărarea antiaeriană ucraineană. Zburând la altitudine foarte joasă, aparatul nu a fost vizibil pe radarele fixe din zonă.
„În acea regiune există o diferență de nivel de aproximativ 65 de metri între Galați și malul Dunării, ceea ce creează un unghi mort pentru radarele destinate altitudinilor mai mari”, a explicat ministrul în aceeași intervenție TV. Pentru astfel de situații sunt folosite radare mobile, însă acestea sunt limitate ca număr și sunt amplasate în zone considerate cu risc ridicat.
„Nicio armată nu poate acoperi toate scenariile”
Întrebat despre adaptarea capacităților de apărare la noile tipuri de amenințări, Miruță a subliniat că niciun stat nu poate garanta interceptarea tuturor dronelor care zboară la altitudini extrem de mici.
„Nu există nicio țară care să acopere absolut toate scenariile. Chiar și cele mai performante armate din lume se confruntă cu limite tehnice. Este un proces continuu, în care apar noi amenințări și sunt dezvoltate noi soluții”, a spus ministrul, adăugând că o parte semnificativă din investițiile recente ale MApN vizează tocmai apărarea antiaeriană la joasă altitudine.
Ipoteza unei drone deviate: verificări în curs
În ceea ce privește drona căzută la Galați, ministrul a precizat că analiza fragmentelor va stabili dacă aparatul a fost lovit de apărarea ucraineană. „Este posibil să fi fost deviată din traiectoria inițială, dar această ipoteză nu este încă confirmată”, a spus Miruță.
De ce nu pot fi folosite rachetele avioanelor F‑16 sau Eurofighter împotriva unor astfel de drone
Ministrul a explicat și de ce interceptarea cu rachete aer-aer este dificilă în astfel de situații. Dronele au portanță redusă, iar o rachetă lansată de la altitudine ar continua să zboare după distrugerea țintei, riscând să lovească zone populate. „Aceste scenarii sunt analizate în timp real, iar deciziile sunt luate cu atenție pentru a evita pagube colaterale”, a precizat Radu Miruță.
Ministrul a mai spus că România informează constant aliații NATO despre capacitățile și vulnerabilitățile identificate. „Există un dialog permanent, atât la nivel tehnic, cât și politic. Toate aceste situații sunt discutate cu partenerii noștri”, a afirmat ministrul.
