România se apropie de cea mai dificilă etapă din implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-un moment în care nu are încă un guvern stabil, iar unele dintre cele mai importante reforme asumate în fața Comisiei Europene sunt departe de a fi finalizate. Economiștii consultați de „Adevărul” avertizează că întârzierile politice și legislative pot costa România miliarde de euro, bani de care depind investiții în infrastructură, sănătate, educație și administrație publică.
Întârzierile politice și legislative pot costa România miliarde de euro. Foto arhivă
Planul
Național de Redresare și Reziliență are o valoare totală de
aproximativ 28,5 miliarde de euro, din care circa 14,2 miliarde de
euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 14,3
miliarde de euro sunt împrumuturi.
O parte dintre fonduri au fost deja atrase, însă cele mai
dificile tranșe sunt cele care depind de îndeplinirea unor jaloane
și reforme considerate sensibile din punct de vedere politic.
Printre acestea se numără reforma fiscal-bugetară și reforma
salarizării unitare, măsuri care presupun modificări importante
ale modului în care statul gestionează cheltuielile publice.
Termenul-limită este 31 august 2026. După această dată,
reformele și investițiile care nu sunt finalizate nu mai pot fi
decontate prin mecanismul european.
Bogdan Glăvan: „Există un risc real ca
anumite obiective să nu fie îndeplinite la timp”
Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan a declarat pentru „Adevărul” că
situația diferă între proiectele de investiții și reformele
asumate de România.
„Pe partea de investiții avem de-a face cu o realitate fizică.
Acolo se poate evalua destul de clar ce obiective pot fi finalizate
și ce obiective nu mai pot fi încheiate la timp. Există proiecte
la care se lucrează intens tocmai pentru a fi terminate înainte de
expirarea termenelor.
Problema mai complicată este în zona reformelor. Aici nu mai
vorbim despre constrângeri tehnice sau fizice, ci despre voință
politică. Nu este ca în cazul unui spital sau al unei autostrăzi
unde trebuie să finalizezi lucrări deja începute. Reformele
presupun adoptarea unor acte normative și asumarea unor decizii
politice”, a declarat economistul pentru „Adevărul”.
El a adăugat că printr-un proces normal de legiferare
este foarte dificil ca toate jaloanele rămase să fie îndeplinite
într-un interval atât de scurt. „Un exemplu este legea salarizării
unitare, unde există nemulțumiri din multe direcții și unde nu
văd cum s-ar putea ajunge rapid la un consens în Parlament.
În plus, ne aflăm într-o perioadă în care nici măcar nu avem
încă un guvern cu o majoritate clară și stabilă. Riscurile sunt,
așadar, semnificative. Vorbim despre sume foarte mari de bani,
inclusiv sute de milioane de euro asociate unor jaloane importante.
Din acest motiv, există un risc real ca anumite obiective să nu fie
îndeplinite la timp”, afirmă Glăvan.
Timpul rămas este foarte scurt
Întrebat dacă termenul-limită mai poate fi respectat integral,
economistul consideră că acest lucru ar necesita măsuri
excepționale și decizii politice rapide.
„Cred că acest lucru ar fi posibil doar dacă se va recurge la
proceduri excepționale și la asumarea politică foarte rapidă a
unor măsuri. În condițiile unui proces legislativ obișnuit,
timpul rămas este foarte scurt.
Trebuie să ținem cont că proiectele trebuie nu doar redactate,
ci și aprobate, iar Parlamentul intră și în perioada vacanței
parlamentare. În plus, nici situația politică nu este complet
clarificată în acest moment.
Din aceste motive, văd dificultăți serioase în respectarea
integrală a tuturor termenelor asumate”, spune acesta.
Adrian Negrescu: Este nevoie de o renegociere rapidă a termenelor
Analistul Adrian Negrescu consideră că fără o
renegociere rapidă cu Bruxelles-ul, România riscă să piardă o
parte importantă din fondurile disponibile.
„Fără o renegociere clară făcută de viitorul guvern, că va
fi a lui Tomac sau al altui premier, șansele de a atrage cei 10
mld.euro până în august se epuizează pe zi ce trece. Iar cel mai
bun exemplu îl reprezintă banii alocați reformei salarizării
bugetare. Cum legea salarizării are mici șanse să fie adoptată,
cei peste 700 de milioane de euro s-ar pierde.
Și de aceea este important ca noul premier să meargă la
Bruxelles și să mute acești bani pe alte paliere, mai ales pe zona
de infrastructură – construcția de autostrăzi – singurul
domeniu în care facem progrese reale.
Altfel, dacă vom merge în ritmul actual, PNRR riscă să devină
ceea ce anticipam încă de acum câțiva ani – Planul Național de
Reforme Ratate. N-am luat până acum nici 30% din banii alocați
initial și sunt șanse reduse să ajungem cu absorbția la 15
miliarde euro”, afirmă Negrescu.
Presiune și din partea agențiilor de rating
Dincolo de fondurile europene, economiștii atrag atenția că
România este monitorizată atent și de agențiile internaționale
de rating.
„Situația este una delicată pentru că o parte importantă din
investițiile și planurile de dezvoltare ale statului se bazează pe
aceste fonduri europene.
În același timp, trebuie să privim și contextul financiar mai
larg. În perioada următoare vom avea evaluări importante din
partea agențiilor internaționale de rating. Aceste instituții
urmăresc atent evoluțiile economice și politice și pot decide
modificarea perspectivei asociate ratingului de țară.
Acesta este unul dintre riscurile majore. Dacă România continuă
să transmită semnale de instabilitate și lipsă de
predictibilitate, presiunea asupra ratingului poate crește. Iar o
deteriorare a ratingului ar însemna costuri mai mari de finanțare
pentru stat și pentru economie în ansamblu”, avertizează Bogdan
Glăvan.
Economistul consideră însă că există și elemente care oferă
o anumită stabilitate.
„Eu sper că lucrurile se vor regla. Există și elemente
pozitive care trebuie menționate. De exemplu, execuția bugetară
este în prezent în linie cu ceea ce s-a estimat și planificat.
Acesta este un lucru important, pentru că în trecut au existat
situații în care realitatea s-a abătut semnificativ de la
planurile asumate.
Desigur, există și probleme. Nu vedem încă îmbunătățiri
spectaculoase în ceea ce privește colectarea veniturilor la buget,
iar aceasta rămâne o provocare”, a declarat Glăvan pentru „Adevărul”.
Pe de altă parte, spune acesta, dispariția majorității guvernamentale și
blocajele politice reprezintă elemente negative.
„Din ceea ce am
observat, instabilitatea guvernamentală este unul dintre factorii
luați în calcul de agențiile de rating atunci când evaluează
România.
Cu certitudine vom avea la un moment dat un nou guvern. Nu cred că
ne îndreptăm spre o perioadă foarte lungă de instabilitate sau
spre alegeri anticipate. Există mecanisme constituționale care
limitează această situație și cred că soluția politică va
apărea înainte de a se ajunge într-un scenariu extrem”, a explicat profesorul de economie.
Ce se întâmplă dacă România pierde bani din
PNRR
Cea mai dură evaluare vine din partea lui Adrian Negrescu, care
susține că impactul asupra investițiilor publice ar putea fi
major.
„Dacă eșecul PNRR se confirmă, mai mult de 90% din
investițiile statului din prezent, de la autostrăzi la școli,
spitale etc. vor fi suspendate în condițiile în care banii
europeni reprezintă peste 80% din finanțare. Statul nu are și nici
nu va avea de unde să susțină aceste proiecte motiv pentru care va
pune lacătul pe ușă.
Iar impactul se va simți pe scară largă în economie. Dincolo
de firmele afectate direct, inclusiv piața valutară authtonă va
avea de suferit mai ales că lichiditatea în valută din prezent nu
este în cea mai bună formă.
Ratarea PNRR va fi ca un fel de bomboană pe colivă la un
parastas economic în care „Veșnica Pomenire” va fi cântată,
bineînțeles, de cei de la FMI.”, a declarat Adrian Negrescu.
În timp ce evaluările privind amploarea efectelor diferă, ambii
economiști sunt de acord asupra unui punct esențial: timpul rămas
până la termenul-limită este extrem de scurt, iar capacitatea
viitorului guvern de a adopta rapid reformele restante va decide câți
dintre banii europeni vor mai putea fi salvați.
Reformele întârziate pot bloca miliarde de euro și crește
presiunea pe buget
România nu riscă să piardă brusc
întregul PNRR, dar riscă ceva mai puțin vizibil și mult mai
important: pierderea treptată a miliardelor de euro care depind de
reforme și investiții nefinalizate la timp. Planul Național de
Redresare și Reziliență are o valoare totală de aproximativ 28,5
miliarde de euro, din care circa 14,2 miliarde sunt granturi
nerambursabile și aproximativ 14,3 miliarde sunt împrumuturi.
Până în prezent, o parte din
fonduri a fost deja atrasă, însă presiunea reală se concentrează
în tranșele viitoare. Accesarea lor depinde de îndeplinirea unor
jaloane și reforme strict condiționate. În lipsa acestora, sumele
nu sunt pierdute formal din start, dar pot fi suspendate, amânate
sau reduse, ceea ce în practică echivalează cu pierderea lor din
finanțarea curentă a economiei. În joc sunt, cumulat, zeci de
miliarde de euro până la finalul programului.
Riscul major nu este doar
administrativ, ci structural. Printre cele mai sensibile componente
se află reforma fiscal-bugetară, inclusiv reforma salarizării
unitare în sectorul public, un subiect dificil politic, cu impact
direct asupra cheltuielilor permanente ale statului. Acest tip de
reformă este esențial nu doar pentru îndeplinirea jaloanelor, ci
și pentru credibilitatea fiscală pe termen lung. Întârzierile în
acest domeniu au efect în lanț asupra întregului program.
Fiecare amânare legislativă,
fiecare blocaj politic și fiecare reformă neterminată înseamnă
bani împinși în viitor sau pierduți din finanțarea disponibilă.
În funcție de gradul de implementare, România poate ajunge în
situația în care o parte semnificativă din fondurile rămase nu
mai poate fi accesată integral.
Termenul-limită este 31 august 2026,
momentul până la care toate reformele și investițiile trebuie
finalizate, iar ultima cerere de plată trebuie depusă. După
această dată, mecanismul PNRR se închide, iar ceea ce nu este
implementat la timp nu mai este decontat.
