Finlanda este cea mai recentă țară europeană care a acceptat să participe la discuțiile privind extinderea descurajării nucleare franceze. Numărul statelor implicate în inițiativa lansată de Emmanuel Macron a ajuns astfel la zece. România, invitată la rândul ei în primăvară, nu a anunțat încă dacă va participa.
Personal militar patrulează în apropierea gardului de la granița dintre Finlanda și Rusia Foto: Arhivă
Inițiativa Franței urmărește consolidarea cooperării europene în domeniul descurajării nucleare, într-un moment în care statele continentului își reevaluează strategiile de securitate. Printre țările care s-au alăturat demersului se numără atât state din nordul și vestul Europei, cât și Polonia și Grecia.
Potrivit analistului militar Valentin Mateiu, cooperarea propusă de Paris nu se limitează la discuții politice, ci poate include exerciții comune și dezvoltarea unor mecanisme de cooperare militară.
„Franța propune statelor europene o cooperare, participare la exerciții, dezvoltarea unor culturi comune, dar mai ales dislocarea unor elemente ale binomului nuclear francez. Avioane, în primul rând”, a explicat acesta pentru TVR Info.
Fostul consilier prezidențial Iulian Chifu consideră că inițiativa franceză ar putea completa, și nu neapărat înlocui, descurajarea nucleară oferită de Statele Unite aliaților europeni.
„Are o componentă de descurajare credibilă care ar putea fi adăugat descurajării nucleare americane, care ea există, nu a dispărut și nici nu va dispărea”, a declarat Iulian Chifu.
Franța și Marea Britanie sunt singurele state europene membre NATO care dețin arme nucleare. În același timp, statele NATO beneficiază de garanțiile de securitate oferite de Statele Unite și de descurajarea nucleară americană.
Bucureștiul a fost invitat în luna martie să participe la discuțiile privind inițiativa franceză. La acel moment, ministrul de Externe Oana Țoiu spunea că proiectul se află într-o etapă incipientă și că o eventuală decizie a României urma să fie analizată în CSAT.
La aproximativ șase luni de la invitație, România nu a anunțat public o decizie privind participarea.
Analistul militar Valentin Mateiu pune această prudență pe seama situației interne și a faptului că Bucureștiul încearcă să vadă în ce direcție se va dezvolta proiectul francez.
„Situația României internă, în primul rând, cu vulnerabilități, dezacorduri, lipsa unității, anumite confuzii în plan intern, nu permite ca unui stat puternic din toate punctele vedere, cum e Polonia, politic, economic, social, militar – să se angajeze în anumite inițiative. De aceea România, prudent, așteaptă să vadă direcția în care se dezvoltă acest concept”, a afirmat analistul.
