Trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor este adesea promovată drept o garanție a independenței profesionale și financiare. În realitate, când renunți la salariul fix și la siguranța unui loc de muncă, lucrurile se schimbă din prima zi.
Sursă foto: Pixabay
Între necesitatea de a atrage constant clienți și obligațiile financiare care trebuie achitate indiferent de încasări, așteptările se lovesc dur de realitate. Specialiștii avertizează că fără un fond de rezervă și o înțelegere clară a pieței, mirajul independenței duce rapid la eșec. Ce presupune, de fapt, pasul de la angajat la antreprenor?
România este plină de speakeri motivaționali care împing tineretul înspre antreprenoriat, vânzând imaginea unui antreprenor „falnic, cu privirea dârză, luptând cu toate greutățile”, explică, pentru „Adevărul” Cristian China-Birta, antreprenor. „Numai că, uneori privirea ta de antreprenor nu e mai așa de dârză. E foarte, foarte important ca oamenii să se apuce de antreprenoriat doar cu Excel-ul în față și să-și facă un exercițiu extrem de important. Care sunt punctele pro să devii antreprenor? Care sunt punctele contra? Și în același timp să facă același lucru pentru meseria de angajat”, susține el.
Libertatea, cel mai invocat argument în favoarea antreprenoriatului, are un preț clar. „Când ești antreprenor câștigi o libertate extraordinar de mare față de statutul de angajat. Doar că atenție, e o vorbă în antreprenoriat, antreprenorul are libertatea de a munci cele 24 de ore, când vrea el și când consideră de cuviință. Chiar dacă e îngrozitor de greu și foarte complicat, faptul că ai libertatea de a decide tu pentru tine e extrem de important pentru o categorie de oameni”, subliniază acesta. Totuși, Cristian China-Birta avertizează: „Dacă nu te mână din spate exact dorința asta de a fi tu liber și a decide oricât de greu ar fi, nu o să iasă. Pentru că această libertate vine la pachet cu îngrozitor de multă responsabilitate”.
Diferența majoră între statutul de angajat și cel de antreprenor constă în predictibilitatea financiară. „Atunci când ești angajat, e totuși acoperită de faptul că îți intră salariul și altă grijă n-ai decât să-ți faci treaba. Aici nu știi când intră banii. Trebuie să te lupți pentru ei, trebuie să vinzi. Și nu-i că ai facturat 1000 de euro și îi iei pe toți. Trebuie să ia și statul. Impozitele… când vine celebra 25-a a lunii și zice statul: dă și mie niște bani, cam se taie stomacul antreprenorului. Mai sunt și cheltuielile: contabilitatea, întreținerea firmei”, afirmă Cristian China-Birta.
Disciplina financiară, înaintea libertății
La rândul său, Aurora Oprea, consilier vocațional, explică de ce mulți tineri eșuează rapid atunci când renunță la joburi cu program fix în detrimentul antreprenoriatului: „Lipsa educației financiare în școli naște dezamăgiri mari, prăpăstii între ceea ce poate face un tânăr antreprenor, visul pe care îl are și realitatea pe care nu o cunoaște. Cumulul de cunoștințe pe care le deține o persoană care obține un job creează mediul oportun pentru a încolți ideea de a fi independent. Ori lipsa studiului asupra a ceea ce înseamnă în România antreprenoriatul duce la eșec în primele 6 luni”.
Ea recomandă păstrarea locului de muncă până la stabilizarea afacerii. „Când te-ai desprins de nava-mamă și îți dai demisia, o faci doar când deja ai pus afacerea pe picioare. Un tânăr care se aruncă în iluzia antreprenoriatului trebuie să studieze legislație, contabilitate, piața pe care intră, să-i compare pe cei care au reușit cu cei care au închis după 6 luni. La un loc de muncă, aparent, ești legat de glie, dar ai posibilitatea să studiezi fiecare aspect: managementul locului, resursele umane, bilanțul contabil, să vezi cum abordează problemele superiorii tăi – iar asta este o școală gratuită. Ori tu, îți iei visele și pleci, fără să te gândești cât de descoperit rămâi: fără asigurare medicală, toate celelalte asigurări derivate salariale obligatorii și asta începând cu prima zi după demisie”, spune Aurora Oprea.
Și specialistul HR Corina Petcu Nan atrage atenția asupra unei capcane frecvente: cheltuirea profitului înainte ca afacerea să fie cu adevărat stabilă. „Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac tinerii la început e să scoată bani din firmă ca să pară că au reușit – mașini, vacanțe, lifestyle. În realitate, acei bani ar trebui reinvestiți pentru dezvoltare și siguranță”, spune el.
Ca reper practic, ea recomandă o distribuție echilibrată a veniturilor: cel puțin un sfert din încasări să rămână profit, iar restul să acopere în mod rezonabil vânzările, costul produsului și cheltuielile administrative: „Antreprenoriatul nu începe cu libertate, ci cu disciplină. Standardele pe care ți le impui de la început determină cât de departe ajungi.”
Tot mai mulți tineri aleg antreprenoriatul
Interesul pentru antreprenoriat în rândul tinerilor este în creștere la nivel european, iar România se află printre țările unde acest fenomen este cel mai vizibil. Potrivit unui material publicat de StartupCafe, care citează date Eurostat, peste 2 milioane de tineri din Uniunea Europeană lucrau pe cont propriu în 2025.
România se numără printre statele cu cele mai mari ponderi de tineri antreprenori: aproximativ 10,3% dintre persoanele care desfășoară activități independente au între 20 și 29 de ani, un nivel care plasează țara în topul Uniunii Europene.
În același timp însă, doar aproximativ 52% dintre tinerii români cu vârste între 20 și 29 de ani aveau un loc de muncă în 2025, mult sub media europeană, care depășește 65%.
Această diferență arată că, pentru o parte dintre tineri, antreprenoriatul nu este doar o alegere legată de independență sau câștiguri mai mari, ci și o alternativă la dificultatea de a găsi un loc de muncă stabil. Cu alte cuvinte, decizia de a începe o afacere apare adesea la intersecția dintre dorință și lipsa unor opțiuni mai sigure.
În aceste condiții, mulți intră în antreprenoriat fără să aibă o bază solidă, iar dificultățile apar încă din primele luni de activitate.
