La Berlin, liderul partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, a declarat că formațiunea sa este „adevăratul partid popular“ al Germaniei, după ce AfD a obținut primul loc la alegerile regionale din landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală.
Nu este prima dată când Moscova și AfD par să reflecte una politicile celeilalte Foto: EPA/EFE
La Moscova, un oficial de rang înalt al partidului de guvernământ Rusia Unită, Andrei Turceak, a revendicat o victorie categorică la alegerile parlamentare federale, vorbind despre o „majoritate covârșitoare“ în Duma de Stat.
În restul Europei prinde tot mai mult contur o întrebare: cât de strâns legate sunt, de fapt, aceste evenimente electorale?
Triunghiul gazelor
Analizând situația din landul german, se observă o creștere spectaculoasă a AfD față de alegerile precedente din 2021, atât în puncte procentuale, cât și în număr absolut de voturi (21,5%, respectiv 235.000 de voturi).
Victoria partidului de extremă dreaptă vine la doar două săptămâni după un rezultat asemănător obținut în landul Saxonia-Anhalt, similitudinile dintre cele două scrutine fiind aproape identice. În ambele cazuri, tema centrală a campaniei a fost economia, în special costurile energetice tot mai împovărătoare, AfD promițând drept soluție repunerea în funcțiune a gazoductelor Nord Stream 1 și 2 și revenirea la gazul natural rusesc.
Până în 2022, an în care a izbucnit războiul din Ucraina, Mecklenburg-Pomerania Occidentală reprezenta poarta de intrare a gazului rusesc în Europa. Decizia Moscovei de a „închide robinetul“ în acel an, combinată cu sancțiunile economice impuse succesiv de Uniunea Europeană, a dus la o tranziție dureroasă către gazul natural lichefiat (LNG) american și norvegian, mult mai scump, precum și către sursele regenerabile de energie.
Un cost similar a fost resimțit și în Saxonia-Anhalt, land care găzduiește o parte importantă a industriei chimice germane și unde mii de locuri de muncă au fost puse în pericol de explozia costurilor energetice, unități emblematice precum Domo/Leuna Polyamid fiind nevoite să își închidă porțile. Cele două landuri se numără printre cele cinci care alcătuiau fosta Germanie de Est, regiune confruntată de decenii cu un decalaj economic și investițional semnificativ față de fosta Germanie de Vest, scrie To Vima.
În aceeași perioadă, în Rusia au avut loc alegeri parlamentare, în care partidul de guvernământ Rusia Unită a obținut peste 57% din voturi, adică majoritatea absolută este asigurată.
Între cele trei scrutine amintite, agenția Reuters a relatat că liderii AfD plănuiesc o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin în luna martie a anului viitor, având ca temă o posibilă revizuire a politicii energetice germane. Informația vine la puțin timp după un interviu acordat la începutul verii de Alice Weidel, copreședinta AfD, în care aceasta vorbea deschis despre necesitatea încheierii boicotului asupra produselor petroliere rusești, dar și după acuzația oficială a guvernului german la adresa Rusiei, privind un atac cu drone asupra unui aeroport din Leipzig, la începutul lunii august, care ar fi vizat o aeronavă de transport ucraineană. Kremlinul a negat acuzația, Putin însuși vorbind despre o provocare.
O relație de simpatie și un plan
Nu este prima dată când Moscova și AfD par să reflecte una politicile celeilalte. Scepticismul față de Uniunea Europeană și atitudinea favorabilă față de Kremlin au existat ca tendință încă de la apariția partidului pe scena politică germană, o tendință care nu a ratat nicio ocazie de a se manifesta public.
Încă din martie 2014, fostul lider al grupului parlamentar al partidului, Alexander Gauland, se declarase în favoarea anexării Crimeei de către Rusia. În 2021, celălalt copreședinte al AfD, Tino Chrupalla, stârnise controverse atunci când, la o conferință organizată cu avizul Ministerului rus al Apărării, a comparat politica postbelică a Aliaților față de Germania cu propaganda nazistă.
Această tendință era inițial contrabalansată de aripa pragmatică a partidului, care nu dorea o identificare totală cu Kremlinul. Însă invazia rusă în Ucraina, din februarie 2022, a avut consecințe grave asupra economiei germane, determinând întregul partid AfD să se apropie și mai mult de Moscova. Treptat, au ieșit la iveală legături mai profunde între cele două părți. În 2024, cotidianul ceh Deník N a susținut că deputatul AfD Petr Bystroň ar fi primit sprijin financiar din partea oligarhului ucrainean Viktor Medvedciuk, apropiat și prieten personal al lui Putin – caz aflat încă în anchetă din partea justiției germane. Un episod similar îl vizează pe europarlamentarul Maximilian Krah, aflat sub anchetă preliminară a Parchetului General din Dresda, pentru plăți suspecte legate de Rusia, realizate prin intermediul politicianului pro-rus ucrainean Oleg Voloșin.
Dincolo de scandalurile financiare și disputele juridice, există o îngrijorare tot mai mare privind modul în care Kremlinul intenționează să exploateze calendarul electoral european. În Franța, cu doar câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale în care candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen rămâne favorită, președintele Emmanuel Macron a avertizat că amenințările hibride rusești s-au intensificat dramatic în ultimele săptămâni. În Italia, ministrul de externe Antonio Tajani a vorbit despre o posibilă tentativă a Moscovei de a manipula voința populară la alegerile parlamentare așteptate în 2027. În acest context, situația din Germania, unde poziția cancelarului Friedrich Merz pare tot mai șubrezită după o serie de eșecuri electorale succesive, capătă o greutate aparte.
„Folosirea unor drone încărcate cu explozibil împotriva unor infrastructuri de apărare, în stilul incidentului de la Leipzig, ar putea fi însoțită și de sabotaje digitale îndreptate împotriva unor candidați care nu au agreerea Moscovei. Iar evoluțiile neprevăzute din țări cu greutate politică majoră nu vor ajuta situația“, a declarat Alain Chrétien, fost director adjunct al serviciului francez de informații militare, descriind astfel, indirect dar clar, care ar fi cel mai nefavorabil scenariu posibil.
