La două decenii de la începerea construcției DN 66A Valea Jiului–Băile Herculane, drumul a rămas blocat în ținutul sălbatic de la izvoarele Cernei. Noul drum fusese promis de autorități localnicilor din orașele izolate ale Văii Jiului.
DN 66 A se oprește la ieșirea din județul Hunedoara, spre Gorj. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
În anii 2000, proiectul unui nou drum național, conturat pe la poalele Retezatului și prin Parcul Național Domogled–Valea Cernei, era prezentat ca o investiție menită să scoată din izolare orașele din Valea Jiului și să le conecteze cu Banatul Montan, Băile Herculane și zona Dunării.
DN 66, propus pentru a scoate din izolare orașele miniere
DN 66A, între Uricani, în județul Hunedoara, și Băile Herculane, în Caraș-Severin, a rămas unul dintre cele mai controversate și mai greu accesibile drumuri din vestul României. A fost modernizat doar la capete, dinspre Uricani și Băile Herculane, rămânând întrerupt în munți de zeci de kilometri de drum forestier, aproape impracticabil pentru autoturisme.
De-a lungul timpului, drumul național care urma să lege județele Hunedoara, Gorj și Caraș-Severin, prin Pasul Jiul–Cerna, a rămas o promisiune a autorităților și a politicienilor locali pentru comunitățile orașelor miniere din Valea Jiului.
Mii de oameni din Valea Jiului au semnat pentru continuarea lucrărilor, fiind convinși că un astfel de traseu ar fi însemnat scoaterea din izolare a localităților de pe Valea Jiului de Vest și conectarea lor cu sud-vestul României. Un astfel de drum, susțineau localnicii, ar fi atras turiști în regiunea izolată din sudul județului Hunedoara, mărginită de munții Vâlcan și Retezat, cu patru orașe miniere (Vulcan, Aninoasa, Lupeni și Uricani) și mai multe sate afectate de declinul industrial al zonei din ultimele trei decenii.
În același timp, mai multe organizații de mediu s-au opus proiectului, susținând că asfaltarea drumului prin munți ar afecta una dintre cele mai valoroase și mai sălbatice zone forestiere din Munții Retezat–Godeanu–Țarcu și ar traversa zone cu regim strict de protecție din Parcul Național Domogled–Valea Cernei.
În plus, din cauza izolării așezărilor miniere și a distanței mari spre Băile Herculane, de peste 100 de kilometri, el nu ar fi adus beneficii economice reale, fiind dificil de parcurs. Construcția drumului care trece pe și pe la poalele Retezatului Mic a rămas blocată, în ciuda presiunilor comunităților locale.
Drumul din munți, blocat în sălbăticie
Drumul Național 66A începe la marginea municipiului Petroșani, pe Valea Jiului de Vest, și traversează orașele Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. Acest sector, de circa 25 de kilometri, a fost construit înainte de 1989.
Din Uricani, locul de unde a continuat în anii 2000 construcția DN 66A spre Băile Herculane, valea se îngustează și dezvăluie priveliști spectaculoase. Drumul trece prin localitățile Valea de Brazi și Câmpu lui Neag, printre cele mai izolate ale Hunedoarei și continuă până la Câmpușel, la limita județelor Hunedoara și Gorj.
Fostul drum local, de 20 de kilometri, dintre Uricani (video) și Câmpușel a fost modernizat în anii 2000, lucrările fiind finalizate în jurul anului 2011. Șoseaua oferă acces spre Cheile Buții, Retezatul Mic și zona izvoarelor Jiului de Vest.
Din Câmpu lui Neag, un alt drum urcă spre barajul Valea de Pești și continuă pe malul lacului de acumulare. Sectorul de peste cinci kilometri al DJ 672C îi aduce pe turiști în zona montană de la limita județelor Hunedoara și Gorj, de unde pot ajunge la Peștera de Gheață și, pe un drum forestier, în zona Cheilor Sohodolului din județul Gorj.
Drumul se oprește la izvoarele Jiului și Cernei
La Câmpușel, în apropierea unui fost canton forestier și a limitei Parcului Național Retezat, asfaltul se termină, iar DN 66A este continuat de un drum forestier care intră în județul Gorj și traversează Parcul Național Domogled–Valea Cernei. Chiar la începutul traseului, în Pasul Jiu – Cerna, drumul devine impracticabil pentru autoturisme. De aici, din 2018, un sector de circa 40 de kilometri dintre Câmpușel și Cerna Sat a rămas închis circulației publice, din cauza stării drumului și a pericolelor pe care acesta le prezintă.
Drumul coboară prin Pasul Jiul–Cerna spre Izvoarele Cernei, urmează malurile lacului de acumulare Iovanu și continuă prin Cerna Sat până la intersecția cu DN 67D. Din cauza izolării, a lipsei semnalului de telefonie și a stării precare a traseului, turiștii care ignoră indicatoarele de interdicție riscă să rămână blocați în munți, la mare distanță de localități.
Convoiul de mașini blocat în munți. FOTO: ISU Hunedoara
Un astfel de incident a avut loc în iulie 2023, când peste 200 de participanți la excursia europeană „Carbage Run”, care călătoreau cu mașini vechi, au intrat pe sectorul închis al DN 66A și au rămas blocați în munți. Convoiul s-a întins pe aproximativ 30 de kilometri, iar mai multe automobile și-au spart băile de ulei sau și-au avariat sistemele de evacuare.
Proiectul relansat și abandonat
În 2019, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a încercat să relanseze proiectul. A fost scoasă la licitație proiectarea și construirea unui tronson de aproape 20 de kilometri între Câmpu lui Neag și Valea Cernei.
Investiția era estimată la peste 300 de milioane de lei, o sumă comparabilă atunci cu prețul construirii unui segment de autostradă. Licitația a fost anulată, deoarece niciun constructor nu a depus ofertă, iar proiectul nu a mai fost scos din nou la licitație.
Dacă drumul ar fi fost modernizat integral, distanța dintre Uricani și Băile Herculane s-ar fi redus cu aproximativ 100 de kilometri față de traseele ocolitoare prin Târgu Jiu sau Caraș-Severin.
Cele mai întinse păduri seculare din România
O dificultate suplimentară pentru proiectul DN 66A a apărut după includerea, în 2017, a unor păduri seculare și primare de fag din Parcul Național Domogled–Valea Cernei în patrimoniul mondial UNESCO. DN 66A traversează pe aproximativ 1,1 kilometri componenta protejată Ciucevele Cernei și, pe aproape 15 kilometri, zona-tampon a acesteia.
1/12
dn 66a uricani campusel foto daniel guta adevarul
Pădurile virgine și cvasivirgine acoperă aproape 10.000 de hectare în Parcul Național Domogled–Valea Cernei. Regiunea Văii Cernei este cunoscută pentru întinderile sale greu accesibile și pentru stațiunea Băile Herculane, întemeiată în Antichitate de romani.
Până în anul 1880, pădurile din Valea Cernei s-au aflat în proprietatea administrației austro-ungare, iar după 1918 au fost preluate de statul român și gestionate de Casa Autonomă a Pădurilor Statului.
„Din cauza versanților abrupți și stâncoși ai Văii Cernei, zona a rămas slab populată, iar majoritatea pădurilor au rămas inaccesibile, în lipsa drumurilor. În 1932, a fost înființată Rezervația Muntele Domogled, una dintre primele rezervații naturale din România. După naționalizarea pădurilor din 1948, acestea au devenit proprietate de stat”, arată studiul „Pădurile virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei”, coordonat de Institutul de Ecologie din Austria.
1/12
dn 66a uricani campusel foto daniel guta adevarul
Comitetul Patrimoniului Mondial a cerut României să abandoneze planurile de modernizare a drumului în interiorul sau în apropierea sitului, din cauza impactului potențial asupra integrității pădurilor protejate.
„Sectorul dintre Câmpu lui Neag și Valea Cernei se află într-o zonă cu regim de protecție a mediului, traversând arii naturale protejate, inclusiv parcurile naționale Retezat și Domogled–Valea Cernei, iar o parte dintre pădurile din regiune fac parte din patrimoniul mondial UNESCO. Asfaltarea sectorului montan neamenajat nu reprezintă o prioritate în acest moment. Un astfel de proiect ar necesita, pe lângă alocarea unor fonduri importante, și parcurgerea unor proceduri complexe de avizare din perspectiva protecției mediului”, a transmis recent Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.
Drumul din munți este reparat
În ultimii ani, proiectul legăturii directe dintre Câmpu lui Neag și Valea Cernei nu a mai fost reluat. În schimb, autoritățile au pregătit separat modernizarea unui sector de aproximativ 21 de kilometri din DN 66A, cuprins între barajul Iovanu, Cerna Sat și intersecția cu DN 67D.
Recent, a început reabilitarea unui segment de șase kilometri din șoseaua amenajată la mijlocul anilor 2000 în zona Câmpu lui Neag (video: DRDP Timișoara).
Deși drumul a fost mai puțin tranzitat decât alte șosele naționale, trecerea timpului și-a lăsat amprenta asupra carosabilului. Lucrările vizează repararea drumului existent și îmbunătățirea condițiilor de circulație pe traseul care asigură accesul din Uricani spre Câmpu lui Neag, Cheile Buții și zona de la poalele Retezatului Mic.
