Dacă Statele Unite și Iranul vor ajunge la un acord de pace, principalul obstacol ar putea fi premierul israelian Benjamin Netanyahu. Operațiunile militare ale Israelului în Liban au devenit un punct sensibil în negocierile privind o eventuală redeschidere a strâmtorii Ormuz și pun din nou la încercare relația dintre liderul israelian și președintele american Donald Trump.
Netanyahu, principalul obstacol în calea unui acord între SUA și Iran. FOTO: EPA-EFE
Potrivit unei analize publicate de publicația britanică The Guardian, Netanyahu se află sub o presiune politică fără precedent pentru a demonstra că acțiunile sale împotriva Hamas, Hezbollah și Iran au produs rezultate, în contextul în care se apropie alegerile anticipate din Israel, iar supraviețuirea sa politică este pusă sub semnul întrebării.
Criza s-a accentuat după ce premierul israelian a amenințat, la începutul săptămânii, că va extinde atacurile asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, considerate principalul bastion al Hezbollah. Reacția Teheranului a fost imediată: Iranul a anunțat că suspendă negocierile cu Statele Unite până când conflictul din Liban va fi înghețat.
Pentru Donald Trump, această evoluție reprezintă o lovitură într-un moment în care susținea public că un acord cu Iranul este aproape finalizat. Confruntat cu blocarea negocierilor, liderul de la Casa Albă a declarat: „Cred că am vorbit prea mult”.
Potrivit informațiilor publicate de Axios, între Trump și Netanyahu a avut loc o convorbire telefonică tensionată. Surse citate de publicația americană susțin că președintele SUA și-a exprimat nemulțumirea față de acțiunile Israelului, care riscau să compromită negocierile cu Iranul. Una dintre surse a afirmat că Trump i-ar fi reproșat direct premierului israelian continuarea operațiunilor militare, în timp ce alte relatări susțin că liderul american i-a reamintit lui Netanyahu sprijinul acordat de Washington de-a lungul anilor.
Versiunea unei dispute majore este însă contestată în Israel. Postul Channel 12 a relatat că tensiunile ar fi fost generate de o neînțelegere privind termenii armistițiului. Potrivit analistului politic Amit Segal, apropiat al cercurilor de putere israeliene, Trump ar fi avut impresia că Netanyahu intenționa să continue războiul la aceeași intensitate, în timp ce premierul israelian a interpretat poziția americană ca pe o solicitare pentru un armistițiu total.
Ulterior, Trump a încercat să minimalizeze incidentul. Într-un interviu acordat ABC News, acesta a afirmat că a existat „o mică problemă”, dar că situația a fost rezolvată rapid.
Analiza The Guardian arată că momentul este unul extrem de delicat pentru liderul israelian. După aproape trei decenii în care a dominat scena politică a țării, Netanyahu se confruntă cu riscul pierderii puterii.
Luni, Knessetul a adoptat în primă lectură proiectul de lege privind dizolvarea parlamentului, cu 106 voturi pentru și niciun vot împotrivă. Dacă procesul legislativ va continua, Israelul ar putea organiza alegeri anticipate în această toamnă.
În ultimele luni, popularitatea premierului a cunoscut fluctuații importante. Atacurile împotriva infrastructurii și conducerii iraniene i-au adus inițial un plus de susținere în sondaje. Totuși, pe măsură ce conflictele din Iran, Gaza și Liban s-au prelungit, avantajul politic s-a diminuat.
„Nu are nicio poveste de prezentat în această campanie electorală, așa că trebuie fie să obțină cumva victoria în Liban, fie, dacă nu victoria, măcar să transmită mesajul că încă luptă”, a declarat Ilan Goldenberg, fost consilier pentru Orientul Mijlociu al vicepreședintei Kamala Harris și fost coordonator al echipei pentru Iran din cadrul Departamentului american al Apărării.
În opinia acestuia, Netanyahu are nevoie de o demonstrație de forță pentru a putea susține în fața alegătorilor că obiectivul „victoriei totale” rămâne posibil.
„Este o poveste mult mai bună pentru el decât să spună că războiul s-a încheiat fără ca amenințările să fi fost eliminate”, a explicat Goldenberg.
Presiunea dosarelor de corupție
Problemele politice ale premierului israelian sunt amplificate de dificultățile juridice cu care se confruntă.
În această săptămână au fost reluate audierile într-un proces amânat de mai multe ori, în care Netanyahu este acuzat de fraudă și luare de mită. De-a lungul anilor, liderul israelian a invocat în repetate rânduri situația de securitate a țării pentru a justifica amânarea procedurilor judiciare.
Criticii săi susțin că menținerea sa la conducerea guvernului este strâns legată de capacitatea de a evita consecințele juridice ale procesului.
Interesele electorale ale lui Trump
Sursa citată notează că, deși Trump a fost unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Netanyahu, calculele politice interne ale liderului american ar putea începe să cântărească mai greu decât relația personală dintre cei doi.
Președintele american urmărește cu atenție evoluția economiei și a prețurilor la energie, teme care ar putea influența viitoarele alegeri din Statele Unite. O escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu ar risca să afecteze piața petrolului și să conducă la noi scumpiri ale carburanților.
În acest context, divulgarea detaliilor privind convorbirea telefonică dintre Trump și Netanyahu ar putea reprezenta și o încercare a administrației americane de a demonstra că Washingtonul nu urmează automat deciziile guvernului israelian.
După discuția cu Trump, Netanyahu a confirmat că Israelul nu va ataca Beirutul în lipsa unor noi acțiuni din partea Hezbollah. Cu toate acestea, operațiunile militare israeliene în Liban au continuat, iar mai multe persoane au fost ucise în atacuri cu drone desfășurate la scurt timp după convorbirea dintre cei doi lideri.
Strâmtoarea Ormuz, miza economică a negocierilor
Pe lângă conflictul din Liban, negocierile dintre Washington și Teheran sunt influențate de situația din strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru comerțul mondial cu petrol.
Netanyahu, frânat de Trump: Beirutul scapă de bombardamente, dar la ce preț?
Iranul controlează accesul prin această rută maritimă prin care tranzitează aproximativ 20% din exporturile globale de petrol. Autoritățile iraniene mizează pe faptul că presiunile economice generate de restricționarea traficului vor determina Statele Unite să facă concesii.
În același timp, sancțiunile occidentale continuă să afecteze grav economia iraniană și capacitatea regimului de a-și finanța programele strategice.
Potrivit analizei, rămâne neclar dacă operațiunile Israelului în Liban vor continua să reprezinte o linie roșie pentru Teheran sau dacă alte beneficii, precum deblocarea unor active financiare iraniene înghețate în străinătate, ar putea facilita încheierea unui acord.
Trump a criticat în trecut decizia administrației Obama de a debloca active iraniene în cadrul acordului nuclear din 2015 și pare reticent să urmeze aceeași cale.
Cu toate acestea, liderul american continuă să transmită un mesaj optimist privind negocierile. Întrebat de ABC News despre stadiul discuțiilor cu Iranul, Trump a declarat că mai sunt de rezolvat doar câteva aspecte.
„Mai am nevoie de câteva puncte”, a spus președintele american, adăugând că Statele Unite vor obține „ceea ce le trebuie”.
