România
riscă penalități de până la 568
milioane de euro dacă nu
finalizează la
timp investițiile de mediu asumate prin PNRR, potrivit unei declarații recente a Ministrului Mediului. Dincolo de presiunea
termenelor, există și o provocare mai subtilă – integrarea principiilor economiei
circulare în realizarea achizițiilor
publice.
FOTO Shutterstock
Investițiile publice finanțate
prin PNRR nu vin doar cu presiunea unor termene stricte și riscuri financiare majore, ci și cu exigențe clare
privind sustenabilitatea. În
acest sens, Comisia Europeană
impune integrarea criteriilor de mediu în liniile de finanțare,
ceea ce determină
autoritățile contractante să regândească modul în care
abordează
achizițiile publice.
În practică
deja se constată o utilizare din ce în ce mai frecventă a criteriilor de mediu
în documentațiile de atribuire, precum utilizarea certificărilor de
mediu ca factor de evaluare; specificații
tehnice privind anumite norme de poluare sau cerințe privind
implementarea anumitor sistemele de management de mediu etc.
România a
făcut un pas concret în această direcție
prin adoptarea HG nr. 427/2025, pentru aprobarea Programului Național de Achiziții
Ecologice 2025–2030.
Acesta are ca obiectiv sprijinirea tranziției
către Economia
Circulară, prin recunoașterea
achizițiilor publice ecologice ca instrumente-cheie în acest
proces.
HG 427/2025 introduce ținte de achiziții ecologice în domeniul construcțiilor
Autoritățile contractante au obligația de a integra criterii ecologice în documentațiile de
atribuire pentru toate achizițiile vizate
de PNAE, atunci când
acestea sunt realizate prin proceduri de atribuire reglementate de Legea nr.
98/2016 sau Legea nr. 99/2016.
Unul dintre
domeniile vizate este cel al construcțiilor,
fiind stabilite obiective concrete privind creșterea treptată a ponderii achizițiilor
publice ecologice realizate. Astfel, pentru proiectarea, execuția și
gestionarea clădirilor,
precum și pentru proiectarea, execuția și întreținerea drumurilor, tințele sunt de 20% în anul 2026, 30% în 2027 și 40% în
perioada 2028–2030.
Existența acestor ținte încurajează utilizarea
criteriului de atribuire privind cel mai bun raport calitate-preț/calitate-cost și
reconfigurează
piața achizițiilor
publice, care a intrat deja în
epoca Economiei Circulare.
Cum pot reacționa companiile și autoritățile contractante?
În acest
context, atât companiile românești care
activează în achiziții publice, cât și autoritățile contractante trebuie să reacționeze
rapid și să se
adapteze noilor schimbări.
Companiile
din domeniul lucrărilor publice trebuie să includă în know-how-ul intern
capacitatea de a formula oferte conforme cu cerințele de mediu și,
de asemenea, să își orienteze rețelele
de furnizori și subcontractori, astfel încât să poată oferi soluții tehnice conforme cu noile exigențe.
La rândul
lor, autoritățile
contractante au responsabilitatea de a administra eficient proiectele de
investiții, în
condițiile în
care există
finanțare și oportunități reale, asigurându-se că
procedurile de atribuire a contractelor respectă întreaga
legislație a achizițiilor
publice.
Este
important de menționat că aceste
schimbări
vin pe fondul unui context legislativ european tensionat. După cum arătam într-un
articol publicat recent privind implementarea economiei circulare în România,
majoritatea statelor membre, inclusiv România, au fost vizate de proceduri de
infringement pentru transpunerea incompletă a legislației europene de mediu.
Tranziția către
economia circulară nu
mai este doar un obiectiv pe termen lung, ci o realitate care influențează
direct modul în
care se realizează achizițiile
publice. Adaptarea rapidă și strategică devine
esențială
pentru competitivitatea în
accesarea fondurilor europene și pentru
succesul în
piața lucrărilor
publice.
Într-un
astfel de context, expertiza juridică devine un sprijin real pentru toți actorii implicați. Înțelegerea riguroasă a cerințelor legale
și transpunerea lor corectă în
documentații sau oferte reprezintă un diferențiator semnificativ
pentru cei care vor să rămână relevanți într-un
mediu în
schimbare continuă.
