Eurodeputatul Siegfried Mureșan, desemnat pentru funcția de premier, a fost invitat joi, 24 septembrie, la „Interviurile Adevărul”, unde a vorbit despre negocierile pentru formarea noului Guvern, relația cu PSD și AUR, reformarea statului și a Serviciilor de informații, dar și despre poziționarea României în Uniunea Europeană și relația transatlantică.
Adevărul: Sunteți o persoană cunoscută în ceea ce privește scena politică internă, dar și europeană. Totuși, pentru publicul „Adevărul” din România, vă propun, domnule Mureșan, să ne răspundeți la următoarea întrebare: cine este Siegfried Mureșan?
Siegfried Mureșan: Siegfried Mureșan este un om politic de 45 de ani, împliniți în urmă cu puține zile. Sunt născut în Hunedoara, vin dintr-o familie de profesori. Părinții mei sunt profesori, au fost toată viața lor profesori. Mi-a plăcut școala, școala a fost mereu prezentă la noi în familie.
Am făcut liceul, am dat bacalaureatul la Hunedoara, am venit la ASE, la București. Am studiat patru ani științe economice, după care am continuat studiile cu un program de masterat la Universitatea Humboldt din Berlin, Germania.
Apoi, ca orice tânăr, când termini studiile, vrei să acumulezi experiență. Am aplicat pentru un stagiu de practică, cum aplică mulți tineri în diferite locuri: la Guvernul României, la Parlamentul României, la Comisia Europeană. Eu, fiind la Berlin, în Germania, am aplicat la un stagiu de practică la Parlamentul German, în anul 2006. Era cu un an înainte ca România să adere la Uniunea Europeană.
Era exact perioada în care Parlamentul Germaniei trebuia să ratifice tratatul nostru de aderare și să confirme că putem adera.
La 1 ianuarie 2007, am putut deja face ceea ce mi-a plăcut cel mai mult: să ajut România pe plan european, să conving parlamentari din Germania că merităm să aderăm la Uniunea Europeană.
Am făcut acest stagiu în cabinetul parlamentarului Gunther Krichbaum, care atunci era tocmai raportorul responsabil de aderarea României la Uniunea Europeană.
Gunther Krichbaum era raportor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, devenit ulterior președinte al Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului Germaniei. La finalul stagiului m-a invitat, mi-a oferit să continui drept consilier în echipa domniei sale. Am acceptat acest lucru, tocmai fiindcă am simțit că puteam învăța atunci lucruri despre Europa, instituțiile europene, care să fie utile după aceea în România, pentru ceea ce voiam mereu să fac: să reprezint România pe plan european.
Dar tocmai fiindcă am vrut mereu să lucrez pentru România, am mers apoi la Bruxelles, locul unde am crezut atunci — și cred și acum — că dacă ești român, ești harnic, ești serios, te poți impune într-o competiție egală cu oameni din toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene.
În anul 2014 am candidat. Sunt de atunci membru al Parlamentului European. Am lucrat în Parlamentul European extrem de specializat. Nu te poți pricepe la toate, nu poți fi expert și la mediu, și la apărare, și la buget, și la agricultură.
Din prima mea zi în Parlamentul European, inclusiv până astăzi, am lucrat în aceleași două comisii: în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Comisia pentru bugete a Parlamentului European.
Bugetele, finanțele sunt domeniul la care mă pricep un pic.
Sunteți un tânăr absolvent de ASE care ajungeți să urmați un master în Berlin, apoi intrați sub sfera, să spunem, de influență ideologică a lui Günter Krings, un reputat politician al CDU. Puteți spune că acesta a fost un mentor al dumneavoastră?
Ați spus „sub sfera ideologică” sau, cum ați spus? Nu m-aș arunca la cuvinte mari. Însă, cu certitudine, munca în cabinetul unui parlamentar eficient german m-a ajutat să învăț cum funcționează cu adevărat un parlament al unui stat membru al Uniunii Europene.
Noi, România, nu eram atunci încă stat membru și, cu certitudine, ceea ce am învățat atunci în Parlamentul Germaniei mi-a fost util în Parlamentul European. Poate și de aceea am fost un europarlamentar atât de eficient, atât de bun, din prima zi, fiindcă știam exact ce vreau, poate.
De aceea am ținut mereu legătura cu oamenii aici. De aceea am bătut mereu România la pas, fiindcă am văzut, am învățat din tinerețe că un parlamentar bun e mereu printre oameni, nu ești doar în Capitală, în Parlament.
Deci, cu certitudine, lucrurile pe care le înveți în tinerețe, dacă te înconjori de oameni buni, dacă te înconjori de oameni de nota 10, ajungi și tu de nota 10.
Dacă te înconjori, înveți de la oameni de nota doi, nu vei trece clasa nici tu. Deci eu am căutat întotdeauna să mă înconjor de oameni excepționali și să învăț de la oameni excepționali, ca eu însumi să devin cel mai bun.
„Ești mereu recunoscător când poți lucra pe picior de egalitate cu Manfred Weber”
Da, acesta este un lucru de apreciat și ar fi util pentru fiecare dintre noi. În același timp, ați ajuns să lucrați și pentru PPE. Aș vrea să vă întreb care este relația dumneavoastră cu Manfred Weber?
Deci eu prima dată am fost consilierul pe probleme economice al Partidului Popular European, poziție pe care am câștigat-o în urma unei competiții publice cu foarte mulți candidați. Am fost selectat dintr-un proces public ca fiind cel mai bun candidat pentru poziția de consilier economic al Partidului Popular European.
La începutul anului 2011 am fost promovat. După aceea devenisem consilierul principal pe probleme economice al Partidului Popular European.
Manfred Weber este președintele Partidului Popular European și liderul grupului Partidului Popular European. Eu sunt vicepreședinte atât al partidului, cât și al grupului. Lucrăm strâns împreună. Simt că mă sprijină în toată munca pe care o fac pe bugete.
Când am reușit, de exemplu, să impunem în Parlamentul European creșterea bugetului Uniunii Europene pe următorii șapte ani, de la 2.000 de miliarde de euro la 2.200 și, pentru România, o creștere de la 60 la 66 de miliarde de euro, a fost munca mea, dar președintele grupului meu parlamentar m-a susținut, m-a încurajat, mi-a ținut spatele.
Și, sigur, ca să ajungi vicepreședinte al grupului Partidului Popular European și al partidului, candidez mereu într-o competiție directă cu alți contracandidați. Ca să ajung vicepreședinte al Partidului Popular European, am candidat și am obținut mai multe voturi decât comisari europeni, decât miniștri, decât viceprim-miniștri.
Deci sunt competiții grele acolo. Și da, după ce câștigi o astfel de competiție, ești mereu recunoscător când poți lucra pe picior de egalitate cu președintele partidului tău, domnul Weber.
Domnul Weber a sesizat Curtea Europeană cu privire la legea ANI. Ne referim la poziția pe care domnul Weber a avut-o față de legea ANI și situația domnului Fritz din postura de primar al Timișoarei. Cum vedeți această situație? Cum vedeți poziția domnului Weber față de această situație?
Noi am avut legea integrității, care a fost țintă, a fost jalon în PNRR și să nu uităm că eu am fost unul dintre cei trei coraportori ai Parlamentului European când a fost adoptată legislația pentru PNRR-urile tuturor statelor membre.
M-am bătut atunci și am reușit să obțin o creștere a prefinanțării pentru România, de la 2,8 la 3,8 miliarde de euro. Cunosc destul de bine legislația europeană în acest domeniu. România a trebuit să adopte o serie de ținte și jaloane pentru a primi toate tranșele complete.
Și în Parlamentul României a fost modificată legea integrității, acel amendament Fritz și pentru Guvern. Termenul-limită, după cum știți, a fost 31 august, iar Guvernul României nu avea din partea Comisiei Europene o opoziție, încât să știe dacă legea integrității, cu acel amendament, este conformă cu așteptările Comisiei Europene, fiindcă vestea bună ar fi fost ca legea să fie conformă și noi, România, să primim toți banii.
Exista și riscul ca Comisia Europeană să spună că legea nu este conformă cu regulile europene și să primim doar o parte din bani sau deloc.
La inițiativa președintelui grupului Renew din Parlamentul European, președintele grupului Partidului Popular European a acceptat să scrie împreună o scrisoare către Comisia Europeană, prin care au cerut Comisiei Europene să își clarifice poziția față de acel amendament.
Și acest lucru, pentru noi, România, a fost un lucru bun, fiindcă ei, practic, au presat Comisia Europeană să își clarifice poziția.
Acea scrisoare a produs efecte bune, fiindcă știm, Comisia Europeană a trimis o adresă Guvernului României, cerând o serie de lămuriri, cum se lucrează pe o cale instituțională directă între Guvernul României și Comisia Europeană.
Dacă Comisia va considera că legea integrității e în regulă, jalonul e îndeplinit, primim toți banii și ne bucurăm. Dacă Comisia va spune că trebuie făcute anumite modificări, atunci Guvernul va ști să meargă în Parlament să caute majoritate.
Și UE are permisiunea de a împrumuta bani pentru a-i deconta statelor membre, de a împrumuta bani de pe piețele financiare internaționale doar până la finalul anului și de aceea Comisia trebuie să știe până la finalul anului cu cât să se împrumute, câți bani trebuie să plătească statelor membre.
Deci, avem doar câteva săptămâni pentru a finaliza negocierile pe PNRR cu Comisia Europeană și, de aceea, faptul că ei au presat Comisia Europeană să ne dea un răspuns ne-a făcut bine, fiindcă vom avea timp să modificăm acea lege, dacă e cazul.
Programul SAFE. „Vedem riscuri, vedem drone care vin regulat”
Cu această idee, domnule Mureșan, am conturat profilul dumneavoastră, relațiile pe care le aveți la nivelul Uniunii Europene. Aș vrea să vorbim puțin despre programul SAFE. Fiind un bun cunoscător al situației politice europene, cum comentați analizele experților români din presă care spun că aceste contracte, care ar trebui să revitalizeze industria de apărare a României, favorizează Germania?
În primul rând, nu am lucrat deloc la deciziile luate de statul român, la redactarea contractelor. Ca atare, este evident că prim-ministrul, fiind membru și vicepreședinte al CSAT, la momentul la care intră în funcție, va avea acces la documente la care eu nu am acces în momentul de față și pe care nu le pot comenta.
Sunt absolut convins că Guvernul României, condus de prim-ministrul Bolojan și, de altfel, sunt absolut convins că și președintele României au luat cele mai bune decizii pentru a apăra România.
Vedem riscuri, noi vedem drone care vin regulat, din păcate, și violează spațiul național, spațiul aerian, în zona maritimă sau în zona terestră. E clar că trebuie să achiziționăm echipamente cât mai rapid.
E clar că avem nevoie de sprijin din partea altor state membre ale NATO, membre ale Uniunii Europene. Ca atare, pentru mine e important ca România să fie un stat sigur, să achiziționăm cât mai rapid echipamentele care ne sunt necesare, să lucrăm strâns cu ceilalți parteneri ai noștri din NATO, cu țările membre ale Uniunii Europene, cu partenerii noștri americani.
Și pentru mine este, de asemenea, important să dezvoltăm capacități de producție aici, în domeniul apărării, în România, deoarece va trebui în perioada următoare să cheltuim mai mult pentru apărare, pentru a fi siguri. Și prefer să o facem pentru produse care sunt realizate aici, în România, în industria de apărare.
Ultimul lucru pe care îl spun: va fi și o sursă de locuri de muncă și o sursă de creștere economică în anii următori, fiindcă, repet, vreau să avem capacități de producție cu sute de locuri de muncă aici, în România, în domeniul apărării. Ele vor fi necesare.
Parteneriatul strategic cu SUA
În același timp, vorbim de apărare și aș vrea să vă întreb cum evaluați parteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii, plecând de la modul în care arată astăzi relația bilaterală dintre Washington și București?
În primul rând, eu sunt absolut convins că Europa nu ar fi fost astăzi liberă dacă Statele Unite ale Americii nu s-ar fi angajat în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial și Europa nu ar fi fost astăzi unită dacă Statele Unite ale Americii nu s-ar fi implicat în Europa în anii ’80 și ’90.
Datorită rolului activ jucat de Statele Unite în regiune, am fost sprijiniți. A contribuit la consolidarea justiției, combaterea corupției în România, combaterea spălării banilor și, evident, la promovarea valorilor transatlantice și, mai ales, la securitatea României.
Ca atare, practic, eu sunt convins de rolul important pe care Statele Unite ale Americii l-au avut în dezvoltarea Europei și în dezvoltarea României.
De aceea sunt, din 2019, fără întrerupere, membru în delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Statele Unite și am fost regulat, în ultimii 12 ani, de când sunt membru al Parlamentului European, în Statele Unite pentru întâlniri cu congresmeni, cu parlamentari, cu senatori, cu miniștri americani.
Deci, eu îmi doresc ca relația transatlantică să fie cât mai strânsă. Sigur, am văzut elemente de noutate, dar, din punctul meu de vedere, cu cât relația e mai strânsă, cu atât e mai bine pentru România, inclusiv pentru securitatea României.
Siegfried Mureșan, la „Interviurile Adevărul” Foto: Cătălin Mănescu, Adevărul
„Ne-am ocupat mult de teoria conspirațiilor în România”
Domnule Mureșan, citiți presa, ca de altfel noi toți, vedeți că există un narativ în multe articole de opinie din presă că se dorește favorizarea unui premier de un anumit tip. Dumneavoastră sunteți catalogat ca un premier pro-german, în comparație cu alții care ar dori un premier pro-american. Cât este adevărat și cât nu este adevărat din această afirmație?
Eu sunt un premier român, un premier care vrea o Românie puternică, într-o Europă puternică.
Noi ne-am ocupat mult, în general, de teoria conspirațiilor în România. Am stat luni de zile să ne întrebăm unde e Elodia, dacă e Elodia, dacă nu e Elodia. Deci multe lucruri în viață sunt mult mai simple.
Dar știți cum e de 30 de ani la noi, de fapt, de la Revoluție, de 36 de ani: s-a încercat mereu păstrarea unei conspirații în spațiul public, menită să reducă încrederea oamenilor în instituții, în lege, în justiție, în dreptate.
Sigur că atunci când ai mulți oameni politici de pe la tot felul de partide care au făcut studii la academiile de informații, care au doctorate plagiate sau neplagiate, tot felul de legături, inclusiv cu serviciile de informații și așa mai departe, ca cetățean, normal că ești derutat, debusolat.
Și acești politicieni care au avut studii, doctorate de tot felul, prietenii noștri din PSD, aproape toți din conducere și-au făcut veacul pe la SRI și cum se mai numesc serviciile astea de informații. Eu nici măcar nu știu unde este sediul SRI în București, în România, dacă au și alte sedii prin țară.
Deci, lor le e greu să înțeleagă că sunt și oameni politici independenți pe propriile lor picioare, care își iau propriile decizii și care fac ceea ce e corect pentru țară.
Dar, repet, cred că România poate fi puternică într-o Europă puternică. Cred că cine vrea să ne izoleze de Europa ne face rău, ne slăbește, ne marginalizează și ne va și sărăci, și cred că și parteneriatul transatlantic este esențial pentru noi, pentru securitate.
Cu cât reușim să dezvoltăm și o componentă economică puternică a parteneriatului transatlantic, cu atât mai bine.
România trebuie să fie puternică, însă, din păcate, România a dovedit că este vulnerabilă, fiind o țară care a fost nevoită să anuleze alegerile prezidențiale. Aș vrea să vă întreb cum vă raportați la decizia de a anula alegerile prezidențiale, cât și la elefantul din cameră pe care nu-l pot ignora, domnul Călin Georgescu?
În primul rând, decizia Curții Constituționale se respectă, se implementează. Asta am spus mereu. Decizia Curții Constituționale de a repeta alegerile în România a fost o decizie luată cu unanimitate de voturi, deci nu a fost o decizie controversată în cazul Curții Constituționale.
Am văzut cu toții, s-au calificat doi candidați. În final, unul a încălcat legile țării și a finanțat ilegal și netransparent campania. Ca atare, ce să faci? Evident că acela nu poate să joace meciul în care s-a calificat în mod ilegal și am înțeles decizia de a repeta alegerile atunci.
Dar, cu certitudine, am avut o erodare a încrederii oamenilor în instituțiile din România în acea perioadă. Mai așteptăm răspunsuri. Ce s-a întâmplat exact? Le aștept și eu. Vreau să știu de la autoritățile statului ce s-a întâmplat exact și, cu certitudine, am avut și eu, cred, o erodare a încrederii pe plan extern a României în acea perioadă.
Să nu uităm, a fost anul în care premierul Ciolacu a făcut un deficit de 9,3%. A fost perioada în care riscam ca fondurile europene să fie blocate. Alegerile s-au repetat, apoi președintele în funcție și-a dat demisia în februarie 2025. Toate au fost momente dificile pentru România.
Încrederea în România s-a restabilit pe plan internațional în ultimul an prin două lucruri și vi le spun doar pe scurt.
Primul pas al restabilirii încrederii a fost câștigarea alegerilor prezidențiale de către președintele Nicușor Dan. Și al doilea a fost modul responsabil în care premierul Ilie Bolojan a stabilizat economia României. Astea au dus la recâștigarea unei părți a încrederii în România.
Alegerile și ingerința Rusiei
Credeți că în acel moment a existat o ingerință a Federației Ruse în procesul electoral din România?
În primul rând, este evident că Federația Rusă își dorește să slăbească instituții ale Uniunii Europene și își dorește să slăbească instituții și ale statului român. Federația Rusă nu își dorește ca modelul nostru democratic să reușească.
Cu toții știm acest lucru, dar au fost ingerințe directe ale Federației Ruse?
Păi, am văzut cu toții și diferitele ingerințe pe rețelele de socializare, am văzut finanțare netransparentă, am văzut modul în care au funcționat rețelele de socializare acolo.
Deci, cred că da, Federația Rusă s-a implicat în alegerile din Republica Moldova, a încercat să influențeze rezultatul alegerilor din România și cred că Federația Rusă va încerca să influențeze și rezultatul alegerilor din toate statele membre ale Uniunii Europene în perioada imediat următoare. Trebuie să ne păzim foarte bine în tot.
Credeți că Rusia este singurul actor statal care este interesat să se implice în procesul electoral din România?
Dictaturile cooperează. Noi, democrațiile, trebuie să colaborăm și mai mult și mai strâns.
De aceea, mă bucur că săptămâna trecută Uniunea Europeană a lansat un parteneriat și mai strâns cu Canada. Trebuie să avem legături cât mai strânse cu Marea Britanie. Avem multe lucruri pe care le putem face în comun cu Ucraina. Sunt lideri în tehnologiile de drone. Trebuie să lucrăm împreună cu ei.
Dictaturile lumii cooperează. Vor să slăbească modul nostru de viață bazat pe democrație, libertatea presei, libertatea de exprimare și trebuie să ne apărăm. Dictaturile cooperează independent de ideologiile lor. Câteodată vezi o țară comunistă cu o țară condusă de o dictatură de extremă dreaptă sau dictatură militară și te întrebi cum de ele, de fapt, cooperează.
Dar interesul lor comun este să slăbească democrația, pentru ca nu cumva și în țările lor oamenii să prindă gustul democrației.
Cum a primit vestea desemnării ca premier
Domnule Mureșan, ați ocolit puțin răspunsul. Eu cred că România arată că este vulnerabilă și pot exista state care pot interveni în procesul electoral din țara noastră. Dacă am atins acest capitol, haideți să discutăm puțin de evoluția internă și vreau să știu, pentru început, dacă v-a surprins nominalizarea președintelui Nicușor Dan.
Nu m-a surprins. Eu am fost nominalizat de Partidul Național Liberal, USR și UDMR în poziția de prim-ministru la finalul lunii iunie și, din acel moment, eu am fost evident pregătit ca președintele să poată decide.
M-aș fi așteptat să decidă mai rapid. Nu știam în avans ce va face în acea zi, căci au avut loc consultări ale președintelui României cu partidele parlamentare și, în cadrul consultării cu delegația Partidului Național Liberal, președintele României nu a informat pe colegii mei că mă va desemna.
M-a informat direct pe mine în cursul acelei după-amiezi. Deci nu știam în dimineața acelei zile ce va face președintele la momentul anunțului.
În momentul anunțului, președintele Nicușor Dan a spus că încă așteaptă confirmarea din partea dumneavoastră. Nu a durat mult, undeva la 20:30 probabil, ați postat pe rețeaua de X.
Tocmai fiindcă pentru mine lucrurile au fost clare. Eu nu cerusem. A fost o neînțelegere în spațiul public.
S-a întâmplat ceva în acele 20 de minute? Ați dat un telefon? Ați dialogat cu cineva?
Vă dați seama că în 20 de minute nu poți să te sfătuiești cu toată lumea. Vă spun la modul cel mai deschis și transparent: în ziua desemnării, președintele m-a informat că mă va nominaliza.
A fost prima discuție pe care președintele Nicușor Dan și cu mine am avut-o despre formarea guvernului. Noi nu mai discutasem pe acest subiect de la momentul la care cele trei partide m-au propus și atunci am spus președintelui că aș dori să avem o discuție așezată, iar președintele mi-a confirmat că putem discuta de îndată ce se întoarce din deplasarea din Statele Unite.
El urma să plece chiar în acea zi. Deci nu ne mai puteam vedea imediat înainte de anunț. Am discutat un pic despre cum vede situația.
Mi-a spus ceea ce domnia sa a și spus public, că mă va propune tocmai fiindcă trei partide mă susțin și fiindcă am, în momentul de față, mai multe voturi decât orice candidat al Partidului Național Liberal, USR și UDMR, având 169 de membri ai Parlamentului României. Pentru mine lucrurile au fost clare, am știut exact ce am de făcut și, în dimineața următoare, m-ați văzut cu liderii celor trei partide făcând planul pentru următoarele zile.
Negocierile cu partidele
Cum merg aceste negocieri?
Păi, ce am reușit să facem în ultimele șase zile, de când președintele m-a desemnat? A fost următorul lucru: am reușit să ne organizăm cu Partidul Național Liberal, USR și UDMR.
Am reușit să începem munca pe programul de guvernare cu experții celor trei partide. Am reușit să facem o strategie politică comună. De îndată ce am avut elementele principale ale programului de guvernare conturate în zilele de marți și miercuri ale acestei săptămâni, am fost la grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal, USR și UDMR.
Miercuri, la prima oră, toate cele trei grupuri parlamentare au confirmat susținerea pentru mine și au confirmat că parlamentarii lor vor vota în ansamblu, în bloc, pentru guvernul pe care îl voi propune. Dar după aceea am avut un dialog cu grupul minorităților naționale. Am avut și o scurtă convorbire cu președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu.
Cum merg negocierile? Situația este următoarea: dintre cei trei candidați desemnați până acum de către președintele Nicușor Dan, eu sunt primul care pornește cu un sprijin parlamentar clar, explicit, transparent. Primul candidat a fost din partea unui partid extraparlamentar, cu zero voturi.
Al doilea candidat a fost nominalizat împotriva voinței partidului său și am văzut și la vot că partidul său nu l-a votat. Noi știm exact unde suntem. Am pornit de la 169 de voturi. Știm că vom prezenta un program de guvernare reformator, care vrea modernizarea României și care este un program de guvernare pro-european.
Ca atare, nu ne așteptăm ca cei care vor să slăbească rolul României în lume, cei care sunt anti-europeni, să ne voteze neapărat. Nu vom altera caracterul pro-european al programului de guvernare pentru solicitările eventuale ale unor partide anti-europene.
Au fost astfel de solicitări? Ne puteți da un exemplu?
Nu avem în momentul de față solicitări, nu avem colegi parlamentari care să ne spună: „Uite, spune ceva rău de Uniunea Europeană”.
Dar să spun următorul lucru: testul adevărului îl va da Partidul Social Democrat. Ei au pretins că sunt un partid european, noi venim cu un guvern european și ei vor da săptămâna viitoare testul pro-europenismului lor. Să vedem dacă votează un guvern proeuropean sau dacă continuă colaborarea lor cu AUR și alte partide extremiste.
Ridicați miza asupra Partidului Social Democrat, dar cum arată dialogul direct cu PSD-ul? Pentru că în momentul de față sunt tensiuni sensibile și vizibile între dumneavoastră și domnul Sorin Grindeanu.
PSD a ridicat foarte mult miza și domnul Grindeanu a dat foc guvernului în care miniștrii PSD erau membri și lucrau prin acea moțiune de cenzură pe care a redactat-o, a depus-o, a votat-o împreună cu AUR, fără a ști ce să pună în loc.
Ca atare, trebuie să fim cinstiți: ne aflăm într-o situație de criză politică de vreo șase luni de zile, în care premierul Ilie Bolojan a fost șicanat înainte de moțiunea de cenzură și apoi, de când moțiunea de cenzură a trecut, avem un guvern interimar.
Deci suntem în situația aceasta de instabilitate, fiindcă PSD a văzut că Ilie Bolojan a aprins lumina, vrea să reducă risipa statului, iar PSD dorește să-și conserve privilegiile și legile avute în ultimii 35 de ani. Ceea ce PSD vrea să facă nu e bine pentru oameni.
M-ați întrebat cum merge comunicarea între Partidul Social Democrat și mine. Am avut o convorbire telefonică cu domnul Grindeanu ieri, în care ne-am înțeles să îi trimit liniile directoare ale programului de guvernare, pe care i le-am trimis ieri în cursul după-amiezei.
Nu am avut încă o a doua discuție și nu am avut încă o întâlnire. Vom finaliza în cel mai scurt timp, cred că în cursul zilei de mâine, programul de guvernare în detaliu și, evident, îl voi trimite domnului Grindeanu, la fel cum vi-l voi pune și dumneavoastră la dispoziție, cu toate măsurile concrete pe care vi le propunem. După aceea, dacă domnia sa dorește să avem o discuție, oricând sunt la dispoziție.
M-am întâlnit cu reprezentanții tuturor celorlalte partide în Parlamentul României, locul în care Guvernul urmează să fie votat. Ca doi parlamentari ce suntem, sunt sigur că vom găsi o cale de dialog în Parlamentul României.
„Nu voi merge la sediul AUR. Nu voi negocia nimic cu AUR”
Care este poziția dumneavoastră vizavi de AUR?
Am spus foarte clar: nu voi merge la sediul AUR. Nu voi negocia nimic cu AUR, fiindcă cred că ceea ce propune pentru România este fundamental diferit față de ceea ce propun eu. Propun un stat modern, reformat, un stat în care să eficientizăm administrația publică centrală și locală, un stat care să gestioneze cumpătat banul public. Nu propun nimic populist, nu propun nimic pentru care să nu avem acoperire.
Nu propun oamenilor case gratis sau case de 35.000 de euro, fiindcă acele lucruri nu se pot face în forma în care AUR le-a spus. Deci AUR este un partid care se joacă cu nemulțumirile oamenilor. Eu sunt mai preocupat de oamenii care au votat AUR. Pe ei vreau să îi înțelegem și vreau să îi ajutăm. Fiindcă oamenii care au votat AUR nu trebuie acuzați, trebuie înțeleși.
Ei, cu siguranță au fost nemulțumiți de modul în care România a fost condusă în trecut, fiindcă guvernele din trecut n-au corectat nedreptăți din societate, n-au reformat țara. Oamenii simt că sunt două categorii în țară, că unii merg cu avionul privat la Monaco, în timp ce alții la Mykonos, la Nisa, și altora le e greu în țară.
În orice țară sunt categoriile acestea, și în Franța și în Germania și, inclusiv, într-o dictatură precum Federația Rusă.
Prea mulți politicieni social-democrați în alte țări membre ale Uniunii Europene, cu avionul privat la Monaco, n-am prea văzut. Cu tot respectul.
Cu toate acestea, ținând cont de poziția pe care o aveți vizavi de partidul AUR, dar și de modul în care v-ați raportat la PSD, dumneavoastră sau membri ai Partidului Național Liberal discută tete-a-tete cu parlamentari din cele două formațiuni politice pentru a obține votul în Parlament.
Discuția mea este respectuoasă cu președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu. Nouă, membrilor Partidului Național Liberal, nu ne-a plăcut când politicieni din alte partide au încercat să divizeze, să afecteze Partidul Național Liberal. Ca atare, eu nu voi face asta cu niciun alt partid, nici cu Partidul Social Democrat. Discuția mea în zilele următoare va fi mereu oficială, directă cu președintele ales și legitim al PSD, Sorin Grindeanu. Cu echipa de conducere a PSD, nu voi încerca să îi divizez.
Dacă veți ajunge premierul României, veți dori să preluați șefia Partidului Național Liberal?
Categoric nu. Cred că Ilie Bolojan are mari șanse pentru Partidul Național Liberal. Vedem cota de încredere a președintelui Ilie Bolojan, mult peste cota de încredere pe care recent Partidul Național Liberal a avut-o, într-o săptămână de când a devenit președintele Partidului Național Liberal.
Ilie Bolojan a dus partidul de la 8% scor la alegerile prezidențiale la 14% scor la alegerile parlamentare și, în ciuda guvernării dificile.
A fost o presiune politică pentru formațiunile politice și un sprijin indirect pentru dumneavoastră.
Președintele Nicușor Dan nu a vorbit despre alegeri anticipate niciodată. Și-a desemnat un consilier prezidențial drept prim candidat la funcția de prim-ministru și nu a vorbit despre alegeri anticipate. A făcut o desemnare duminică dimineață, la ora 9:00, conform propriei conștiințe și, de asemenea, nu a vorbit despre alegeri anticipate.
Deci, președintele a fost consecvent în a le exclude. E evident că discursul președintelui României despre alegeri anticipate nu are nimic de-a face cu desemnarea mea, dar oamenii știu și, mai ales, parlamentarii vor ști că, dacă guvernul meu trece, ne apucăm de treabă.
Dacă nu vom avea 233 de voturi, s-au creat premisele dizolvării Parlamentului și organizării alegerilor anticipate și, chiar dacă președintele nu le preferă, va fi prerogativul exclusiv al președintelui și domnia sa le poate organiza oricând. Și nu mi-ar plăcea.
Parlamentari PSD fiind sau parlamentari într-un partid mic, care de-abia a trecut pragul, se află de la televizor că s-a dizolvat Parlamentul și plec acasă.
Având aceste negocieri pe care le purtați în momentul de față, simțiți că există lideri politici care pun interesul național pe plan secund în fața intereselor de partid?
Acum ne aflăm într-o situație de criză și cu toții trebuie să încercăm să contribuim să rezolvăm această criză. Tocmai de aceea, noi, Partidul Național Liberal, alături de partenerii noștri de la USR și UDMR, am făcut o nominalizare de prim-ministru astă-vară, când am văzut că PSD și AUR au dat jos guvernul, dar nu aveau nimic de pus în loc.
Am venit cu o nominalizare, un candidat cu credibilitate în domenii prioritare pentru România, cum ar fi economia, finanțele, cu credibilitate la nivel european. Am venit cu o nominalizare transparentă, cu sprijinul celor trei grupuri parlamentare. Deci, cred că noi ne facem datoria față de țară, luăm această desemnare în serios.
Vom merge rapid în următoarele zile cu cabinetul de miniștri și programul de guvernare în fața Parlamentului României. Deci, într-adevăr, cred că e greu de spus despre cei care au depus moțiunea de cenzură, PSD și AUR, că s-au gândit prea mult la țară.
Nu cred că s-au gândit la țară și la binele țării când au adus-o într-o situație de criză pe care nu au știut cum să o rezolve. Noi, Partidul Național Liberal, am contribuit prin nominalizarea mea și prin faptul că acum încercăm să găsim o majoritate. E clar că, dacă guvernul meu trece, criza politică s-a încheiat și ne apucăm de treabă.
Bolojan în Guvern?
În această listă pe care o veți prezenta, Ilie Bolojan se va regăsi pe un post în cadrul guvernului?
Voi prezenta toată lista de miniștri la un moment dat, și voi explica exact de ce un candidat a ocupat acel portofoliu.
În zilele următoare finalizăm programul de guvernare. După aceea, văzând exact care sunt prioritățile și ce e de făcut, alegem cei mai buni miniștri și, până atunci, nu voi specula, nici nu voi confirma, nici nu voi infirma.
Deci excludeți tot ce am spus?
Acum, dumneavoastră puteți face o știre că zic „Mureșan exclude ca Ilie Bolojan să fie în guvernul său”, dar eu nu am spus acest lucru. Am spus că voi anunța lista integrală în următoarele zile.
„Au fost alături de noi”: Mureșan, despre sprijinul eurodeputaților UDMR
Cum au fost negocierile cu UDMR? Kelemen Hunor, în urmă cu foarte puțin timp, avea o poziție contrară numirii dumneavoastră, după care, în decurs de mai puțin de 24 de ore, își schimbă poziția. Ce s-a întâmplat în aceste negocieri?
În primul rând, UDMR-ul a fost un partid extrem de serios și de consecvent de-a lungul crizei politice. Au luat mereu decizii în cadrul organelor statutare ale partidului și au urmat mereu deciziile luate. Oricine a sperat în trecut că UDMR-ul își va încălca deciziile sau se va răzgândi inexplicabil de pe o zi pe alta s-a înșelat. UDMR a fost un partid extrem de serios și predictibil.
În ceea ce mă privește, UDMR-ul a susținut imediat nominalizarea mea pe 26 iunie și din acel moment am simțit mereu că UDMR-ul a fost alături. Aproape imediat după desemnare, ne-am organizat împreună, am evaluat situația și am decis împreună, la începutul acestei săptămâni, exact ce e de făcut. Am negociat împreună programul de guvernare, am negociat împreună structura guvernului. Ca atare, lucrurile, din perspectiva mea, au mers foarte bine și nu a existat niciodată, în cadrul ședințelor de conducere ale UDMR, o decizie împotriva mea.
Toate deciziile lor au fost în sprijinul meu. Marți, săptămâna aceasta, au decis să se alăture guvernului, să continue negocierile pe programul de guvernare, să mergem împreună la vot, să voteze guvernul meu, lucru confirmat în grupurile parlamentare. Deci, partidul a fost extrem de serios și de consecvent și pentru asta le mulțumesc.
De la Bruxelles, aș vrea să vă întreb cum era acolo privit UDMR-ul, în contextul relației privilegiate pe care o avea cu Viktor Orbán, o persoană despre care știm că este destul de puțin frecventabilă la Bruxelles.
Vă spun un lucru: UDMR-ul are doi europarlamentari în Parlamentul European, doi colegi activi, serioși.
Domnul Iuliu Winkler, care este vicepreședintele Comisiei de Comerț Internațional, de mulți ani lucrează în domeniul comerțului internațional, și domnul Lóránt Vincze, care este coordonatorul grupului Partidului Popular European în Comisia pentru Afaceri Constituționale, extrem de respectat și domnia sa.
Și vreau să vă spun un lucru: evident că europarlamentarii UDMR au fost mereu atenți la drepturile minorităților, la poziția comunității maghiare. Dar vreau să vă spun că europarlamentarii UDMR au făcut foarte multe lucruri bune pentru România în acești ani. Mereu când a trebuit să apărăm fondurile pentru fermierii români, să luptăm pentru cât mai multe fonduri, europarlamentarii UDMR ne-au susținut mereu când am luptat pentru fondurile europene, pentru a construi autostrăzi, a anvelopa blocuri, a extinde școli, spitale, grădinițe. Au fost alături de noi.
Deci au fost europarlamentari UDMR care ne-au ajutat să obținem lucruri bune pentru România, au gândit în spirit european și au fost foarte puține dosare de-a lungul anilor unde între noi și europarlamentarii UDMR să fie diferențe de opinie. N-aș fi capabil să vă numesc acum nici măcar un singur dosar unde europarlamentarii UDMR să fi făcut ceva rău României. Nu, dimpotrivă. Am simțit mereu că se bat alături de noi pentru a obține cât mai multe lucruri pentru România.
Siegfried Mureșan, la „Interviurile Adevărul” Foto: Cătălin Mănescu, Adevărul
„Avem nevoie de un control serios al serviciilor în Parlament”
Vorbeați de planul de guvernare care va fi aproape gata. Totuși, avem un plan în 28 de puncte, publicat și dat presei în urmă cu foarte puțin timp. Unul dintre puncte vizează controlul civil asupra serviciilor de informații. Un lucru cu care suntem toți de acord. Dar, în același timp, vorbim despre scoaterea ofițerilor acoperiți din presă, biserică și politică,
Avem nevoie de un cadru legal foarte clar, fiindcă, exact cum ați întrebat și mai devreme despre diferite teorii ale conspirațiilor, avem nevoie de un cadru legal foarte clar.
Avem nevoie de un control serios al serviciilor în Parlament, de membri extrem de responsabili, activi, buni cunoscători în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Parlamentul trebuie să controleze serviciile.
Să nu uităm, la fel cum Parlamentul controlează Guvernul, este dreptul, privilegiul parlamentarilor aleși.
Avem nevoie de lege clară, care să fie respectată, tocmai fiindcă există prea multe suspiciuni cum că, peste tot prin societate. Poate sunt oameni ai serviciilor care nu-și au locul în aceste locuri pe care le-ați enumerat mai devreme și avem nevoie de legi clare, de un control al serviciilor, al legilor.
„Acoperiții” din presă și biserică
Despre acești acoperiți în presă și politică tot vorbim. Dar de unde și până unde acoperiți în biserică?
Hai să vedem exact dacă sunt și unde sunt și, repet, serviciile secrete să protejeze România, să protejeze cetățenii români.
Există suficiente pericole la adresa securității noastre. Toate aceste noi riscuri hibride cred că au suficient de lucru, înfăptuindu-și misiunea de a proteja România. Cred că e foarte important ca aceste servicii de informații să se concentreze pe ceea ce este menirea lor conform legii.
Credeți că, în momentul de față, serviciile de informații nu își fac în totalitate treaba?
Cred că trebuie să și-o facă cât mai bine și e clar că există riscuri noi la adresa securității României: războiul hibrid, vedem cum tehnologiile evoluează, vedem cum dezinformarea, propaganda, știrile false sunt tot mai multe pe rețelele de socializare.
Noi, în campania din 2024, despre care am discutat înainte, am văzut cum au fost folosite rețelele de socializare, ca TikTok. Tot ce încerc să spun este că serviciile de informații trebuie să țină pasul pentru a putea proteja oamenii.
Mă reîntorc la întrebarea anterioară: de unde și până unde acoperiți din biserică? Aveți informații că serviciile de informații folosesc acoperiți în biserică, că există un număr mare al acestora? Acești agenți de informații sau acoperiți, cum îi numiți, sunt dăunători intereselor României?
N-am spus niciunul dintre aceste lucruri în mod explicit, dar vreau să fie foarte clar și vreau să știe oamenii în ce cadru operează serviciile de informații, unde își au rostul și unde nu și-l au.
De ce nu ar avea loc în biserică? Și, în același timp, domnule Mureșan, vorbim despre serviciile de informații, spunând în urmă cu câteva zeci de minute că nu știți nici măcar un sediu al unui serviciu de informații din România. Sigur, totuși, aveți o cultură de Intelligence, pare-se. Încercați să-mi argumentați de ce să scoatem acoperiții din biserică, dacă există. De unde aveți această idee și doleanță?
Vă spun foarte clar: rolul parlamentarilor este să facă legi bune pentru stat. Rolul celorlalte instituții este să respecte legile statului.
Ca atare, Parlamentul și serviciile nu trebuie să lucreze strâns împreună. E foarte bine când un om politic nu a călcat în birourile niciunui serviciu secret. Eu nu am încălcat niciodată nici în sediul SRI, nici al SIE, nici al niciunui alt serviciu de informații, al niciunui alt stat. Mi-ar fi mult mai suspecți politicienii care stau toată ziua, de dimineață până seara sau de seara până dimineața, în vile de protocol ale serviciilor de informații.
Deci, cred că trebuie să existe o distincție clară între politicienii care trebuie să fie puternici, independenți, să facă legi și alte instituții care să le respecte.
Promite evaluări serioase ale companiilor de stat
Rămânem în contextul acesta al ofițerilor acoperiți. De ce am avut această întrebare? Acoperiți din presă, din justiție, din politică au fost tot timpul în headline-urile ziarelor noastre.
Din munca oamenilor, ei plătesc taxe și impozite. Din aceste taxe și impozite, de exemplu, statul plătește subvenții.
Peste 94% dintre subvențiile pe care statul român le plătește merg către companii din electricitate, energie și transport. Aceste companii trebuie să fie bine conduse, să aibă management performant, trebuie să investească, să devină performante în energie.
Companiile de stat au avut sute de milioane de euro fonduri europene la dispoziție, pe care nu le-au absorbit. Dacă le-ar fi absorbit, am fi avut o infrastructură energetică mai bună, am fi fost mai bine conectați, am fi avut capacități mai mari de stocare și am fi plătit un preț mai mic la energie, la energia electrică, în momentul de față. Ca atare, oamenii plătesc astăzi un preț mare la energie și fiindcă aceste companii de stat nu și-au făcut treaba și de aceea vreau să-și facă treaba pentru a livra energie oamenilor cât mai ieftin.
Din respect față de banul public, fiindcă nu se poate ca oamenii să meargă la serviciu de dimineața până după-amiaza să plătească taxe și impozite și acești bani, după aceea, să meargă să fie risipiți în găuri negre în aceste companii de stat. Le vreau de succes, le vreau performante, le vreau să livreze pentru oameni și să facă și profit pentru statul român.
Toate companiile de stat vor fi evaluate și vom vedea ce plan trebuie făcut pentru fiecare.
Actualul guvern are o astfel de evaluare în curs. Aveți informații despre nivelul acestei evaluări?
Nu, au început să lucreze. E pentru prima dată când un vicepremier a început să se uite cu mare atenție la companiile de stat. Trebuie să știm exact cine le conduce.
Știm că sunt foarte mulți oameni prin aceste consilii de administrație care au salarii foarte mari, care câștigă mulți bani și companiile sunt neperformante. Nu se poate așa ceva. Salariile oamenilor trebuie să fie rezonabile și, mai ales, ei trebuie să își facă datoria. Trebuie să facă aceste companii performante.
Nu m-ar deranja ca directorul general al unei mari companii de energie să câștige câteva mii de euro pe lună, dar acea companie să producă profit. Nu poți să iei o mulțime de sporuri la venit dacă tu faci pierdere pentru statul român și noi plătim un preț la energia electrică atât de mare.
Domnule Mureșan, ne întoarcem la acest plan în 28 de puncte. Vorbiți despre o poliție națională, care vizează inclusiv desființarea poliției locale? Personal, susțin acest aspect. Însă această poliție națională, care ar trebui să unească inclusiv Poliția de Frontieră, vi se pare că proiectul este unul realist? Un polițist de frontieră are totuși atribuții, inclusiv pregătiri diferite față de un polițist normal pe care îl vedem pe străzile oricărui oraș din România.
Când vine o idee reformatoare, se găsesc oameni care spun: „Uite, ar fi mai bine să nu faci acest lucru. Lasă, lasă așa”.
Or este evident că o poliție națională, cu polițiști bine pregătiți, capabili să protejeze oamenii, să facă față riscurilor, este de dorit. De aceea am propus acest proiect, la fel cum am propus și un proiect al unui ghișeu unic pentru cetățean, o autoritate unică pentru servicii publice. Adică un singur ghișeu la care să mergi dacă dorești o carte de identitate nouă, să-ți înmatriculezi autoturismul, să iei un permis de conducere sau să-ți înnoiești pașaportul.
În acest context, despre care am vorbit recent, atât această reformă a serviciilor de informații, cât și, într-o oarecare măsură, și Poliția Națională sunt elemente de ordine publică sau de siguranță națională. Nu credeți că intrați puțin peste atribuțiile președintelui României?
Cred că premierul trebuie să spună exact care este viziunea sa pentru țară. Cred că dacă premierul este slab, nu are idee de ceea ce vrea să facă pentru țară, nu e bine. Dar, evident, tot ce ține de securitate națională și unde CSAT-ul are atribuții va fi discutat și decis în CSAT.
Prim-ministrul va face propuneri, poate promova anumite legi, poate coopera cu majoritatea parlamentară, cu partidele parlamentare care îl susțin, dar întotdeauna, de-a lungul activității mele politice, am respectat foarte clar și cu strictețe limitele pe care le-am avut, drepturile și obligațiile pe care le-am avut.
Ca atare, tot ce ține de CSAT va fi discutat în CSAT, iar eu, ca prim-ministru, dacă am o sugestie, o voi propune și o voi promova în CSAT din poziția de vicepreședinte.
Mureșan: Extremiștii „nu au respect pentru lege, nu au respect pentru regulă”
Domnule Mureșan, ne apropiem de final. Ați vorbit de această masă a societății care tinde să voteze către partidele populiste și să le spunem extremiste pe care le avem în momentul de față în societate. Într-o situație utopică în care ați fi premierul României, iar țara nu s-ar afla în aceste probleme economice pe care, evident, va trebui să le rezolvați prin măsuri, unele foarte stricte, în acea situație economică, care ar fi măsurile pe care dumneavoastră le-ați lua pentru a satisface inclusiv interesele acelei pături a societății?
În primul rând, după cum v-am spus, oamenii care au votat partide extremiste sunt nemulțumiți de modul în care merge țara. Ei simt că există nedreptate. Exact cum am spus mai devreme, ei simt că, în timp ce oamenii duc greul, unii politicieni se plimbă cu avionul privat.
Ca atare, ce cred că trebuie să facem pentru acești oameni este să corectăm nedreptățile din societate, să reducem risipa banului public, să aducem transparență, să reducem privilegiile. Nu cred că trebuie să intrăm într-o competiție ideologică cu partidele extremiste. Nu trebuie să le imităm. Nu cred că trebuie să fim mai populiști decât ele pentru a recâștiga votanții. Și trebuie să oferim soluții reale, care funcționează, la îngrijorările legitime pe care oamenii le au. Fiindcă soluțiile pe care populiștii le tot spun în gura mare adesea nu funcționează în realitate.
Ne aducem aminte, George Simion spunea că construiește case cu 35.000 de euro pentru fiecare român. A construit vreo casă? Niciuna, zero. A fost o păcăleală, a fost populism, să-i păcălească pe oameni să le ia voturile. Deci trebuie să fim serioși, să livrăm. Și mai avem și datoria să spunem oamenilor că extremiștii doresc schimbarea modului în care țara e condusă într-un mod autoritar.
Ei nu au respect pentru lege, nu au respect pentru regulă. Adică, să ne aducem aminte când o doamnă politician extremist a fost oprită de poliție, a început să depășească viteza, parcă a început să țipe la polițiști, să se certe. Ceea ce trebuia să spună este: „Îmi pare rău, am încălcat viteza, dați-mi amendă și încerc să nu mai repet greșeala”. Deci ei nu au respect față de stat, față de România, de fapt.
Și trebuie să explicăm oamenilor că nu ar fi bine ca acești extremiști să aibă un cuvânt de spus în guvernarea României în viitor.
Este și o greșeală a partidelor mainstream pentru că am ajuns în această situație, iar, pe de altă parte, pe termen lung, cred că soluția ar consta în educație.
Aveți dreptate și trebuie să înceapă de la tineri, de la educația civică. Tânărul trebuie să știe care este o relație corectă între cetățean și stat, care este datoria ta față de stat și care e datoria statului față de tine, ce trebuie să dai tu statului și ce poți să aștepți înapoi de la stat.
Tinerii trebuie să cunoască cum funcționează instituțiile statului. Sunt complet de acord cu dumneavoastră. Dacă nu ești informat, dacă nu ești educat, poți mai ușor să cazi pradă dezinformării, știrilor false, populismului și extremismului.
Astăzi, 24 septembrie, la orele 19:00, credeți că Guvernul Mureșan va trece la votul din Parlament?
Da, evident. Tocmai de aceea mergem la vot. Vom arăta oamenilor ce vrem: un stat nou, modern, reformat, iar obiectivul nostru este să avem majoritatea voturilor. Vom depune cabinetul de miniștri și programul de guvernare până la finalul săptămânii.
Vom avea audieri serioase luni și marți, cel puțin 60 de minute pentru fiecare ministru, nu pe repede înainte, 30 de minute, ca miniștrii să se poată prezenta și parlamentarii de la toate partidele să poată pune întrebări. După aceea, marți sau miercuri, vom avea votul în plen.
