Istoricul Armand Goșu a răspuns la întrebarea care preocupă o lume întreagă: cât de puternică e Rusia, de fapt, în condițiile în care un continent întreg pare terorizat, chiar dacă armata lui Putin suferă în Ucraina. Analiza lui ține cont de detalii importante, iar concluzia e una surprinzătoare.
Imagine ilustrativă. FOTO: Shutterstock
Analiștii
politici și militari nu reușesc să se pună
de acord în ce privește Rusia și adevăratele sale capacități
militare. Există două curente de opinie: unul care susține că
Rusia e slabă, iar o dovadă ar fi faptul că rușii nu reușesc să
îngenuncheze Ucraina. Pe de altă parte, există foarte
multe voci, inclusiv generali NATO din țări ca SUA, Marea Britanie,
Franța și Germania, care avertizează că Rusia ar putea în scurt
timp să pornească o ofensivă nimicitoare împotriva Europei și să
o subjuge. Evident, un răspuns exact nu este ușor de dat.
În același timp, de multe ori chiar experții care vorbeau
despre slăbiciunile rușilor au avertizat că Rusia poate porni un
război devastator și chiar să cucerească
Europa, după ce mai întâi ar ocupa țări ca statele baltice,
Polonia sau România. O contradicție evidentă, pentru că fie Rusia
este slabă, iar atunci nu poate învinge nici măcar Ucraina, cu atât mai puțin o forță cum e NATO, fie e puternică și atunci chiar reprezintă un pericol pentru întreaga lume.
Printre
cei care susțin că Rusia poate pune în pericol Europa se numără
secretarul general al NATO, Mark Rutte. Discursul
său devine pe zi ce trece mai dur, iar dacă la începutul
mandatului a cerut statelor NATO să se pregătească de război,
luni seara a șocat cu noi declarații.
În cadrul unui discurs ținut în fața membrilor Parlamentului European, Rutte a insistat că aliații trebuie să aloce mai mulți bani pentru înarmare. Olandezul a indicat și de unde ar trebui
redirijate sume importante spre apărare: dinspre sănătate, pensii și
asistență socială. „Suntem în siguranță acum, dar nu vom fi și în patru sau cinci ani de-acum încolo. Deci dacă nu faceți asta, pregătiți cursurile de limba rusă sau fugiți în Noua Zeelandă sau hotărâți acum să cheltuiți mai mult ”, e alternativa oferită de Rutte.
Și
nu e singur. Secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska,
a declarat tot la începutul acestei săptămâni că este necesar ca
ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice să adopte o nouă
mentalitate de război în faţa ameninţărilor la adresa
securităţii europene şi să îşi majoreze cheltuielile pentru
apărare, conform agenției de știri EFE, citate de Agerpres.
„Rusia
se pregăteşte pentru o confruntare majoră împotriva noastră, a
spus-o în mod deschis”, a spus secretarul general adjunct al NATO.
Ce avantaje au rușii
„Adevărul”
a discutat despre forța Rusiei cu istoricul Armand Goșu, unul
dintre experții care cunosc cel mai bine această țară și care
este specializat în fostul spațiu sovietic.
Discuția
este complexă, avertizează din start acesta, remarcând anumite
slăbiciuni ale Rusiei care au retrogradat-o de la statutul de super
putere militară.
Slăbiciunile
arătate de ruși în Ucraina, țară având o populație de
aproximativ 40 de milioane de oameni, dintre care cel puțin o treime
au fugit în alte țări, spun multe. Federația Rusă, țară cu o
populație de 143,8 milioane de oameni, cu o armată mult mai
puternică, având resurse net superioare,
nu a reușit să învingă până acum dârza rezistență
ucraineană, deși a ocupat aproape 25% din teritoriul acestei țări.
„Deci,
rușii sunt avantajați aici de doi factori
care nu au contribuit la nașterea acestei, cum să spun, perspective
a viitorului. 1. Occidentul ajută insuficient Ucraina și, din ce
promite, livrează foarte puțin. Asta ar fi o dată. Apoi, 2.
Problemele structurale ale Ucrainei. Și când zic problemele
structurale, nu mă refer doar la problemele militare. Mă refer aici
de la corupția sistemică din Ucraina până la, să spunem,
oboseala societății, la fuga oamenilor din țară, la incapacitatea
administrației de a asigura mobilizare și de a mobiliza suficienți
bărbați pentru a-i pregăti și a fi trimiși pe front. Și, până
la urmă, și la anumite decizii militare”, spune profesorul Goșu.
Greșelile care i-au costat pe ucraineni
În
ce privește deciziile militare, Armand Goșu se arată consternat de
felul în care au pregătit ucrainenii defensiva, după
contraofensiva eșuată din 2023. Atunci, trupele ucrainene nu au
putut trece de celebra linie de apărare Surovikin a rușilor. Apoi,
deși au dat asigurări că vor construi o linie defensivă și mai
puternică decât a rușilor, au eșuat lamentabil. Experții
militari occidentali au criticat atunci felul în care s-au organizat
trupele Kievului. Într-o anchetă
specială, cotidianul american New York Times a remarcat caracterul
„rudimentar” al fortificațiilor defensive ucrainene. Mai mult, CNN a citat surse militare ucrainene anonime,
care au deplâns lipsa de pregătire a apărării.
Armand Goșu. FOTO: Adevărul
Astfel,
dacă Rusia a reușit să o construiască
în doar câteva luni, între noiembrie 2022 și februarie 2023,
celebra linie Surovikin, acoperind peste 800 de kilometri cu buncăre,
„dinți de dragon” care blochează tancurile și blindatele, câmpuri minate și tranșee,
ucrainenii nu au fost capabili să o
replice, deși au beneficiat de zeci de miliarde de dolari și euro
din partea aliaților.
Același
lucru l-a remarcat și Armand Goșu, care s-a arătat dezamăgit de
felul în care s-au organizat ucrainenii. Vestea proastă e că, spune el, în ciuda unor slăbiciuni evidente, rușii pot profita de slăbiciunile și mai mari ale ucrainenilor.
„Eu
nu sunt militar, dar pe mine mă intrigă de luni de zile faptul că
eu, când văd rușii întrând și cucerind diverse localități,
practic ei nu au în față, nu trebuie să cucerească niște
fortificații. Stau și mă întreb chiar nu au timp, ucrainenii să
le fortifice? Sigur, nu sunt militar, nu vreau să detaliez, dar sunt
lucruri pe care le-au observat și analiști militari importanți.
Deci, câtă vreme există aceste slăbiciuri și se manifestă
pregnant, șansele rușilor de a câștiga acest război, în ciuda
faptului că Rusia chiar e slabă, sunt suficient de mari”, susține
Goșu.
„Paradoxul rusesc”, explicat de Goșu
El
a încercat să explice paradoxul care îi preocupă pe mulți
experți.
„În
primele zile de război ne așteptam ca Ucraina să pice, să
reușească bliztkriegul rusesc și Rusia să-și atingă
obiectivele. După ce au trecut vreo șase săptămâni, am înțeles
că Rusia nu are nicio șansă. Ne-am
așteptat, ca momentul unui mobilizări generale, pe fondul
unor probleme de pe front, în Rusia să apară tulburări
social-politice și demonstrații masive care să ducă la căderea
regimului Putin. De asemenea, ne-am așteptat și ca economia rusă
să se prăbușească sub presiunea sancțiunilor. Ceea ce iar nu s-a
întâmplat. Războiul deja durează de mulți ani, de aproape trei
ani. O să mai dureze, probabil, o perioadă”, explică el.
Răspunsul
la întrebarea cât de puternică sau slabă este în realitate Rusia
este complex. Totuși, Armand Goșu ajunge la o concluzie ce pare să contrasteze cu cea a lui Mark Rutte sau a unor analiști militari.
„Contează
foarte mult felul în care percepem războiul și așteptările
noastre pe care unii le șlefuim, unii le formulăm în funcție de
percepțiile noastre. Deci, Rusia e în același timp slabă și în
același timp puternică. E puternică raportat la capacitatea
Ucrainiei și a Occidentului și este slabă dacă nu ai luat în
discuție faptul că era percepută ca a doua cea mai puternică
armată a lumii. Vezi exact ce se întâmplă în Rusia, vezi
frontul, vezi capacitatea ei reală, militară, vezi faptul că are
nevoie de soldați nord-coreeni, că această superputere mondială
are nevoie de bombe din Coreea de Nord, are nevoie de drone din Iran
ca să continue cu succesul războiului împotriva Ucrainiei.
Și asta în condițiile în care între cele două țări, Rusia și
Ucraina, e o prăpastie, o diferență foarte mare în favoarea
Rusiei în ce privește toate tipurile de
resurse”, explică profesorul Armand Goșu.
Ce pot face aliații
Statele
Unite ale Americii și Europa, aliații în general, au o singură
soluție. Și e simplă. Ei trebuie să susțină până la capăt
Ucraina. Iar dacă Donald Trump va reduce sau va sista complet
sprijinul alocat de la Washington Ucrainei, europenii, celelalte țări
NATO, trebuie să-și suplimenteze ajutorul și să găsească
soluții reale pentru a face acest lucru, spune Goșu.
De
altfel, în această direcție se pare că
vor evolua lucrurile. Donald Trump a afirmat deja în câteva rânduri
că europenii ar trebui să se implice mai mult în Ucraina și să
nu mai aștepte ca Statele Unite ale Americii să ducă această
povară. Iar răspunsul europenilor nu s-a lăsat foarte mult
așteptat. La finele săptămânii trecute, şefa diplomaţiei
europene, Kaja Kallas, a anunțat, potrivit
AFP, că Uniunea Europeană este pregătită și va prelua ştafeta
sprijinului militar pentru Ucraina dacă SUA nu vor să facă acest
lucru.
„Uniunea
Europeană va prelua ștafeta de la SUA, dacă aceasta nu va mai
putea sprijini militar Ucraina. Securitatea continentală depinde de
susținerea partenerilor de la Kiev în acest război injust cu
Moscova. Nu cred că este în interesul Statelor Unite și a
liderului ei ca Rusia să devină o superputere. Am primit asigurări
de la viitoarea administrație Trump că sprijinul va continua, însă
rămâne de văzut sub ce formă”, a transmis Kallas, când mai
sunt puține zile până când Donald Trump va fi învestit în
funcția de președinte al SUA, la
Washington, pe 20 ianuarie.
Nu
este însă foarte clar cum și în ce măsură va reuși Uniunea
Europeană să aloce noi resurse, în condițiile în care statele
europene și-au diminuat capacitatea de producție de tehnologie
militară, după încheierea Războiului Rece, iar revirimentul
industriei militare necesită un timp.
