7 august: Ziua în care s-a încheiat călătoria incredibilă a exploratorului Thor Heyerdahl. 101 zile cu pluta în Oceanul Pacific

Data de 7 august
aduce în prim-plan povești care au rămas în istorie, de la temerara călătorie a
lui Thor Heyerdahl pe Pacific, cu pluta, până la momente importante legate de
medicină, sport, politică și cultură.

1782: George
Washington a creat Insigna de Merit Militar, viitoarea „Inimă Purpurie”

În timpul Războiului
de Independență al Statelor Unite, George Washington a vrut să găsească o
modalitate prin care să-i recompenseze pe soldații care dădeau dovadă de curaj
pe câmpul de luptă. La 7 august 1782, viitorul președinte american a creat
Insigna de Merit Militar, una dintre primele decorații militare acordate
soldaților americani.

Distincția era
destinată militarilor răniți în luptă și trebuia să arate recunoștința unei
națiuni față de cei care își puneau viața în pericol pentru ea. În timp,
această decorație avea să dispară, dar ideea ei a fost reluată mult mai târziu.

În 1932, la două
secole de la nașterea lui George Washington, armata americană a reînființat
distincția sub numele de Purple Heart („Inima Purpurie”), una dintre cele mai
cunoscute decorații militare ale Statelor Unite, acordată soldaților răniți sau
uciși în timpul serviciului militar.

1864: A fost
înființată Primăria București

În vara anului 1864,
Bucureștiul intra într-o nouă etapă administrativă. Pe 7 august era înființată
Primăria Capitalei, iar primul primar ales al orașului devenea Barbu Vlădoianu,
un om care avea să lase urme importante în dezvoltarea Bucureștiului.

În primul său mandat,
Vlădoianu a început transformări care aveau să schimbe orașul. A desființat
morile de apă de pe râul Dâmbovița și a pus bazele unui proiect de regularizare
și canalizare a râului, într-o perioadă în care inundațiile reprezentau o problemă
frecventă pentru locuitori.

Tot el a organizat
primul corp de pietrari care urma să se ocupe de pavarea străzilor
Bucureștiului. Un an mai târziu, în 1865, a înființat Oficiul de stare civilă
și a semnat contractul pentru construirea primei linii de cale ferată din România,
între București și Giurgiu.

În cel de-al doilea
mandat, Vlădoianu a continuat modernizarea Capitalei. A început lucrările de
pavare cu gresie și granit a Podului Mogoșoaia, actuala Calea Victoriei, iar în
1872 a fost inaugurată prima linie de tramvai tras de cai din București, care
lega Gara Târgoviștei (actuala Gară de Nord) de bariera Moșilor.

Barbu Vlădoianu a
ocupat și funcția de ministru de Război, iar după moartea sa, în 1876, a fost
înmormântat în Cimitirul Bellu.

Astăzi, o stradă din
Sectorul 1 al Capitalei îi poartă numele.

1876: S-a născut Mata
Hari, femeia care a devenit simbolul spionajului

Înainte de a deveni
un simbol al secretelor și a spionajului, Mata Hari a fost o tânără olandeză
care visa la o viață diferită. Numele ei real era Margaretha Zelle şi s-a
născut într-o zi de 7 august, în 1876, în orașul Leeuwarden.

În 1902, a decis să
urmeze drumul pe care și-l dorise de mult timp, dansul, astfel că s-a mutat la
Paris, unde stilul ei exotic și spectacolele îndrăznețe au atras rapid atenția
publicului.

Acolo și-a ales
numele de scenă Mata Hari, care avea să devină celebru în întreaga lume.

Frumusețea și
farmecul său au făcut-o cunoscută în cercurile mondene, iar printre admiratorii
ei s-au numărat numeroși ofițeri. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial,
aceste relații aveau însă să îi schimbe destinul.

În 1916, revenită în
Olanda, țară neutră în conflict, Mata Hari a intrat în atenția serviciilor de
informații, după ce un diplomat german i-ar fi cerut informații despre
pozițiile armatei franceze, promițându-i bani în schimb. Ulterior, francezii au
acuzat-o că ar fi transmis informații secrete Germaniei obţinute de la ofiţeri
francezi, deși amploarea rolului ei de spion e încă discutată de istorici.

În 1917, după ce s-a
întors la Paris, a fost arestată, judecată și condamnată la moarte pentru
spionaj.

A fost executată prin
împușcare pe 15 octombrie 1917, iar numele Mata Hari a rămas până astăzi legat
de imaginea spionului seducător și misterios.

1911: A murit Badea
Cârțan, țăranul român care a mers pe jos până la Roma pentru a vedea Columna
lui Traian

Originar din zona
Sibiului, Badea Cârțan a fost un susținător al drepturilor românilor din
Transilvania. În timpul Războiului de Independență din 1877-1878 s-a înrolat
voluntar în armata română, iar mai târziu a continuat să lupte pentru cauza
românească, chiar și atunci când acest lucru i-a adus probleme.

Cea mai mare dorință
a sa era să ajungă la Roma și să vadă cu ochii lui Columna lui Traian, simbol
al originilor latine ale poporului român.

În ianuarie 1896, cu
o traistă în care avea haine, merinde, dar și pământ și grâu din satul său, a
pornit spre capitala Italiei. Drumul a durat 43 de zile. A traversat mai multe
orașe europene și a rupt patru perechi de opinci până să ajungă la destinație.

Ajuns în fața
Columnei lui Traian, Badea Cârțan a presărat pământ românesc și boabe de grâu,
apoi, obosit după lunga călătorie, s-a culcat la baza monumentului. Dimineața,
turiștii care l-au găsit acolo, îmbrăcat în costumul popular românesc
asemănător cu hainele dacilor de pe Columnă, au rămas uimiți.

Unul dintre ei ar fi
exclamat: „Un dac a coborât de pe Columnă!”

Povestea sa a făcut
înconjurul Italiei, iar presa vremii a relatat despre românul care a ajuns pe
jos până la Roma pentru a-și vedea originile.

1947: S-a încheiat călătoria
incredibilă a lui Thor Heyerdahl, cu pluta în Oceanul Pacific

Când pluta Kon-Tiki a
atins reciful de corali din Raroia, în Arhipelagul Tuamotu, după mai bine de
trei luni petrecute pe Oceanul Pacific, Thor Heyerdahl și cei cinci membri ai
echipajului său încheiau una dintre cele mai îndrăznețe expediții ale secolului
XX.

În urma lor rămâneau
aproape 7.000 de kilometri parcurși pe o simplă plută din lemn de balsa și o
demonstrație care avea să atragă atenția întregii lumi.

Thor Heyerdahl nu
plecase la drum cu gândul la faimă sau pentru a doborî vreun record. El voia să
răspundă unei întrebări care îl urmărea de ani buni: ar fi putut oamenii din
America de Sud să traverseze Pacificul în vremuri străvechi și să ajungă până
în insulele Polineziei?

Ideea i-a prins
contur în anii ’30, când norvegianul a locuit în Fatu-Hiva, una dintre Insulele
Marchize. Inițial, cerceta fauna și flora locului, însă treptat a devenit
fascinat de originile populațiilor polineziene. Studiind tradițiile locale,
legendele și direcția curenților oceanici, Thor Heyerdahl a început să creadă
că primii locuitori ai acestor insule ar fi putut veni nu din Asia, așa cum
susținea teoria dominantă atunci, ci dinspre America de Sud.

Pentru mulți
cercetători, ideea părea greu de acceptat. O traversare a Pacificului pe o
ambarcațiune primitivă părea o aventură fără șanse de reușită.

101 zile pe ocean, pe
o plută de lemn

Thor Heyerdahl a construit
o plută inspirată de cele folosite de populațiile incașe, fără cuie, fără metal
și fără materiale moderne. A folosit trunchiuri de balsa, un lemn extrem de
ușor, pe care le-a legat cu frânghii și peste care a montat o velă. Pluta a
primit numele Kon-Tiki, după vechiul nume al zeului inca al soarelui,
Viracocha.

Pe 28 aprilie 1947,
din portul peruan Callao, Thor Heyerdahl și echipajul său au pornit în larg. În
primele zile, controlul plutei a fost dificil, iar oceanul le-a arătat rapid că
teoria nu era suficientă pentru a-i proteja. Au trebuit să învețe să folosească
vântul și curenții în avantajul lor, iar curentul Humboldt i-a ajutat să
înainteze spre Pacific.

Pe parcursul
călătoriei, cei șase oameni au trăit aproape complet în ritmul oceanului. S-au
orientat după soare și stele, au pescuit pentru hrană și au trecut prin
perioade în care nu știau cât mai aveau de parcurs. Pluta, despre care mulți
spuneau că se va destrăma, a rezistat surprinzător de bine.

După aproape două
luni pe mare, semnele că uscatul se apropia au început să apară. Păsările
marine i-au indicat că insulele nu mai erau departe, însă ultimele momente ale
călătoriei au fost și cele mai periculoase. Vântul puternic a împins Kon-Tiki
spre un recif de corali, iar echipajul a fost la un pas să piardă totul. Au
reușit însă să ajungă pe o insulă nelocuită din Arhipelagul Tuamotu.

După 101 zile de
navigație și aproape 7.000 de kilometri străbătuți pe o plută de lemn, aventura
lor se încheia.

Expediția Kon-Tiki nu
a demonstrat definitiv teoria lui Heyerdahl despre originea populațiilor
polineziene, iar cercetările ulterioare au arătat că istoria migrațiilor din
Pacific este mult mai complexă.

Marele mister din istoria Moldovei. Cine a fost Margareta, întemeietoarea dinastiei din care făcea parte și Ștefan cel Mare

Totuși, călătoria sa
a rămas un simbol al dorinței de a testa limitele a ceea ce părea imposibil.

1953: S-a născut
politicianul român Viorel Hrebenciuc

Pe 7 august 1953 se
năștea Viorel Hrebenciuc, unul dintre politicienii care au avut un rol
important în administrația și politica românească de după 1989.

Înainte de schimbarea
regimului, Hrebenciuc a activat în structurile politice ale perioadei
comuniste, fiind membru în comitetul județean al PCR Bacău. După 1990, a rămas
în administrația publică, ocupând funcția de primar al orașului Bacău și apoi
pe cea de prefect al județului.

În perioada 1992-1996
a ajuns la București, unde a condus Secretariatul General al Guvernului.
Ulterior, ca membru al Partidului Social Democrat, a devenit unul dintre
politicienii cunoscuți pentru influența pe care o avea în interiorul partidului
și pentru rolul jucat în negocierile politice.

Ultima parte a
carierei sale publice a fost însă marcată de probleme juridice. În 2021, Curtea
de Apel București l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu
executare în dosarul privind licența Giga TV, după un proces care a durat mai
bine de șase ani de la trimiterea cazului în instanță.

Hrebenciuc a fost
eliberat condiționat înainte de executarea integrală a pedepsei, după ce
Tribunalul Ilfov a admis cererea sa.

1961: S-a născut Octavian
Morariu, jucător român de rugby, membru al CIO

Octavian Morariu s-a
născut pe 7 august 1961 și și-a început cariera de sportiv pe terenul de rugby.

După perioada în care
a fost jucător, Octavian Morariu s-a orientat spre conducerea sportivă și a
ocupat mai multe funcții administrative. A devenit președinte al Comitetului
Olimpic și Sportiv Român, fiind implicat în coordonarea mișcării olimpice din
România și în relația cu organismele internaționale.

În martie 2025, în
cadrul celei de-a 144-a Sesiuni a Comitetului Internațional Olimpic desfășurate
la Costa Navarino, în Grecia, Octavian Morariu a fost ales în Comitetul
Executiv al CIO.

1971: S-a încheiat
misiunea Apollo 15, cu o aterizare sigură în Pacific

După aproape două
săptămâniîn spaţiu, echipajul Apollo 15 revenea pe Pământ la 7 august 1971,
încheind una dintre cele mai ambițioase expediții lunare realizate până atunci.

Lansată pe 26 iulie 1971,
misiunea Apollo 15 a fost prima din categoria „J missions”, programate pentru
cercetări mai complexe pe Lună și pentru perioade mai lungi petrecute pe
suprafața acesteia. Astronauții au avut la dispoziție, pentru prima dată, un
Vehicul Lunar Rover, care le-a permis să exploreze zone mai îndepărtate de
modulul de aselenizare.

Călătoria spre Lună
și înapoi a avut și momente tensionate. La revenirea în atmosfera Pământului,
una dintre cele trei parașute ale capsulei nu s-a deschis, însă celelalte două
au funcționat, iar echipajul a ajuns în siguranță în Oceanul Pacific.

NASA a considerat
ulterior Apollo 15 una dintre cele mai reușite misiuni cu echipaj uman din
istoria programului spațial american.

1974: A murit
Virginia Apgar, chirurg și anestezist american

Numele Virginiei
Apgar este cunoscut în întreaga lume datorită unui test medical simplu, dar
esențial, care a schimbat modul în care medicii evaluează starea nou-născuților
imediat după venirea lor pe lume.

Născută în 1909, în
New Jersey, Virginia Apgar a studiat medicina la Universitatea Columbia și
inițial și-a dorit să devină chirurg. A ales însă specializarea în anestezie,
după ce a fost sfătuită că acest domeniu îi oferea mai multe șanse să se afirme
într-o perioadă în care femeile aveau încă dificultăți în lumea chirurgiei.

Cea mai importantă
contribuție a sa a venit în 1953, când a introdus scorul Apgar, o metodă rapidă
prin care medicii verifică cinci semne esențiale ale sănătății unui nou-născut:
culoarea pielii, ritmul cardiac, reacția la stimuli, tonusul muscular și
respirația.

Testul este folosit
și astăzi în maternități din întreaga lume, ajutând medicii să decidă rapid
dacă un copil are nevoie de intervenție imediată.

Virginia Apgar a
murit pe 7 august 1974, la vârsta de 65 de ani.

2009: A murit
cunoscuta solistă de muzică folk Tatiana Stepa

Vocea Tatianei Stepa
a devenit una dintre cele mai rcunoscută din muzica folk românească, iar
povestea ei s-a legat pentru mulți ani de marile spectacole de poezie și
muzică.

A debutat în
septembrie 1982, pe scena Cenaclului Flacăra, cu melodia „Și-am să-mi fac o
doină”, pe versuri de Adrian Gavrilă. A rămas în cadrul cenaclului până în
1985, iar după interzicerea acestuia a trecut printr-o perioadă dificilă,
lucrând timp de 11 ani la mina Lupeni.

Povestea garajului miliardarilor din București, prima parcare supraterană din România. Era printre cele mai moderne clădiri din Europa

Revenirea pe scenă a
venit odată cu Cenaclul „Totuși Iubirea”, unde a susținut sute de spectacole
între 1992 și 1996. În anii următori a continuat să cânte atât în România, cât
și în străinătate, participând la numeroase concerte în Europa.

Tatiana Stepa a murit
pe 7 august 2009, după o luptă cu o boală gravă.

2018: A murit
celebrul taragotist Dumitru Fărcaș

Dumitru Fărcaș a fost
unul dintre muzicienii care au dus sunetul taragotului maramureșean pe cele mai
mari scene din România și din străinătate.

Născut pe 12 mai
1938, în satul Groși din județul Satu Mare (astăzi în județul Maramureș),
Dumitru Fărcaș a crescut într-o familie în care muzica ocupa un loc important.
Bunicul, tatăl și frații săi cântau la fluier, iar această apropiere de
instrumentele tradiționale avea să-i influențeze drumul.

După ce a urmat
liceul de muzică, a continuat studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”
din Cluj-Napoca, unde s-a pregătit la clasa de oboi. Cariera artistică a
început în 1960, când a devenit instrumentist al Ansamblului „Maramureșul” din
Baia Mare.

Un an mai târziu, în
1962, a preluat conducerea Ansamblului „Mărțișorul” al Casei de Cultură a
Studenților din Cluj-Napoca, alături de care a obținut numeroase premii
naționale și internaționale.

Prin interpretările
sale, Dumitru Fărcaș a transformat taragotul într-un instrument cunoscut în
întreaga lume.

A murit pe 7 august
2018, la vârsta de 80 de ani, în urma unui infarct.

2025: Zi de doliu
naţional, la înmormântarea fostului preşedinte Ion Iliescu

Pe 7 august 2025,
România a marcat o zi de doliu național în memoria fostului președinte Ion
Iliescu. Instituțiile și autoritățile publice au arborat drapelul național în
bernă, conform deciziei privind această zi de comemorare.

Ceremonia de
înmormântare a avut loc în prezența foștilor oficiali și a unor oameni care au
ocupat funcții importante în stat. La catafalcul fostului președinte au venit
foști premieri precum Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase, Marcel Ciolacu și
Viorica Dăncilă, dar și fostul președinte Emil Constantinescu.

Mai mulți politicieni
importanți nu au participat însă la ceremonie. Printre absenți s-au numărat
președintele Nicușor Dan, Klaus Iohannis, Sorin Grindeanu, Liviu Dragnea și
Mircea Geoană. Administrația Prezidențială a transmis anterior o coroană de
flori în numele președintelui.

În cadrul ceremoniei
private desfășurate la Cimitirul Ghencea III, în onoarea fostului șef al
statului au fost trase salve de tun.