Experta în energie Eugenia Gușilov acuză clasa politică de populism și de întârzierea deliberată a investițiilor în termocentralele de la Turceni, Ișalnița și Mintia. Potrivit acesteia, dacă aceste investiții ar fi fost finalizate, ar fi compensat deficitul de producție provocat de reducerea capacității Centralei Nucleare de la Cernavodă, determinată de scăderea debitului Dunării.
Scăderea debitului Dunării a aruncat România într-o nouă criză energetică. FOTO: Apele Române
România se confruntă cu o criză hidrologică și energetică tot mai gravă, pe fondul secetelor din ce în ce mai dese și severe. Debitul Dunării la intrarea în țară a scăzut dramatic, ajungând la 1 august 2026 la doar 1.550 de metri cubi pe secundă, față de o medie obișnuită de 4.700 de metri cubi pe secundă, apropiindu-se periculos de minimul istoric înregistrat în 1985, când a fost de 1.400 de metri cubi pe secundă.
Drept consecință, producătorii auto Dacia și Ford au decis să își oprească activitatea până pe 19 august pentru a reduce presiunea asupra rețelei de energie, iar premierul interimar a lansat un nou apel, luni, către populație, companii și autoritățile publice pentru măsuri voluntare de reducere a consumului electric.
În acest context, Eugenia Gusilov, expertă în energie, a declarat pentru Adevărul că situația ar fi putut fi evitată dacă România ar fi finalizat la timp investițiile în tranziția energetică, iar politicienii, atât din PSD cât și din PNL, pe care îi considerǎ principalii vinovați pentru că au ales să „mintă alegătorii” în loc să își asume măsurile necesare pentru asigurarea securității energetice în contextul schimbărilor climatice.
Potrivit expertei, dacă termocentralele de la Turceni, Ișalnița și Mintia ar fi fost finalizate la timp, oprirea parțială a Centralei Nucleare de la Cernavodă, care ne-a adus pe minus cu aproximativ 1.400 de megawați, nu ar fi reprezentat o problemă, deoarece aceste capacități alternative ar fi putut furniza energia necesară.
„Criza energetică ar fi fost mai ușor de gestionat dacă centrala pe gaze de la Turceni ar fi fost deja funcțională, deoarece am fi avut la dispoziție capacități de producție gata de utilizat. Așadar, nu ar fi fost mai simplu? În prezent, premierul se află în dificila situație de a negocia cu marii consumatori industriali pentru a reduce consumul, economisind 100 MW ici și 200 MW colo, adică pentru a convinge lumea să consume mai puțin.
Dacă însă centralele ar fi fost deja finalizate – inclusiv investiția iordanienilor de la Mintia, de 1.700 MW, care trebuia să intre în funcțiune anul acesta – atunci oprirea a două reactoare de la Cernavodă, care asigură împreună aproximativ 1.400 MW, nu ar fi reprezentat o problemă, pentru că Mintia ar fi furnizat de una singură 1.700 MW. Și însumat, centralele de la Turceni cu Ișalnița ar fi produs 1.350 MW”, a precizat aceasta.
Atașamentul „bolnăvicios” al României față de cărbune
Expertă în energie a identificat vinovații principali ai acestei crize în clasa politică, care a negat evidențele schimbărilor climatice și a făcut promisiuni false alegătorilor speriați că își vor pierde locurile de muncă dacă România renunță la mineritul de cărbune.
„Întreaga problemă provine din faptul că politicienii nu au dorit să își asume la timp măsurile necesare pentru combaterea schimbărilor climatice, iar un factor important îl reprezintă atașamentul aproape bolnăvicios al României față de termocentralele pe cărbune, atașament care se manifestă mai ales în mediul politic.
De exemplu, PSD-ul s-a menținut ferm în sprijinul acestor centrale, influențat fiind și de lobby-ul puternic al baronilor locali, deoarece zonele în care se află termocentralele și minele de cărbune sunt fiefuri electorale tradiționale pentru partid. Totuși, nici PNL-ul nu este lipsit de vină în această poveste”, a transmis Eugenia Gusilov.
Gusilov a calificat ca „populism ieftin” decizia politicienilor de a hrăni fricile electoratului în loc să realizeze reconversia profesională a celor care ar fi putut fi afectați de închiderea minelor.
„Este inadmisibil să minți oamenii în față, promițându-le că te vei lupta pentru păstrarea locurilor de muncă din minele de cărbune și pentru menținerea termocentralelor, când știi foarte bine, încă din 2019, că aceste facilități urmează să fie închise, în loc să te ocupi de conversia profesională a oamenilor, pentru ca aceștia să lucreze în noile centrale. Politicienii noștri au ales să îi mintă cu bună știință.
În ceea ce privește PSD-ul, recunoaștem că are multe bube în cap și că i se pot aduce numeroase reproșuri. În schimb, în cazul PNL-ului, nu se poate spune că nu ar fi avut oameni pregătiți, educați, care să nu fi citit sau să nu fi înțeles direcția trasată de politica energetică a Uniunii Europene – o direcție care nu este de ieri sau de azi. Cu alte cuvinte, de douăzeci de ani ne îndreptăm în această direcție, iar în acest context, gestul de a ieși public și a promova altceva nu poate fi calificat decât drept populism ieftin”, a mai precizat experta în energie.
Anii următori vor aduce încercări și mai mari
Întrebată cum vor arăta anii următori din punct de vedere al securității energetice, Eugenia Gusilov a avertizat că provocările climatologice vor fi mult mai mari decât ne-am imaginat, iar România nu este pregătită să susțină aceste situații.
„Anii care urmează ne vor supune unor încercări mult mai mari decât ne-am imaginat, iar este evident că nu suntem pregătiți pentru aceste probe, deoarece, dacă am fi fost, nu am ajunge acum să discutăm despre cine își va întrerupe activitatea în plină vară – Dacia sau Ford – sau să le cerem oamenilor să nu mai consume energie după ora șapte seara. Aceasta este starea unei țări care nu a fost gospodărită cum trebuie, iar acum vine momentul plății, atunci când nimeni nu credea că va fi cazul, amânându-se problemele precum schimbările climatice sub pretextul altor priorități.
Nu poți să amâni la nesfârșit investițiile necesare, pentru că nu este vorba doar de una, ci de mai multe investiții esențiale. Dacă privim toate marile proiecte de la care ar fi trebuit să ne vină securitatea energetică – un concept vehiculat încă din 2011, 2012, 2013, când România visa să devină hub regional și exportator de energie – constatăm că nu suntem în stare să ne acoperim nici măcar propriul consum, care, la 7.000 de megawați, nu este o cerință exagerată, mai ales că în urmă cu zece ani consumul iarna ajungea și la 8.000 sau 9.000 de megawați. Ce s-a întâmplat, așadar, cu sistemul nostru energetic în ultimii 10-15 ani, încât am ajuns într-un punct atât de vulnerabil?”, a concluzionat Eugenia Gusilov.
Efectele reducerii voluntare a consumului
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat luni că primele efecte ale apelurilor la reducerea voluntară a consumului de energie sunt deja vizibile în sistemul energetic național, menționând că în dimineața zilei de luni s-au înregistrat consumuri în medie cu 200 de megawați mai mici decât în mod obișnuit.
Cu toate acestea, el a subliniat că intervalul de presiune maximă rămâne cel al serii, motiv pentru care autoritățile continuă negocierile cu marii consumatori industriali pentru a obține reduceri suplimentare în această perioadă. În plus, premierul a anunțat că Guvernul are pregătit un mecanism de rezervă care prevede limitarea consumului pentru companiile mari, cu notificare prealabilă de 24 de ore, în cazul în care eforturile voluntare nu vor fi suficiente pentru a asigura echilibrul rețelei.
Bolojan a precizat că reducerea înregistrată în cursul dimineții este rezultatul direct al acțiunilor întreprinse de companii, care au răspuns apelului de a-și diminua consumul în orele cu presiune mai redusă.
„Și se văd efectele în reducerea consumurilor de energie în aceste zile, de exemplu, față de alte ore ale zilei, în această dimineață am avut consumuri în medie cu 200 de megawați mai scăzute și se vede această acțiune a companiilor, de exemplu, legată de reducerea voluntară a consumurilor”, a explicat premierul demis.
În cadrul discuțiilor purtate cu principalii consumatori industriali, s-a convenit ca fiecare companie să își stabilească propriile măsuri de reducere a consumului în funcție de profilul tehnologic și de posibilitățile operaționale. Bolojan a explicat că unele firme pot întrerupe activitatea în anumite intervale orare și pot reporni fără a-și afecta procesele de producție, în timp ce altele sunt obligate să mențină un consum minim pentru a preveni deteriorarea instalațiilor.
„Orele de presiune sunt cele de seară și în discuțiile pe care le-am avut astăzi cu principalii consumatori, am convenit că fiecare dintre dânșii va lua măsuri pentru reducerea voluntară a consumurilor în orele de seară, funcție de profilul pe care îl au, funcție de tehnologia pe care o operează, pentru că unii pot să oprească exact într-un anumit interval orar și pot reporni ușor fără să li se afecteze procesul de producție”, a spus Bolojan.
El a adăugat că unele companii au ales să își programeze perioade de mentenanță și reparații în această perioadă, contribuind astfel la reducerea consumului într-un mod care nu le afectează activitatea pe termen lung.
Premierul a lansat și un apel către autoritățile publice locale și către toate instituțiile statului pentru a contribui la efortul de reducere a consumului. El a sugerat ca, în orele serii, să fie reduse activitățile care implică utilizarea intensivă a clădirilor și a iluminatului arhitectural, iar sistemele de telegestiune a iluminatului public să fie reglate pentru a scădea intensitatea luminoasă între orele 20:00 și 23:00, generând astfel economii semnificative.
„De asemenea, fac un apel către autoritățile locale, către toate instituțiile publice ca la orele serii să reducă activitățile care țin de clădiri, de iluminatul arhitectural, iar acolo unde au sisteme de telegestiune privind iluminatul public, să regleze intensitatea luminoasă în așa fel încât prin scăderea acesteia să genereze economii între ora 20:00 și 01.00, de când se aprinde, de exemplu, iluminatul public și până la ora 23:00”, a spus acesta.
