Un proiect legislativ care ar putea face lumină în cazul foștilor colaboratori ai securității, care au medalii şi onoruri din partea statului român, a fost depus în Parlament. Deşi iniţiativa pare a viza avantaje precum apariţii la Ziua Naţională, audienţe prioritare la Administrația Prezidenţială sau un loc de veci în zona dedicată eroilor, legea ar putea atrage şi efecte imediate pentru cei care vor minţi în declaraţia pe proprie răspundere.
Securitatea înainte de 1989 Foto: Arhivă Adevărul-Captură video
„Adevărul” a stat de vorbă cu Sorin Şipoş, senator şi iniţiator al legii, şi cu Daniel Şandru, preşedintele IICCMER, despre consecinţele unui fals în înscrisuri în cazul foştilor colaboratori ai Securităţii care, dacă legea va fi adoptată, vor trece de verificare pe baza propriei declaraţii.
Senatorul Sorin Şipoş spune că iniţiativa a pornit de la Timişoara, la propunerea societăţii civile, care a considerat că onorurile acordate condamnaţilor şi foştilor colaboratori ai Securităţii sunt contrare valorilor democratice:
„Am avut câteva discuții cu Societatea Timișoara, care este una dintre organizațiile care au avut un rol esențial în apărarea valorilor democratice după Revoluție. Cei care au formulat Proclamația de la Timișoara au fost cei de la Societatea Timișoara.
Și ei mi-au semnalat, de fapt, această contradicție, cumva evidentă, că statul român continuă să onoreze, prin decorații uneori de cel mai înalt nivel, persoane care sunt condamnate definitiv și persoane care au colaborat cu Securitatea, desfășurând activități de poliție politică.
Și din aceste discuții a rezultat că, da, decorațiile statului trebuie să reprezinte nu doar o performanță, ci și valori pe care alegem să le respectăm în societate. De aici a plecat această idee și această inițiativă legislativă”.
„Avem nevoie de o claritate morală”
Iniţiativa legislativă porneşte de la principiul că onorurile publice nu pot fi separate de responsabilitatea morală şi prevede un mecanism de declarare pe propria răspundere, care poate avea implicaţii juridice în cazul falsului în declaraţii, în contextul în care se urmăreşte instituirea unui sistem de verificare mai clar, bazat pe încredere şi control.
„Cu siguranță că aici poate să fie cumva o triere și cred că noi, România, încă avem nevoie de o claritate morală, de o separare, să zic, a onorurilor publice de responsabilitate. Că nu pot fi separate onorurile publice de responsabilitatea morală și, cu siguranță, încă mai sunt cazuri evidente în care lucrurile acestea trebuie noi, ca societate, să le avem mult mai bine definite.
Și cred că încă avem nevoie de eroi adevărați, de oameni care cu adevărat au această claritate morală și că onorurile publice sunt cumva însoțite de această claritate și responsabilitate morală și, bineînțeles, și de niște recompense sau niște recunoașteri ale statului român.
Dar cred că asta este foarte important, că nu putem separa onorurile publice de responsabilitatea morală. Și asta ne-am propus în această inițiativă legislativă.”, spune iniţiatorul legii.
Preşedintele IICCMER, Daniel Şandru, consideră că iniţiativa este binevenită, dar se declară sceptic în privinţa momentului şi a şanselor sale de a trece de Parlament.
„Sunt 36 de ani de la căderea oficială a regimului comunist. Sunt 20 de ani de la condamnarea oficială de către statul român a regimului comunist. Și totuși, în toată această perioadă, cei care au servit acest regim și care au servit dictatura, inclusiv sau mai ales foști ofițeri de securitate, și-au demonstrat impenitența. Iar asta s-a întâmplat tocmai din cauza faptului că, din nefericire, dincolo de condamnarea oficială și formală, bine-venită la rândul ei în 2006, autoritățile statului român, și aici sigur că mă refer în primul rând la magistrați, au făcut prea puțin din ceea ce se numește justiție de tranziție.
Reamintesc în acest context că avem doar două cazuri de foști comandanți de penitenciare condamnați în instanță, grație eforturilor făcute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, în mandatul domnului Andrei Muraru, perioada 2012-2014.
Dincolo de asta, până la ora aceasta, deși avem și o instituție dedicată, unde se depun eforturi, și anume Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, de a-i identifica pe acești ofițeri de securitate, nu avem nici măcar un singur fost securist condamnat.
În contextul ăsta vine acest proiect legislativ, repet, binevenit, chiar dacă unul întârziat.” spune Daniel Şandru.
Lagăr de concentrare din vremea comunismului Foto IICCMER
„E un fenomen mai amplu, noi o numim nostalgie pro-totalitară”
Daniel Șandru spune că pe rețelele sociale vedem tot felul de manifestări nostalgice, întreținute și amplificate prin rețele de boți și alte mijloace, cu sprijin intern și extern, care încearcă să exploateze nemulțumirile sociale, politice și economice ale unei părți a societății românești și să le instrumentalizeze politic. În opinia sa, acest fenomen nu face decât să fragilizeze democrația românească și să contribuie la un proces de „dedemocratizare” instituțională a statului român.
„Evident, noi am urmărit în ultimii patru ani mai cu seamă, monitorizând toate aceste forme de manifestare a nostalgiei după regimul comunist. E un fenomen mai amplu, noi o numim nostalgie pro-totalitară, pentru că avem de-a face cu un mix, care la ora asta este instrumentalizat politic, un mix ideologic care este instrumentalizat politic și capitalizează electoral între legionarismul fascist al interbelicului și național-ceaușismul, faptul că îl vedem din plin în discursul public.
Există la nivelul AUR sau există la nivelul unor personaje controversate, cu mentalitate totalitară, precum este Călin Georgescu. Dar l-am mai văzut și la alți foști candidați, inclusiv la alegerile prezidențiale, așa cum e cazul domnului Silviu Predoiu, care a fost șef al Serviciului de Informații Externe imediat după 1990”, spune Daniel Şandru.
Acesta punctează faptul că nu lipsa de iniţiativă este problema în societate sau în instituţii, ci lipsa unor măsuri cu efect imediat.
„Eu țin să readuc în atenție că Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a fost prima instituție publică care a tras un semnal de alarmă pe 23 iulie anul trecut, când, în colaborare cu INSCOP, am prezentat la Palatul Victoria rezultatele sondajului, un document care a avut peste 26 de milioane de vizualizări și poate peste 14.000 de titluri de presă.
Cred că e un semnal suficient de important pe care l-am tras atunci ca avertisment, premierul Ilie Bolojan a semnat anul trecut, în septembrie, o decizie prin care s-a înființat un grup de lucru care să elaboreze o strategie de conștientizare a crimelor regimului comunist în România și care se află în faza de proiect de hotărâre de guvern, însă guvernul actual, fiind interimar, nu mai poate promova o astfel de hotărâre, pentru că ea implică un palier multistratificat instituțional. Probabil următorul guvern, sperăm, o va face”, concluzionează preşedintele IICMER.
Inițiativa legislativă se află în circuit și urmează să fie repartizată la comisii, cu obiectivul de a fi adoptată în cursul acestui an și de a intra în vigoare, după care va fi reluat dialogul cu societatea civilă și mass-media, care au semnalat constant existența unor probleme, iar în acest context este propus un nou mecanism de verificare bazat pe declarația pe proprie răspundere, similar altor sisteme de transparență.
