Aeroporturile din România se numără printre cele mai afectate din Europa de valul de anulări de zboruri provocat de scumpirea combustibilului pentru aviație. La Henri Coandă București, situația a atins un nivel critic: rata anulărilor s-a multiplicat de 30 de ori față de anul trecut, în timp ce aeroporturi precum Cluj, Sibiu sau Craiova raportează la rândul lor perturbări semnificative. Comisia Europeană a precizat că scumpirea combustibilului nu poate fi invocată de companiile aeriene pentru a evita plata despăgubirilor prevăzute de legislația europeană.
Aeroportul Otopeni, în topul aeroporturilor europene cu cele mai multe anulări de zboruri
Potrivit unei analize realizate de AirAdvisor asupra performanței operaționale din perioada 28 februarie – 14 mai 2026, rata anulărilor pe principalul aeroport al României a crescut de la doar 0,10% în aceeași perioadă a anului trecut la 3,15%, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 30 de ori.
Datele indică faptul că peste 64% dintre anulările înregistrate la București s-au concentrat pe segmentul curselor medii, cuprinse între 1.500 și 3.500 de kilometri. Este vorba despre unele dintre cele mai importante conexiuni ale diasporei românești către marile centre europene, inclusiv Londra, Paris, Bruxelles și Frankfurt.
În clasamentul european al perturbărilor, Aeroportul Otopeni – Henri Coandă se remarcă prin cea mai ridicată rată de zboruri anulate dintre marile aeroporturi analizate, de 3,16%, asociată cu o întârziere medie de 124 de minute și 214 anulări pe rute scurte. Nivelul perturbărilor este catalogat drept „mare”.
Pentru pasageri, consecințele sunt semnificative. În cazul anulării unor astfel de zboruri, compensațiile prevăzute de Regulamentul european 261/2004 pot ajunge la 400 de euro pentru numeroase dintre rutele afectate.
Sursă: AirAdvisor baza de date 28 februarie – 14 mai 2026 vs. aceeași perioadă din 2025
Problemele se extind la nivelul întregii rețele aeroportuare din România
Situația de la Otopeni nu este una izolată. Analiza AirAdvisor arată că degradarea indicatorilor operaționali se manifestă la nivelul întregii rețele aeroportuare românești.
Cluj-Napoca: cea mai mare creștere
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj (CLJ) a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere procentuală a anulărilor. Rata acestora a urcat de la 0,03% în 2025 la 2,47% în 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 82 de ori.
Deși nivelul absolut al anulărilor rămâne inferior celui înregistrat la București, ritmul accelerat al deteriorării indică presiuni operaționale și financiare tot mai mari asupra transportatorilor care operează pe aeroportul clujean.
Sibiu: cea mai mare rată de anulare din România
Aeroportul Internațional Sibiu (SBZ) a înregistrat cea mai ridicată rată a anulărilor dintre toate aeroporturile românești analizate.
În perioada monitorizată, rata anulărilor a ajuns la 9,26%, comparativ cu 0,63% în anul precedent. Toate cele 56 de anulări înregistrate au afectat exclusiv rute short-haul, de sub 1.500 de kilometri.
Craiova intră pe harta perturbărilor
Pentru prima dată, Aeroportul Internațional Craiova (CRA) apare în statisticile privind perturbările semnificative ale traficului aerian.
Rata anulărilor a ajuns la 1,91%, după ce în aceeași perioadă a anului trecut nu fusese înregistrată nicio anulare. În același timp, rata întârzierilor a crescut la 6,22%, de la doar 0,45%.
Brașov-Ghimbav, afectat de întârzieri
Cel mai nou aeroport operațional al României, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav (GHV), nu se confruntă încă cu niveluri ridicate de anulări, însă a înregistrat o deteriorare semnificativă a punctualității.
Rata întârzierilor a ajuns la 4,92% în 2026, comparativ cu lipsa totală a întârzierilor în perioada similară din 2025.
De ce tot mai multe companii aeriene anulează zboruri
Specialiștii indică drept principal factor explozia costurilor cu combustibilul pentru aviație.
Prețurile kerosenului aproape s-au dublat de la începutul anului 2026, generând cea mai mare presiune financiară asupra operatorilor low-cost din ultimii patru ani. Aceste companii domină piața zborurilor pe distanțe scurte atât în România, cât și în mare parte din Europa.
În cazul rutelor short-haul, costul combustibilului reprezintă o pondere mai mare din prețul total al biletului, iar marjele de profit sunt mult mai reduse. În consecință, atunci când costurile cresc brusc, companiile aeriene tind să reducă frecvențele sau să anuleze cursele considerate insuficient de profitabile.
Potrivit AirAdvisor, tocmai aceste rute sunt cele care înregistrează primele și cele mai accentuate semne de deteriorare.
Comisia Europeană: pasagerii își păstrează dreptul la compensații
Pe 8 mai 2026, Direcția Generală pentru Mobilitate și Transport (DG MOVE) din cadrul Comisiei Europene a publicat noi orientări privind aplicarea drepturilor pasagerilor aerieni.
Instituția a reconfirmat că volatilitatea prețurilor combustibilului reprezintă un risc comercial normal și nu poate fi invocată drept „circumstanță extraordinară” în sensul Regulamentului european EU261.
Prin urmare, pasagerii afectați de anulări își păstrează integral drepturile la:
- rambursarea costului biletului;
- redirecționare către destinație;
- asistență în aeroport;
- compensații financiare de până la 600 de euro, în funcție de distanța zborului și circumstanțele cazului.
Comisia Europeană a subliniat, de asemenea, că decizia unei companii aeriene de a anula o cursă deoarece aceasta nu mai este profitabilă nu reprezintă un motiv legal pentru evitarea plății compensațiilor.
Totodată, operatorii aerieni nu pot introduce retroactiv suprataxe de combustibil pentru biletele deja vândute.
„Faptul că o situație este incomodă din punct de vedere comercial nu o transformă într-o circumstanță extraordinară. Legislația europeană trasează această distincție cu precizie și există tocmai pentru astfel de situații. Pasagerii afectați de anulări au dreptul la compensații. Evoluția prețurilor la combustibil nu schimbă acest lucru”, a declarat Anton Radchenko, fondator și CEO AirAdvisor.
Acesta a adăugat că operatorii aerieni au dreptul să ia decizii comerciale atunci când se confruntă cu presiuni asupra costurilor, însă nu pot transfera consecințele acestor decizii asupra pasagerilor prin refuzul plății compensațiilor prevăzute de lege.
Cum arată situația la nivel european
Datele AirAdvisor arată că fenomenul nu este limitat la România. În total, 18 aeroporturi europene importante au înregistrat creșteri semnificative ale anulărilor de zboruri pe distanțe scurte de la începutul anului 2026.
Printre cele mai afectate aeroporturi europene se numără:
- London Heathrow (Marea Britanie) – rată a anulărilor de 1,91% și 278 anulări pe rute scurte;
- Naples Capodichino (Italia) – 2,27% rată a anulărilor;
- Oslo Gardermoen (Norvegia) – 1,93%;
- Milan Malpensa (Italia) – 1,09%;
- Amsterdam Schiphol (Țările de Jos) – 1,35%;
- Rome Fiumicino (Italia) – 1,36%.
La capitolul întârzieri, cele mai ridicate niveluri au fost înregistrate la:
- Alicante-Elche (Spania) – 11,73%;
- Palma de Mallorca (Spania) – 7,60%;
- Lisbon Portela (Portugalia) – 6,74%;
- Madrid Barajas (Spania) – 6,29%;
- London Heathrow – 6,26%.
Deși aeroporturi precum Heathrow, Schiphol sau Frankfurt gestionează volume de trafic mult mai mari decât Otopeni, aeroportul din București se remarcă prin cea mai severă deteriorare a indicatorului privind anulările, raportată la volume comparabile de zboruri.
Ce trebuie să facă pasagerii dacă zborul este întârziat sau anulat
În contextul creșterii numărului de perturbări, specialiștii recomandă pasagerilor să acționeze rapid pentru a-și proteja drepturile.
Printre măsurile esențiale se numără:
- verificarea eligibilității pentru compensații în baza Regulamentului UE 261/2004;
- solicitarea imediată a asistenței oferite de compania aeriană;
- păstrarea cărților de îmbarcare, rezervărilor și tuturor documentelor relevante;
- conservarea bonurilor și chitanțelor pentru cheltuieli suplimentare;
- evitarea acceptării voucherelor fără clarificarea efectelor asupra dreptului la despăgubiri;
- depunerea rapidă a cererilor de compensație după finalizarea călătoriei.
Pasagerii pot transmite reclamații atât către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), cât și către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
