Tot mai multe companii din Statele Unite reevaluează investițiile masive în inteligență artificială, pe fondul costurilor ridicate, al rezultatelor incerte și al nemulțumirilor în creștere din partea angajaților, relatează Axios.
Costurile generate de utilizarea „tokenilor” AI reprezintă problemă importantă/FOTO:X
Potrivit publicației, numeroase firme încep să pună sub semnul întrebării eficiența economică a instrumentelor bazate pe inteligență artificială, în condițiile în care cheltuielile cresc rapid, iar beneficiile concrete rămân dificil de măsurat.
The Verge a relatat că Microsoft a renunțat la majoritatea licențelor pentru platforma Claude Code din cauza costurilor ridicate. Un consultant în domeniul inteligenței artificiale a declarat pentru Axios că unul dintre clienții săi a cheltuit aproximativ 500 de milioane de dolari într-o singură lună după ce nu a impus limite privind utilizarea licențelor corporative Claude de către angajați.
Directorul operațional al Uber a afirmat că investițiile în inteligență artificială devin „din ce în ce mai greu de justificat”.
În paralel, relația angajaților cu noile instrumente tehnologice pare să se deterioreze. Axios notează că o parte dintre salariați se opun deschis extinderii utilizării inteligenței artificiale la locul de muncă.
Mai multe companii au justificat reducerile de personal prin procese de automatizare bazate pe AI. Totuși, Anuj Kapur, directorul executiv al CloudBees, a sugerat că unele concedieri ar putea reprezenta, de fapt, o încercare de compensare a costurilor generate de implementarea tehnologiilor AI.
La rândul său, Ali Ansari, șeful companiei Micro1, a declarat că sectorul traversează o „corecție sănătoasă” după o perioadă de utilizare excesivă a inteligenței artificiale.
El a descris fenomenul prin termenul „tokenmaxxing”, referindu-se la tendința companiilor de a consuma volume cât mai mari de resurse AI fără o evaluare clară a eficienței reale.
„Realitatea actuală este că inteligența artificială funcționează bine în principal pentru programare”, a spus Ansari.
Probleme majore în implementarea AI în mediul corporativ
Experții citați de Axios identifică mai multe probleme majore în implementarea AI în mediul corporativ: alegerea greșită a proceselor automatizate, costurile ridicate, lipsa de pregătire a angajaților și accesul limitat al sistemelor AI la datele interne ale companiilor.
Sofia Velastegui consideră că multe organizații automatizează procese care nu sunt esențiale pentru afacere, ci doar sarcini considerate neplăcute de către personal.
Costurile generate de utilizarea „tokenilor” AI reprezintă o altă problemă importantă. Un director tehnic a declarat pentru Axios că angajații folosesc sistemele corporative de inteligență artificială inclusiv pentru solicitări banale, precum verificarea vremii, fiecare interogare generând cheltuieli suplimentare.
Preocupările privind securitatea digitală se amplifică în Statele Unite
Josh Pantony, CEO-ul Boosted.ai, a afirmat că multe firme evită să ofere agenților AI acces complet la datele interne din motive de securitate cibernetică. Din acest motiv, eficiența acestor sisteme rămâne limitată.
„Creiere prăjite” de inteligența artificială. Riscul unei noi crize de burnout la locul de muncă
În același timp, preocupările privind securitatea digitală se amplifică în Statele Unite. Reducerile de buget și de personal au afectat puternic Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA), care ar fi pierdut aproximativ o treime dintre angajați.
Potrivit Axios, agenția se află în cea mai vulnerabilă situație din istoria sa, într-un moment în care autoritățile americane se pregătesc pentru o posibilă creștere a atacurilor cibernetice generate de dezvoltarea noilor modele de inteligență artificială.
CNN dă în judecată Perplexity pentru copierea ad litteram a materialelor
CNN a intentat un proces împotriva companiei de inteligență artificială Perplexity, acuzând-o de copierea ilegală a materialelor jurnalistice și de utilizarea conținutului disponibil doar prin abonament. Procesul a fost intentat la tribunalul federal pentru Districtul Sudic din New York pe 28 mai, relatează The Verge .
CNN susține că motorul său de căutare bazat pe inteligență artificială, Perplexity, a creat copii „substanțiale” ale materialelor sale de redacție fără permisiune sau compensație. Rețeaua susține, de asemenea, că serviciul a oferit utilizatorilor informații din materiale care necesită o taxă pentru acces. Procesul afirmă că Perplexity a ignorat încercările CNN de a restricționa accesul la conținutul său de către crawlerele necunoscute ale companiei.
„Oamenii raportează, cercetează, scriu, editează și creează conținut pe care Perplexity îl folosește fără permisiune sau compensație”, a declarat canalul într-un comunicat.
Un exemplu citat de CNN este articolul „Ce urmează pentru Minneapolis? O promisiune șubredă, tensiuni tot mai mari și lupta pentru control”. Potrivit canalului, Perplexity a reușit să afișeze porțiuni semnificative ale articolului după ce a introdus titlul acestuia într-un motor de căutare.
CNN a mai declarat că anul trecut a încercat să încheie un acord de licențiere cu Perplexity pentru utilizarea conținutului. Negocierile au continuat până în noiembrie 2025, dar părțile nu au reușit să ajungă la un acord asupra termenilor, în special au apărut dispute cu privire la restricționarea utilizării materialelor CNN în răspunsurile serviciului. Canalul a subliniat că susține cooperarea cu companii responsabile în domeniul inteligenței artificiale și are deja mai multe parteneriate de licențiere, în special acordul cu Meta fiind relatat anterior.
După încheierea negocierilor, canalul a trimis companiei o solicitare de a înceta utilizarea conținutului și a mărcilor sale comerciale fără permisiune. Canalul solicită daune și o ordonanță permanentă împotriva acțiunilor pe care le consideră ilegale. Procesul precizează că CNN nu a primit niciun răspuns la această scrisoare.
„Procesul intentat de CNN susține că Perplexity, o companie evaluată la zeci de miliarde de dolari, nu ar trebui să aibă dreptul de a fura de la organizațiile care creează conținut original pe care Perplexity îl folosește”, a declarat un purtător de cuvânt al canalului.
„Nu poți proteja drepturi de autor asupra faptelor”, a declarat directorul de comunicare al Perplexity, Jesse Dwyer. Compania a susținut anterior, în alte procese, că încercările de a restricționa inteligența artificială generativă încalcă drepturile de proprietate intelectuală și ar putea împiedica dezvoltarea tehnologiilor inovatoare.
CNN este prima companie de televiziune care dă în judecată o companie de inteligență artificială generativă pentru încălcarea drepturilor de autor, în urma unor plângeri similare împotriva Perplexity depuse de The New York Times, News Corp, Chicago Tribune, Encyclopedia Britannica, Merriam-Webster și ziarul japonez Yomiuri Shimbun.
