Dacă analizați etichetele fiecărui produs pe care îl puneți în coșul de
cumpărături, veți observa probabil o mulțime de ingrediente necunoscute. Cele
mai multe dintre acestea sunt aditivi, identificați printr-un număr precedat de litera „E”. Deși fiecare aditiv are o denumire științifică, aceste informații
sunt dificil de interpretat de consumatorii obișnuiți, ceea ce generează adesea
suspiciuni.
Pentru a proteja consumatorii, Comisia Europeană a dispus, la sfârșitul
anului 2023, reducerea cantității de nitriți și nitrați folosiți ca aditivi alimentari, termenul limită pentru implementare fiind anul 2025. Acești aditivi sunt utilizați în principal în carnea procesată pentru a preveni contaminarea bacteriană și pentru a oferi gust și culoare, conform informațiilor de pe site-ul Organizației Consumatorilor și Utilizatorilor (OCU) din Spania, echivalentul Asociației Pro Consumatori din România (o organizație civică non-profit, diferită de ANPC, care este o autoritate guvernamentală, dar ambele militează pentru apărarea drepturilor consumatorilor prin informare, educare și lobby).
Întrucât instituțiile statului se limitează adesea la reglementarea
cantităților admise, fără a interzice utilizarea aditivilor periculoși,
cardiologul Aurelio Rojas – cunoscut pentru activismul său în domeniul
sănătății publice – atrage atenția asupra riscurilor asociate. El utilizează
frecvent rețelele sociale și alte platforme pentru a educa publicul despre
efectele nocive ale unor ingrediente precum nitriții, nitrații, glutamații sau
zahărul adăugat, recomandând consumul de produse cât mai naturale.
Cardiologul Aurelio Rojas explică pe înțelesul tuturor pericolul aditivilor alimentari Facebook
Pericolele ascunse în etichetele produselor alimentare. Ce trebuie să știți
Într-una dintre postările sale recente pe rețelele de socializare (VEZI VIDEO 1),
cardiologul Aurelio Rojas a atras atenția asupra aditivilor alimentari periculoși, utilizând drept exemplu eticheta unui produs bine-cunoscut: pulpa
de porc iberic, cu 50% carne de porc iberic. Dacă citim atent eticheta unui
astfel de produs, observăm că, pe lângă sare – un ingredient esențial pentru
conservare, prin afumare – acesta mai conține zahăr, antioxidanți și
conservanți. Printre aceștia se numără nitriții și nitrații, identificați prin
codurile E-250 și E-252.
Aceleași tipuri de aditivi sunt prezente și în multe produse de pe piața
românească, cum ar fi mezelurile, cârnații, salamurile sau chiar anumite
brânzeturi procesate.
Referitor la aceste substanțe, cardiologul subliniază: „Când nitriții
interacționează cu clorura de sodiu (sarea obișnuită folosită în majoritatea
mezelurilor), crește riscul formării nitrozaminelor – substanțe potențial
cancerigene care se formează în stomac din nitriți și proteinele din carne”.
Acest aspect este deosebit de îngrijorător, mai ales în contextul consumului
ridicat de mezeluri în România.
Ce sunt nitriții și nitrații
Nitritul de sodiu (E-250) și nitratul de potasiu (E-252) sunt conservanți
utilizați frecvent pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor și microbilor în
produse precum cârnații, șunca, salamurile și alte preparate din carne. De
asemenea, ei contribuie la menținerea culorii și aromei acestor alimente.
Organizația Consumatorilor și Utilizatorilor (OCU) din Spania, echivalentul
Asociației Pro Consumatori din România, explică faptul că aceste substanțe sunt
asociate cu două mari riscuri:
Formarea nitrozaminelor în stomac, care sunt considerate potențial
cancerigene.
Formarea nitrozaminelor în timpul gătitului, atunci când alimentele ce
conțin nitriți sunt preparate la temperaturi înalte (prăjire sau coacere).
OCU și alte organizații similare, precum European Consumer Organisation
(BEUC), susțin evitarea acestor substanțe pe cât posibil. Recent, Uniunea
Europeană a redus cantitățile maxime admise pentru nitriți și nitrați în
alimente, iar producătorii vor trebui să se conformeze până în 2025.
Alți aditivi îngrijorători
Dar care este rolul acestor două substanțe? Cunoscuți drept conservanți,
acești compuși ajută la prevenirea dezvoltării bacteriilor și microbilor care
apar frecvent în procesul de maturare a cărnii și a mezelurilor. Cantitățile
acestor conservanți din alimente sunt atent reglementate de agențiile de sănătate din Europa. Cu toate acestea, nitriții și nitrații nu sunt singurii
aditivi care ridică semne de întrebare, recunoaște cardiologul.
Un alt aditiv asupra căruia dr. Aurelio Rojas atrage atenția este
glutamatul monosodic, cunoscut ca un puternic potențiator de aromă, prezent în
numeroase alimente ultra-procesate.
În acest context, specialistul subliniază că
această substanță a fost asociată cu dureri de cap și reacții alergice. Este
denumit E-621, iar Organizația Consumatorilor și Utilizatorilor (OCU) îl
clasifică drept o substanță „nerecomandată” și de evitat.
Conform OCU, glutamații sunt asociați cu așa-numitul „sindrom al
restaurantului chinezesc”, care se manifestă prin disconfort, amețeală, palpitații, dureri de cap,
greață, senzație de apăsare în piept și roșeață facială. De asemenea, există
suspiciuni legate de neuro-toxicitatea glutamaților și de posibila lor legătură
cu anumite boli neurodegenerative, deși aceste asocieri nu sunt încă pe deplin
demonstrate.
Rojas mai avertizează și asupra trifosfaților, identificați prin codul
E-451. Aceste substanțe sunt utilizate pentru a îmbunătăți textura mezelurilor
care le conțin, însă pot afecta echilibrul mineral al organismului.
Un alt aditiv menționat este caragenanul, cunoscut sub codul E-407, folosit
în mod obișnuit ca agent de îngroșare. Deși a fost asociat cu un risc crescut
de cancer de colon, studiile disponibile nu oferă încă dovezi concludente care
să confirme această legătură.
Zahărul, „una dintre principalele cauze ale celor mai multe boli cronice”
La final, Rojas a abordat cel mai cunoscut aditiv, pe care îl întâlnim
frecvent în viața de zi cu zi: zahărul. Acesta trece adesea neobservat, deși
este prezent în multe produse ultra-procesate. „Zahărul este una dintre
principalele cauze ale celor mai multe boli cronice din zilele noastre și
reprezintă cea mai puternică substanță inflamatorie din dieta noastră”,
avertizează cardiologul.
Rojas recomandă achiziționarea de produse cât mai naturale, precum jambonul
iberic, care nu conțin aditivi precum zahărul, ci doar sare ca ingredient de
bază.
De altfel, într-un comentariu suplimentar adăugat postării sale, acesta
clarifică: „Această postare nu este, desigur, împotriva șuncii. În acest caz,
folosesc eticheta doar pentru a exemplifica problema. […] Șunca, cu cât este
mai naturală, cu atât mai bine: conservată prin metode naturale, sărată și
provenită de la animale crescute în libertate, hrănite cu iarbă sau ghindă,
dacă este posibil”.
Iată și alte informații valoroase oferite de un medic român, care prezintă un mic ghid (VIDEO 2) al etichetelor alimentare:
Ce putem face
În România, multe produse procesate din carne conțin aceste substanțe. De
aceea, este esențial să:
1. Citiți cu atenție etichetele și evitați produsele care conțin nitriți (E-250), nitrați (E-252), dar și alte E-uri, cum ar fi glutamatul monosodic (E-621), triphosfatele (E-451) sau caragenanii (E-407). De asemenea, fiți atenți la zahărul adăugat!
2. Optați pentru alternative naturale, precum produsele din carne afumată
tradițional, fără conservanți și aditivi chimici.
3. Limitați consumul de mezeluri, orientându-vă spre carne proaspătă sau
preparate în casă.
4. Rojas recomandă să alegeți produse din carne conservate prin metode
naturale, care conțin doar sare, și dacă este posibil, carne provenită de la
animale crescute liber și hrănite natural. În cazul României, aceasta ar
însemna să optăm pentru produse tradiționale autentice, cum ar fi cârnații
afumați de casă, slănina afumată sau jambonul fără conservanți chimici.
Protejați-vă sănătatea prin alegeri informate!
