Noile discuții de la nivelul Uniunii Europene privind extinderea taxării emisiilor de carbon către încălzirea locuințelor și transportul rutier ar putea avea efecte directe asupra prețurilor la energie și carburanți, avertizează specialiștii din domeniu. Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, România trebuie să adopte o poziție „fermă, dar negociabilă” la Bruxelles, pentru a evita creșteri suplimentare de costuri pentru populație.
Foto Shutterstock
În paralel cu aceste negocieri, statele membre discută și despre implementarea Fondului Social pentru Climă, mecanismul european prin care o parte din veniturile generate de noul sistem ar urma să fie redistribuite pentru a atenua impactul asupra populației vulnerabile și a întreprinderilor mici.
Ce sunt noile taxe pe carbon și cum pot influența prețurile
ETS2 este noul sistem european de taxe pe carbon aplicat combustibililor utilizați în încălzirea locuințelor și în transportul rutier. Potrivit arhitecturii aprobate la nivel european, sistemul ar urma să intre în vigoare din 2028, după o amânare față de calendarul inițial.
Prin acest mecanism, furnizorii de combustibili vor fi obligați să cumpere certificate de emisii pentru CO₂, cost care va fi transferat treptat în prețurile finale plătite de consumatori. Estimările discutate la nivel european indică posibile creșteri de preț de ordinul a 3% până la 15% pentru combustibili precum gazul, motorina, benzina sau păcura, în funcție de evoluția pieței certificatelor.
Pentru România, efectele pot fi semnificative, având în vedere gradul ridicat de dependență de combustibili fosili în încălzire și transport.
Noile reguli europene extind mecanismul de taxare a emisiilor de CO₂ către sectoare precum încălzirea locuințelor și transportul rutier. Prin acest sistem, furnizorii de combustibili vor fi obligați să achiziționeze certificate pentru emisiile generate, cost care va fi transferat treptat în prețurile finale plătite de consumatori.
După intrarea în vigoare, estimările discutate la nivel european indică posibile creșteri de preț de ordinul a 3% până la 15% pentru combustibili precum gazul, motorina, benzina sau păcura, în funcție de evoluția pieței certificatelor.
Pentru România, efectele pot fi semnificative, având în vedere gradul ridicat de dependență de combustibili fosili în încălzire și transport.
România, beneficiar important al Fondului Social pentru Climă
O parte din veniturile generate de acest sistem va alimenta Fondul Social pentru Climă, creat pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și investițiile în eficiență energetică.
Se apreciază că România va fi printre principalii beneficiari ai acestui mecanism, cu o alocare de aproximativ 8 miliarde de euro, în funcție de implementarea finală a schemei și de proiectele aprobate.
Acest aspect transformă dezbaterea într-una dublă: pe de o parte costuri potențiale mai mari pentru consumatori, pe de altă parte acces la finanțare europeană pentru modernizare și reducerea dependenței de combustibili fosili, a explicat expertul în energie Dumitru Chisăliță.
România și reducerea emisiilor: argumentul istoric
Potrivit acestuia, în discuțiile de la Bruxelles, unul dintre argumentele invocate de România este performanța sa istorică în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Datele Agenției Europene de Mediu arată că România a redus emisiile totale cu aproximativ 59,5% în 2023 față de 1990. În același timp, evaluările Comisiei Europene indică emisii nete cu circa 74,5% mai mici față de nivelul din 1990.
În plus, pentru sectoarele non-ETS (ESR), România s-a aflat în ultimii ani sub plafoanele anuale stabilite la nivel european, cu un excedent estimat de circa 4,9 milioane tone CO₂ echivalent într-un an de referință recent.
Aceste date susțin ideea că România nu este un „întârziat” în tranziția climatică, ci un stat care a realizat deja reduceri semnificative.
Dumitru Chisăliță: „România trebuie să aibă o poziție fermă, dar negociabilă”
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, consideră că poziția României la Bruxelles trebuie să fie una echilibrată, fără radicalizare, dar fermă în apărarea intereselor naționale.
„România trebuie să aibă o poziție fermă, legitimă și negociabilă european, fără ca România să pară nici obedientă, nici obstrucționistă, dar să prevină o nouă creștere a prețurilor la energie”, afirmă Chisăliță.
Acesta subliniază că România nu trebuie să conteste obiectivul reducerii emisiilor, ci modul de implementare și distribuire a costurilor.
Trei niveluri ale poziției pe care România le poate susține la Bruxelles
În analiza sa, Chisăliță arată că poziția României ar trebui construită pe trei direcții principale.
Prima vizează recunoașterea efortului istoric. România trebuie să arate că a realizat deja reduceri masive de emisii și că acest lucru trebuie reflectat în modul de proiectare al noilor politici europene. În lipsa acestei recunoașteri, apare riscul unei percepții de inechitate între statele membre.
A doua direcție ține de diferențierea în funcție de realitățile energetice. Potrivit expertului, politicile europene nu pot fi aplicate uniform, în condițiile în care statele membre au niveluri diferite de securitate energetică, infrastructură și capacitate de investiții. România are nevoie de flexibilitate în ritmul de implementare, mai ales în contextul tranziției încă incomplete a sistemului energetic.
A treia direcție se referă la beneficiile concrete, nu doar la principii generale. România ar trebui să urmărească acces mai eficient la fonduri europene, sprijin pentru capacități de stocare și flexibilitate energetică, precum și mecanisme care să reducă presiunea asupra investițiilor în tranziție.
„România susține decarbonizarea europeană, dar nu acceptă o aplicare mecanică a politicilor energetice care ignoră efortul deja făcut, structura sistemului energetic național și nevoia de securitate a alimentării”, este una dintre direcțiile sugerate în analiză.
Limitările argumentului bazat doar pe trecut
Chisăliță atrage atenția și asupra unei nuanțe importante: reducerea emisiilor după 1990 a fost influențată semnificativ de restructurarea industrială, nu doar de politici climatice.
Ce efect va avea Neptun Deep asupra prețului gazelor: scenariile analizate pentru perioada 2027-2030
În acest context, simpla invocare a trecutului nu este suficientă în negocierile europene. Comisia Europeană evaluează statele și prin prisma obiectivelor pentru 2030 și 2050, inclusiv a țintelor din sectoarele ESR, unde România are obligații de reducere suplimentară.
Prin urmare, argumentul României trebuie completat de o strategie orientată spre viitor, bazată pe investiții și pe o traiectorie credibilă de reducere a emisiilor în următorul deceniu.
O poziție între fermitate și negociere
În esență, susține expertul, dezbaterea privind noile reguli europene reflectă o tensiune mai largă între obiectivele climatice europene și capacitatea economică diferită a statelor membre de a le implementa.
Pentru România, miza este dublă: evitarea unor creșteri semnificative ale costurilor energiei pentru populație și industrie, dar și valorificarea oportunităților de finanțare oferite de tranziția verde.
În acest context, o poziție de negociere eficientă la Bruxelles trebuie să combine fermitatea în apărarea intereselor naționale cu argumente tehnice solide și cu o strategie coerentă de investiții în infrastructura energetică.
Așa cum subliniază specialiștii din domeniu, provocarea nu este respingerea tranziției, ci modul în care aceasta este implementată astfel încât costurile să fie distribuite echilibrat, iar securitatea energetică să nu fie afectată.
