Pe 13 mai 1955 s-a născut actorul Dinu Manolache, care ne-a lăsat roluri memorabile, jucând alături de actori din generaţia de aur. Tot pe 13 mai s-a mai născut actrița Elvira Godeanu și a murit actorul Colea Răutu.
Actorul Dinu Manolache FOTO: Captură video
1904: S-a născut actrița Elvira Godeanu
Actrița de teatru și film Elvira Godeanu (d. 1991) a interpretat roluri variate din dramaturgia universală și autohtonă.
Deși copilăria i-a fost marcată de absența tatălui, pe care nu l-a cunoscut niciodată, și de suferința morală a mamei, care nu a putut trece peste această decepție, Elvira Godeanu și-a îndreptat toată sensibilitatea spre teatru.
La 12 ani, Elvira vede prima piesă a unui teatru de operetă aflat în turneu la Târgu Jiu. Iosefina Viesner, mama Elvirei, își ia fiica și, în jurul anului 1920, pleacă din Târgu Jiu pentru a scăpa de amintirea dureroasă a soțului care o părăsise. Au locuit o perioadă la Cărbunești, apoi la Caracal.
În anul 1924 se stabilește în București. Debutează în același an ca figurantă într-o piesă în care rolul principal era deținut de marea actriță Agata Bîrsescu.
S-a angajat apoi la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra și din 1929 a ajuns la Teatrul Național din București, angajată de directorul Liviu Rebreanu. S-a remarcat în roluri celebre din piesele lui Caragiale. Una dintre cele mai memorabile interpretări a fost cea a rolului Zița din ”O noapte furtunoasă”.
Actrița s-a căsătorit la 31 mai 1954 cu Emil Prager, un celebru inginer constructor. Acesta a fost bărbatul care a iubit-o, a susținut-o în carieră și i-a rămas alături 50 de ani. După o viață trăită în lumina reflectoarelor, Elvira Godeanu a murit pe 3 septembrie 1991 și a fost înmormântată în Cimitirul Bellu din București. În 2015 a fost reînhumată în Cimitirul Catolic din Târgu Jiu.
1938: S-a născut tenorul român Ludovic Spiess
Cunoscutul tenor Ludovic Spiess (d. 2006) a fost pentru parteneri, pentru cei mai tineri care i-au urmat, pentru marele public care l-a văzut şi ascultat un model.
Artistul şi-a asumat responsabilităţile de director al Festivalului internaţional „George Enescu”, a fost ministrul culturii, preşedintele reprezentanţei UNICEF, director al Operei Naţionale din Bucureşti.
Cetăţean de onoare al Bucureştiului, distins cu Marele Premiu la Concursurile internaţionale de la Rio de Janeiro şi de la s’Herzogenbosch, cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler şi Crucea de Onoare a Austriei, Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale din Bucureşti, Ludociv Spiess ne-a lăsat moştenirea înregistrărilor sale de inestimabilă valoare.
1940: Al Doilea Război Mondial: Începe cucerirea Franței de către Germania,
Armata germană traversează Meuse. Winston Churchill ține faimosul discurs „sânge, trudă, lacrimi și sudoare” în Camera Comunelor, potrivit Wikipedia. Tot pe 13 mai, dar în 1943, armata germană din Africa de Nord (Afrika Corps), aflată sub conducerea mareșalul Erwin Rommel, capitulează în fața aliaților, în contextul lipsei unui sprijin eficient de la Berlin.
1950: S-a născut Stevie Wonder, cântăreț și compozitor american
Stevie Wonder este un muzician complet – cântăreț, compozitor, producător și multi-instrumentist – admirat de milioane de oameni din întreaga lume. Deși nevăzător încă de la naștere, inspirația și talentul său nu au fost niciodată umbrite. Piese emblematice precum „Superstition”, „Sir Duke”, „You Are the Sunshine of My Life” și „I Just Called to Say I Love You” au ajuns pe primul loc în topurile internaționale și i-au adus peste 25 de Premii Grammy.
Stevie Wonder FOTO: Getty Images
Astăzi, Stevie Wonder este considerat unul dintre cei mai de succes artiști solo din toate timpurile, cu peste 100 de milioane de discuri vândute, fiind inclus în topul celor mai bine vânduți 60 de muzicieni din lume.
1955: S-a născut actorul și regizorul Dinu Manolache
Dinu Manolache (d. 1998) a lucrat cu mari regizori români precum Mircea Veroiu, Alexa Visarion, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete.
A fost asistent universitar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesorului Mircea Albulescu, unde a regizat și a scris scenarii pentru piese interpretate de studenți ca „Pădurea” de W. Shakespeare.
După revoluție, în 1990, Dinu Manolache revine în atenția iubitorilor de film, cu un rol în producția „Campioana” de Elisabeta Bostan, alături de Izabela Moldovan, Mircea Diaconu, George Mihăiță și Ileana Stana Ionescu. În 1994 actorul apare în splendida ecranizare a lui Dinu Cernescu, după comedia „Titanic vals” de Tudor Mușatescu, în rolul lui Dinu Petre, alături de Tamara Buciuceanu, Dem Rădulescu, Dorina Lazăr, Mihai Constantin și Cesonia Postelnicu.
9 mai: Ziua în care s-a născut tenismenul şi omul de afaceri Ion Țiriac
S-a stins din viață la 3 septembrie 1998 la București, lăsând în urmă, la doar 43 de ani, o carieră frumoasă, cu multe roluri de neuitat pentru iubitorii teatrului și filmului românesc. A murit după o lungă suferință (cancer) și a fost îngropat la Cimitirul Bellu ortodox, pe Aleea Artiștilor.
1981: A avut loc tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea
În Piața Sfântul Petru din Vatican, cu puțin timp înainte de începerea slujbei, Papa Ioan Paul al II-lea a fost împușcat de Mehmet Ali Agca, un tânăr turc în vârstă de 23 de ani.
Atentatul a avut loc în momentul în care Suveranul Pontif se deplasa cu papamobilul prin mulțimea adunată pentru ceremonie. Turcul a tras patru focuri de armă, două dintre ele lovindu-l pe Papă – unul în abdomen, celălalt în brațul stâng. Celelalte gloanțe au rănit două femei din mulțime.
Atacatorul a fost imobilizat rapid de cei prezenți, înainte să poată trage din nou. Papa Ioan Paul al II-lea a fost transportat de urgență la spital, unde a fost supus imediat unei intervenții chirurgicale. Ulterior, Mehmet Ali Agca și-a recunoscut fapta în fața instanței. În iulie 1981 a fost condamnat la detenșiune pe viață. Dovezi ulterioare au indicat că atentantul a fost pus la cale de serviciile secrete sovietice KGB-iste și de cele bulgare, însă nu exista dovezi clare în acest sens.
Papa Ioan Paul al II-lea a avut puterea să îl ierte pe Mehmet Ali Agca, în 1983 vizitându-l în inchisoarea în care își ispășea pedeapsa.
2005: Masacrul de la Andijan, Uzbekistan
Andijan, Uzbekistan, a fost locul celei mai mari și sângeroase revolte populare din teritoriile fostei URSS de la destrămarea sa din 1991. Pe 13 mai 2005, președintele uzbec Islam Karimov a ordonat deschiderea focului asupra mii de oameni care protestau împotriva politicii sale represive și a arestării abuzive a 23 de afaceriști locali.
Cei 23 de afaceriști fuseseră arestați cu un an înainte și acuzați de „extremism, fundamentalism și separatism”, precum și de aparținerea la o organizație clasificată de stat drept teroristă. Oamenii de afaceri susțineau însă că au fost arestați din cauza sprijinului de care se bucurau la nivel local. O altă teorie spune că aceștia au fost închiși ca urmare a unui plan de epurare a aliaților fostului guvernator al Andijanului, Kobiljon Obidov, înlocuit din funcție la ordinea lui Karimov.
În timpul procesului au avut loc mai multe proteste. Pe 10 mai a avut loc o demonstrație la care au participat, pașnic, 1000 de oameni, majoritatea rude ale acuzaților. Pe 11 mai pe străzi erau deja 4000 de oameni; toți așteptau verdictul. Procurorii ceruseră condamnări între 3 și 20 de ani de închisoare, însă anunțarea verdicului a fost amânată. Pe 12 mai autoritățile au arestat o parte din protestatari, inclusiv rude ale acuzaților.
10 mai: Ziua când Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devine rege al României
În aceeași noapte, protestatarii au ocupat o bază militară și au forțat intrarea în închisoarea în care se aflau cei 23 de acuzați, eliberându-i. Inspirați de succesul recentei revoluții din țara vecină, Kârgâstan, unde în urma protestetelor președintele a fost demis, grupul de protestatari din Andijan a cerut demisia lui Karimov. S-au lansat acuzații de corupție și persecuții împotriva musulmanilor care erau acuzați pe nedrept de comploturi jihadiste.
Karimov a refuzat să negocieze cu protestatarii și a ordonat înăbușirea protestelor. Piața plină de oameni a fost înconjurată de soldați, care au deschis apoi focul asupra mulțimii. Nu se cunoaște numărul morților, acesta fiind probabil de ordinul sutelor (unele estimări merg însă până la 1500 de victime). Morții au fost ulterior înmormântați în gropi comune.
Autoritățile au declarat că au existat doar 187 de victime și au dat vina pe islamiști și pe puterile occidentale pentru plănuirea unei lovituri de stat. În urma valului de opresiune ce a urmat masacrului, sute de persoane au fost arestate și condamnate cu până la 22 de ani de închisoare.
Incidentul a avut repercursiuni și asupra influenței americane în zonă. Respingând criticile occidentale cu privire la masacru și cererile repetate pentru organizarea unei anchete internaționale, guvernul lui Karimov a închis o bază militară americană aflată la granița cu Afghanistan și s-a reorientat către Moscova. Astfel, americanii pierdeau influența asupra celei mai populate și bine plasate (din punct de vedere strategic) foste țări sovietice din Asia Centrală.
2008. A murit actorul Colea Răutu
Actor român de teatru și film Colea Răutu s-a născut la 28 noiembrie 1912, în localitatea Bălţi, din Basarabia. A urmat Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti, a jucat pe scena mai multor teatre şi a interpretat peste 70 de roluri în seriale de televiziune şi în lungmetraje.
Colea Răutu, în ”Toate pânzele sus”
Colea Răutu a dat viață diabolicului şi vicleanului Spânu, personajul negativ din serialul TV „Toate pânzele sus”, a cărui privire îţi dă fiori reci.
Actorul Colea Răutu a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.
