Economia României se confruntă cu o perioadă cu inflație ridicată, iar o nouă scumpire a petrolului va pune o presiune suplimentară asupra prețurilor interne și poate încetini creșterea economică, spun analiștii.
Un nou val de scumpiri ale petrolului poate afecta ritmul economiei românești. Foto Shutterstock
Sensibilitatea indicelui prețurilor de consum (IPC) din România la piețele energetice are o valoare importantă, întrucât o creștere permanentă de 10% a prețurilor petrolului implică și o majorare de 0,3 puncte procentuale a inflației anuale.
Este vorba, așadar, despre o relație de dependență care se desfășoară în etape, susțin analiștii XTB, argumentând că impactul imediat se produce prin prețurile ridicate ale combustibilului la pompă în primul an, urmat de efecte indirecte în următorul an, pe măsură ce costurile de transport și de producție industrială se propagă în lanțul de aprovizionare.
Aceste efecte secundare sunt deosebit de puternice, precizează analiștii, deoarece categoria bunurilor nealimentare, care include energia și combustibilul, are o pondere substanțială de 49% în „coșul” inflației.
Cum ar răspunde rata inflației la un posibil nou salt al prețului petrolului
În cazul în care prețul mediu al petrolului Brent ar crește la 100 de dolari pe baril, ar fi generată o majorare de peste 40% a costurilor de achiziție. Astfel, se estimează că această schimbare va adăuga aproximativ 1,29 puncte procentuale la rata anuală a inflației din România, explică analiștii.
În plus, adaugă aceștia, un scenariu în care petrolul ar putea ajunge la 120 de dolari pe baril, evidențiază un risc critic. O astfel de creștere ar putea devia previziunile privind inflația cu până la 1,5 puncte procentuale, cu potențialul de a forța Banca Națională a României (BNR) să adopte o poziție monetară mai drastică pentru a contracara aceste șocuri externe.
Efecte similare sunt estimate și în alte economii europene, însă amploarea lor diferă în funcție de structura fiecărei piețe, notează analiștii, dând exemplul Cehiei, unde un șoc al prețului petrolului ar putea adăuga între 0,2 și 1,9 puncte procentuale la inflație și ar reduce ritmul de creștere economică. Comparativ cu Germania, impactul asupra economiei cehe este estimat ca fiind mai puternic, pe fondul unei dependențe mai ridicate de petrol. Această diferență arată că vulnerabilitatea la astfel de șocuri externe este influențată direct de structura economică și de consumul energetic.
Cursul valutar și inflația ridicată frânează economia
Deși petrolul este o marfă globală cotată în dolari (USD), cursul de schimb al RON acționează ca o pârghie secundară pentru inflația internă.
„Efectul de „transmisie” a evoluat cu mult de la începutul perioadei de tranziție, când deprecierea monedei avea o rată de transmisie de 60% până la 70%. În contextul actual, aceasta s-a stabilizat la un maxim de 25%, indicând un cadru monetar mai matur și o reziliență crescută a producției interne”, se mai arată în analiză.
Potrivit acesteia, strategia BNR de „flotare controlată”, prin intervenții menite să limiteze fluctuațiile bruște, rămâne vitală pentru stabilitatea economică a țării. Pentru că importurile de energie sunt în mare parte denominate în dolari, orice depreciere bruscă a RON ar accentua efectele negative ale creșterii prețurilor petrolului, creând un „dublu impact” asupra IPC, care ar fi dificil de absorbit de către gospodării.
Românii au strâns cureaua două luni consecutive: consumul a scăzut și în februarie
Inflația ridicată erodează consumul
Pe de altă parte, susțin analiștii, persistența inflației ridicate, în perioada 2022–2026, a trecut de la o problemă temporară, la o frână structurală pentru creșterea PIB (Produsul Intern Brut), mecanismele acestei încetiniri fiind determinate în principal de erodarea consumului.
„Inflația ridicată diminuează puterea de cumpărare a gospodăriilor, iar într-o economie în care consumul privat este un motor principal, acest lucru duce la o răcire a activității economice. În plus, creșterea costurilor operaționale acționează ca o taxă asupra producției industriale, reducând marjele de profit și descurajând investițiile de capital necesare pentru creșterea pe termen lung.
Calea României către o stabilitate a prețurilor rămâne strâns legată de tendințele energetice globale. Deși BNR poate gestiona într-o oarecare măsură volatilitatea valutară, „inflația importată” din sectorul petrolier rămâne o variabilă externă care continuă să pună la încercare reziliența consumului privat intern, dar și creșterea reală globală a PIB-ului. O analiză realizată la începutul lui 2026 de S&P Global a evidențiat faptul că șocurile severe ale prețurilor petrolului ar putea contribui la o contracție de până la 1% a PIB-ului României”, conchide Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Românii strâng cureaua
Românii au strâns cureaua două luni consecutive, consumul scăzând în februarie cu 7,6%, după ce în ianuarie înregistrase un declin de 9,1% față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Concret, în luna februarie 2026, românii au cumpărat cu 10,7% mai puține produse nealimentare decât în februarie 2025, reducând și achiziția carburanților cu 9,8% (deși războiul din Iran a izbucnit pe 28 februarie), achiziția de băuturi și alimente fiind redusă cu 2,3%.
Consumul a scăzut dramatic în România, fără nicio legătură cu războiul din Iran, dovadă stând datele statistice oficiale: în ianuarie 2026, românii au făcut cu 9,1% mai puține cumpărături decât în luna ianuarie a anului trecut, doar vânzările de produse nealimentare scăzând cu 11,3%, iar cele de alimente, băuturi și tutun cu 3,9%.
„Avem o scădere a consumului în ianuarie 2026 de 9,1% față de ianuarie 2025. Este o scădere enormă. Nu cred că putem avea creștere economică de 1%”, a declarat analistul economic Adrian Codîrlașu (CFA) pentru „Adevărul”.
„Repet, așa cum arată consumul este un risc foarte mare de recesiune. Vom vedea și efectele războiului din Orientul Mijlociu, cu scumpirea combustibilului din martie. Vor crește și prețurile din energie, iar toate acestea se răsfrâng în prețuri, care vor afecta și mai mult consumul și vor crește și mai mult inflația”, a explicat el.
