Psoriazisul este una dintre cele mai
frecvente afecțiuni dermatologice întâlnite în cabinetele de dermatologie, iar
numărul cazurilor, inclusiv în rândul copiilor, este în creștere. „La mine
în cabinet, doi din zece pacienți care se prezintă au o formă de psoriazis”,
a mărturisit dr. Doina Ioniță, medic dermatolog în cadrul MedLife Pitești.
Din păcate, țara noastră se află
printre primele locuri în Europa privind numărul pacienților cu psoriazis, cu o
prevalență estimată la 2-4,9% din populația adultă, adică aproximativ 400.000
de persoane care suferă de psoriazis, potrivit datelor furnizate de Societatea
Română de Dermatologie. 20-30% dintre acești pacienți dezvoltă și artrită
psoriazică, care în timp duce la leziuni articulare severe și deformante, ce
deseori provoacă handicap.
Boala afectează în proporții egale
femeile și bărbații, cu un debut mediu între 15 și 30 de ani. Studiile indică
două vârfuri de incidență, la 16-22 de ani și 57-60 de ani. Psoriazisul apare
cel mai frecvent la adulți cu vârste între 50 și 60 de ani. „La copii,
cazurile sunt relativ limitate (în general), doar că acum sunt mai multe cazuri
decât în alți ani. Numărul de copii cu psoriazis este în creștere”, a atras atenția medicul Doina Ioniță. La nivel
mondial, prevalența psoriazisului la copii
rămâne sub 1% în majoritatea țărilor.
De ce
apare psoriazisul mai devreme
Psoriazisul este o afecțiune
inflamatorie cronică, necontagioasă, caracterizată printr-un ritm accelerat al
reînnoirii celulare cutanate. Celulele pielii se regenerează în mod normal în 28 – 30 de zile, însă în
cazul persoanelor afectate de psoriazis acest proces are loc în doar 3-4 zile.
Drept urmare, pielea dezvoltă plăci eritemato-scuamoase, îngroșate, de culoare
roz, acoperite de cruste alb-sidefii, semn al unei activități imune intense.
Psoriazisul este o boală
plurifactorială, explică dermatologul. „Există factori de mediu, a crescut
nivelul de poluare, iar stilul de viață, respectiv obiceiurile alimentare s-au
modificat. Acești factori se suprapun peste un teren genetic, o predispoziție
genetică”, a afirmat dr. Ioniță.
Componenta genetică este importantă:
„40% dintre pacienți au un membru al familiei cu psoriazis”, a avertizat
dermatologul. Potrivit studiilor genetice, psoriazisul prezintă o agregare
familială puternică, circa o treime dintre pacienți având un membru apropiat de
familie afectat de boală. Cercetările
arată și că dacă ambii părinți sunt afectați, riscul copilului de a dezvolta
psoriazis poate ajunge până la 50%, iar dacă doar unul dintre părinți suferă de
boală, riscul estimat este de circa 16%. În plus, studiile pe gemeni
evidențiază rate semnificativ mai mari de concordanță între gemenii identici
comparativ cu cei fraterni, subliniind rolul factorilor ereditari.
„Pe lângă
factorii genetici, sunt factorii comportamentali, obezitatea, fumatul, consumul
de alcool, care cresc riscul de apariție a bolii. Un alt factor este utilizarea
anumitor medicamente, cum sunt, de exemplu, litiu și betablocantele, o clasă de
medicamente cu care interacționează, de regulă, colegii cardiologi. Un alt
factor îl reprezintă anumite infecții care pot declanșa sau agrava
psoriazisul”, a spus dr. Ioniță, completând că deficitul de
vitamina D și stresul pot, la rândul lor, să declanșeze sau să agraveze boala.
Două mituri
frecvente, demontate de dr. Ioniță
Unul dintre cele mai răspândite mituri
cu care vin pacienții la cabinet este legat de contagiozitate. „Le spun că
nu este contagios, este pur și simplu moștenit”, a afirmat medicul
dermatolog. Psoriazisul nu se transmite de la o persoană la alta prin contact
fizic, folosirea obiectelor comune sau contact sexual — nu are la bază un agent
infecțios (bacterie, virus sau fungi). Psoriazisul este o boală inflamatorie
cronică, iar contactul fizic cu o persoană care îl are nu prezintă niciun risc
de a contracta boala.
Un alt mit este că psoriazisul nu
poate fi tratat. „Aici este parțial adevărat. Psoriazisul, odată ce îl avem,
nu mai scăpăm de el, însă cu tratamentele potrivite îl putem ține sub control,
adică pielea noastră să aibă leziune zero, să fie o piele curată”, a
recunoscut dr. Doina Ioniță. Ghidurile
clinice actuale subliniază că, deși psoriazisul este
cronic și recidivant, managementul adecvat poate reduce semnificativ simptomele
și îmbunătăți calitatea vieții
Stilul de
viață și vizita la dermatolog contează
Mulți pacienți se prezintă târziu la
dermatolog. „Unii știu că au psoriazis, unii nu știu, pentru că au forme
ușoare pe care le neglijează”, a explicat medicul, care are un mesaj clar
pentru români: „O dată pe an să treacă și pe la cabinetul medicului
dermatolog.”
Psoriazisul se agravează în sezonul
rece. „Este una dintre bolile care se ameliorează la soare și se
înrăutățește la frig. Iarna crește adresabilitatea la medicul dermatolog,”
a spus dr. Ioniță. Aceasta îi sfătuiește pe pacienți să meargă la medicul
dermatolog pentru stabilirea tratamentului potrivit pentru că atunci când boala
este controlată diferențele de temperatură nu vor mai influența negativ boala.
Renunțarea la fumat și alcool,
gestionarea stresului și alimentația sunt esențiale. „Alimentația
pro-inflamatorie agravează și întreține psoriazisul”, a avertizat medicul.
Printre alimentele de evitat se numără băuturile carbogazoase, patiseria,
fast-food-ul, mezelurile, conservele, pâinea albă și produsele ultra-procesate.
Boala care
afectează întregul organism
Psoriazisul nu este doar o problemă de
piele. „Nu se limitează doar la piele. În momentul în care înțelegem lucrul
acesta ne dăm seama că psoriazisul este mai mult de atât”, a spus dr. Ioniță.
Boala se asociază frecvent cu afecțiuni cardiovasculare, hipertensiune, diabet
zaharat, boli oftalmologice, afecțiuni tiroidiene sau alte boli autoimune. Cea
mai gravă complicație rămâne însă afectarea articulară: „30–40% dintre
pacienți, iar nediagnosticată și netratată la timp, poate fi invalidantă”.
Dr. Doina Ioniță a exemplificat cu cazul
unui pacient care ilustrează impactul major pe care psoriazisul îl poate avea
asupra vieții unei persoane, dar și cât de mult se poate schimba situația
atunci când boala este tratată corect. „Este vorba despre un domn care știa
că are psoriazis de aproape 30 de ani și căruia i se spusese, la un moment dat,
că nu prea mai sunt lucruri de făcut”, explică medicul. Provenit dintr-o
zonă rurală izolată, pacientul trăise ani întregi retras social, până când a
ajuns în cabinetul dermatologic. „Am început investigațiile și tratamentul,
iar acum este foarte bine. A fost un caz care m-a bucurat, pentru că domnul
credea că așa va arăta viața lui până la final”, spune dr. Ioniță.
Leziunile extinse îi afectau aproximativ 80% din suprafața corporală, iar boala
îl determinase să se izoleze. Astăzi, pacientul s-a reintegrat social, „a
început să poarte tricouri cu mânecă scurtă, a început munca”, iar, de la „un
pacient trist, retras, deprimat”, viața lui s-a schimbat radical în bine.
Tratamentul,
adaptat fiecărui pacient
„Nu există
un tratament standard”, a subliniat medicul. Opțiunile
includ tratamente topice, fototerapie și tratamente injectabile, care „s-au
diversificat foarte mult în ultimii ani”, a afirmat dr. Ioniță.
Chiar și în cazurile complicate,
există soluții. „Când apare cooperarea interdisciplinară, pui mâna pe
telefon și discuți cu cardiologul sau cu orice alți colegi medici ar mai putea
fi implicați, astfel încât soluția să fie adaptată pacientului, respectiv să îi
îmbunătățească starea de sănătate, de bine. Prioritizezi afecțiunea care
amenință viața și o gestionezi pe cealaltă”, a concluzionat dermatologul.
**
Surse:
https://www.globalpsoriasisatlas.org/en/explore
