Cel mai recent
sondaj realizat la nivelul UE indică faptul că europenii sunt tot mai
îngrijorați de securitate, instabilitate geopolitică și costul vieții și vor o
Uniune Europeană mai bine pregătită pentru a face față amenințărilor globale.
Europenii se tem de insecuritate, război şi costul vieţii. FOTO: AI
Uniunea Europeană
traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimele decenii, pe
fondul conflictelor armate aflate în desfășurare în vecinătatea sa, al
instabilității geopolitice globale și al unei succesiuni de crize care se
suprapun.
Acest context se
reflectă direct în percepțiile cetățenilor, care se declară tot mai îngrijorați
de siguranța lor și de direcția în care se îndreaptă lumea.
Insecuritate generală
Potrivit celui mai
recent sondaj Eurobarometru, realizat la comanda Parlamentului European şi
publicat luni, 4 februarie, principalele temeri ale europenilor sunt legate de
conflictele în curs, menționate de 72% dintre respondenți, urmate de terorism
(67%), atacuri cibernetice lansate de actori din afara UE (66%), dezastre
naturale agravate de schimbările climatice (66%) și migrația necontrolată
(65%).
Nivelul ridicat al acestor procente indică o percepție generalizată a
riscului, care depășește granițele tradiționale ale securității militare și
include dimensiuni economice, climatice și digitale.
În România, aceste îngrijorări sunt resimțite astfel: aproximativ 68% dintre români se
declară îngrijorați de conflictele din vecinătatea Uniunii Europene; 65% indică
terorismul drept o amenințare serioasă, iar 61% se tem de atacuri cibernetice
provenite din afara Uniunii.
Totodată, 61%
dintre respondenți sunt îngrijorați de dezastrele naturale amplificate de
schimbările climatice, iar 60% consideră migrația necontrolată o problemă
majoră de securitate.
Amenințările
informaționale
Dincolo de
riscurile clasice, sondajul arată o creștere semnificativă a preocupărilor
legate de spațiul informațional și de funcționarea societății.
La nivelul UE,
dezinformarea este considerată o amenințare majoră de 69% dintre cetățeni,
fiind urmată de discursul de incitare la ură (68%), conținuturile false
generate de inteligența artificială (68%), protecția insuficientă a datelor
personale (68%) și amenințările la adresa libertății de exprimare (67%).
FOTO: Eurostat
În România, percepția acestor riscuri este
chiar mai accentuată. 68% dintre români declară că sunt îngrijorați de
fenomenul dezinformării, 64% de discursul de ură, iar 62% de conținuturile
false generate de inteligența artificială.
De asemenea, 65%
invocă protecția insuficientă a datelor personale, iar 65% se tem de
amenințările la adresa libertății de exprimare.
Datele sugerează o
conștientizare tot mai mare a impactului pe care manipularea informației îl
poate avea asupra democrației și coeziunii sociale.
Pesimism general
Instabilitatea
geopolitică influențează semnificativ percepțiile europenilor asupra
viitorului.
Peste jumătate
dintre respondenți, adică 52%, declară că sunt pesimiști în privința viitorului
lumii, 39% sunt pesimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene, iar 41% se
tem pentru viitorul propriei țări. În contrast, perspectivele personale sunt
mai optimiste,76% dintre europeni afirmând că privesc cu încredere viitorul lor
și al familiei.
În România, aproximativ 39% dintre
respondenți se declară pesimiști în privința viitorului lumii, 38% în legătură
cu viitorul Uniunii Europene și 38% cu privire la viitorul României.
La polul opus, 72%
dintre români afirmă că privesc cu optimism viitorul personal și al familiei.
Așteptări de la UE
În fața provocărilor
cu care se confruntă de o bună perioadă de timp, europenii cer o Uniune
Europeană mai coerentă și mai hotărâtă.
Potrivit sondajului,
66% dintre cetățeni consideră că UE ar trebui să joace un rol activ în
menținerea siguranței colective, subliniind importanța rolului său protector în
actualul context politic.
Unitatea este
văzută drept un element-cheie: nu mai puțin de 89% dintre respondenți afirmă că
statele membre ar trebui să fie mai unite pentru a face față amenințărilor
globale.
În același timp,
73% sunt de acord că Uniunea are nevoie de mai multe resurse pentru a răspunde
eficient provocărilor internaționale, iar 86% doresc ca UE să aibă o voce mai
puternică pe scena globală.
Românii
susțin aceste direcții într-o proporție și mai mare: aproximativ 76% cer mai
multă unitate între statele membre, 69% doresc o UE cu o voce mai puternică la
nivel global, iar 70% susțin alocarea de resurse suplimentare pentru Uniune.
În privința
priorităților strategice, 40% dintre europeni indică securitatea și apărarea ca
domeniu-cheie pentru consolidarea poziției UE în lume.
În România, 44% dintre respondenți indică
securitatea și apărarea drept prioritate principală, urmată de economie,
competitivitate și industri (29%) și de independența energetică (26%).
Costul vieţii
În paralel cu
insecuritatea geopolitică, presiunile economice rămân o sursă majoră de
neliniște.
Astfel, la nivelul
UE, 41% dintre respondenți indică inflația, creșterea prețurilor și costul
vieții drept principala problemă internă, iar 35% menționează economia și
crearea de locuri de muncă.
În România, 40% dintre români indică
inflația și costul vieții drept prioritate absolută, iar 38% menționează
economia și locurile de muncă.
În ceea ce privește
perspectivele, 29% dintre respondenți se așteaptă la o deteriorare a nivelului
de trai în următorii cinci ani, procent puţin peste media europeană.
Încrederea în UE
În pofida acestui
climat de incertitudine, sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne solid. La
nivelul UE, 62% dintre cetățeni consideră apartenența țării lor la UE drept un
lucru pozitiv.
În România, doar aproximativ 49% dintre respondenți consideră că apartenența României
la Uniunea Europeană este benefică şi tot 49% au o imagine pozitivă despre UE.
Sondajul
Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2025 a fost realizat
de agenția de cercetare Verian în perioada 6-30 noiembrie 2025, în toate cele
27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, iar în unele
state membre (Cipru, Danemarca, Finlanda, Malta, Suedia și Țările de Jos) au
fost realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). În total, au fost
realizate 26 453 de interviuri. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție
de dimensiunea populației din fiecare țară.
