România a plătit deja avansuri de 540 de milioane de euro pentru achizițiile realizate prin programul european SAFE și pregătește noi sisteme pentru detectarea și interceptarea dronelor. Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a explicat, într-un interviu pentru „Adevărul”, realizat de Irina Petraru, ce echipamente urmează să intre în dotarea Armatei, de ce nu pot fi detectate toate dronele care se apropie de teritoriul României și în ce stadiu se află colaborarea cu Ucraina pentru producția de drone. Ministrul a vorbit și despre pregătirea rezerviștilor, despre un nou program prin care MApN vrea să îi ajute pe români să recunoască dezinformarea, dar și despre negocierile pentru formarea unui nou guvern și poziția USR față de PSD.
Adevărul: Suntem aproape de formarea unui nou guvern. Dacă acest nou guvern va trece și de votul din Parlament, rămâne de văzut. În paralel, însă, se întâmplă foarte multe lucruri pe plan extern care ne afectează. Sunt din ce în ce mai multe semnale date de americani cum că rușii au un plan care vizează un teritoriu NATO, că ar putea să atace un teritoriu NATO și că pericolul crește. Sunt din ce în ce mai multe semnale în acest sens. România se pregătește cu banii din programul SAFE. O primă tranșă a venit deja. Vom vorbi și despre acest capitol, dar și despre politică, pentru că din acest guvern ar putea să nu facă parte USR. Iar din partea USR este chiar acum ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. Mulțumim foarte mult! Bun găsit, domnule ministru!
Radu Miruță: Mulțumesc pentru invitație! Bine v-am găsit!
Vom vorbi despre ambele aspecte, și despre politică, și despre domeniul apărării. Aș vrea să lămurim puțin un incident foarte recent despre care a vorbit președintele. O să vă rog să ne dați ultimele date. Știu că nu Ministerul Apărării se ocupă, cei de la Paza de Coastă au intervenit acolo. Este o navă care a fost lovită la Sulina, cu 12 marinari. O să vă rog să ne spuneți care sunt datele noi.
Radu Miruță: Aseară, nu la Sulina, la 16 mile marine, adică în afara apelor teritoriale românești, o navă care naviga în zona economică exclusivă a raportat prin sistemul de alertă că a fost lovită de ceva dronă. Așa este raportarea. În momentul în care cei de la Paza de Coastă s-au deplasat cu două nave pentru a sprijini marinarii care navigau pe nava care fusese afectată. Înțeleg că 11 marinari sau 12 marinari au fost pe acea navă. Doi au fost salvați din apă de o navă care, conform legii, când se dă o astfel de alertă, este obligată să-și schimbe cursul, dacă e în apropiere, și să se ducă să ofere primul ajutor.
Ceilalți au fost salvați de cele două nave de la Paza de Coastă. Erau în apă, s-au aruncat în apă. Unul, înțeleg că are ceva…la o mână. Asta era informația de aseară. Nava, înțeleg că s-a scufundat. Cei care au fost la fața locului… Ministerul Apărării nu a fost implicat în asta. Se desfășoară o anchetă pentru a vedea în ce condiții, cum s-a întâmplat situația.
Deci nu erau apele teritoriale românești?
Radu Miruță: Nu erau apele teritoriale românești. Apele teritoriale românești sunt până la 12 mile marine.
Și cine se va ocupa de anchetă? E o anchetă internațională? Sunt părțile implicate cele care…?
Radu Miruță: Cei de la Paza de Coastă, fiind la fața locului, sigur sunt parte din anchetă, pentru că sunt cei care au ajuns acolo, care au avut principalul scop de a-i salva pe marinari și s-a întâmplat asta într-un mod foarte rapid.
Sunt absolut convins că, din ceea ce au găsit la fața locului, sunt, de fapt, date din ancheta care se desfășoară.
Banii SAFE
Da, vom vedea ce se va întâmpla. Vom reveni, cu siguranță, cu date, sper. Dacă e să vorbim puțin și despre banii din programul SAFE, tocmai că acest cuvânt este cel mai important în momentul de față. Și nu numai cuvântul, vorbim despre o întreagă strategie în privința dronelor. Și aici sunt foarte multe lucruri de spus. Le luăm pe rând. Au venit banii din SAFE.
Radu Miruță: O parte.
O parte din banii pe care Ministerul Finanțelor îi repartizează ulterior. Ce se întâmplă cu acești bani? Au fost deja făcute plăți? Sunt contracte în curs de semnare?
Radu Miruță: În baza programelor pe care le-am făcut prin SAFE și pe care Comisia Europeană le-a aprobat, România primește niște bani. Din acei bani, România își ajustează cheltuielile necesare pentru achizițiile pe care noi le facem prin SAFE.
La începutul anului, știind ce achiziții urmează să facem, eu, la Ministerul Apărării, am pus bani în buget, din bugetul național, pentru aceste achiziții.
S-au și plătit niște avansuri săptămâna trecută, de 540 de milioane de euro. Așadar, banii care s-au întors acum de la Comisia Europeană pentru România sunt o gură suplimentară de oxigen pentru Ministerul de Finanțe. Practic, noi am plătit din bucățica pe care o aveam deja alocată în buget.
Nu este cazul la Ministerul Transporturilor, pentru că bugetul de la Ministerul Transporturilor nu inclusese suma la începutul anului, ci se baza exclusiv pe ce urma să primească prin SAFE. Noi ne-am luat o plasă de siguranță, nu știam când vor fi primiți banii, ce se va întâmpla cu ei, cum se vor aloca și atunci, având în vedere importanța capabilităților pe care le-am contractat prin SAFE, noi le-am fi plătit și fără a primi aceste sume de bani.
Deci noi am plătit avans de 540 de milioane, s-au întors la Finanțe, de la Comisie, 2,5 miliarde de euro și, uitați așa, dacă vreți și ca o comparație, în ziua în care România a pierdut 770 de milioane, adică 0,7 miliarde de euro, bani europeni, pentru că nu a fost în stare să facă legea salarizării, în aceeași zi, pentru ceea ce am muncit în SAFE, s-au primit 2,5 miliarde.
Și, sigur, nu e rost prea mult de clinci din ăsta politic, dar e o evidență. Ministerul Muncii, condus de PSD, a ajuns să ne ducă în poziția în care să pierdem 0,7 miliarde. Ceea ce am făcut în echipa de la Guvern a adus în aceeași zi 2,5 miliarde. E și asta o unitate de măsură.
Și cu acești bani ce se va întâmpla? Cei de la PSD spun că dumneavoastră veți face „shopping”, în ghilimele.
Radu Miruță: Eu nu i-am auzit pe cei de la PSD chiar atât de impertinenți, pentru că cei de la PSD au fost în Comisia de Apărare, unde li s-a prezentat absolut tot.
Cei de la PSD au fost în CSAT, unde s-a votat acest program SAFE. Cei de la PSD au fost cu vicepremier, cu ministrul Transporturilor în grupul de lucru SAFE. Adică cei de la PSD, eventual, ar fi vrut să se facă shopping, dar tura asta nu se face shopping, se produce în România și se mișcă lucruri în România pentru producție.
Deci shopping s-a făcut de mult. Acum se fac lucruri. Ce s-a întâmplat, dacă vreți, cu cei de la PSD: în România avem copaci în fabrici de armament.
Prin ceea ce se întâmplă acum prin SAFE aducem linii de producție, aducem licențe și aducem capabilități noi undeva unde pica tencuiala. La Mediaș se face mașina de luptă a infanteriei. Este o obligație ca 65% din produsul ăsta să se facă acolo, în condițiile în care turela reprezintă cam 30-35% din întreg produsul, care nu se poate face în România. Asta înseamnă că restul se cam face la Mediaș. La fabrica de arme Cugir este decizia CSAT, Parlament, să se facă arma de asalt. La Uzina Mecanică Sadu deja este o linie nouă de producție pentru muniție. La Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai este obligatoriu să se facă cele patru nave de un miliard de euro.
Dacă s-ar fi întâmplat cu același ritm investițiile în apărare atunci când Ministerul Apărării cumpăra, să se oblige să se producă în România, n-am fi avut astăzi copaci cu sigla PSD pe ei. Am fi avut linii moderne de producție. Și da, adevărului trebuie spus pe nume.
Industria Națională de Armament a fost pusă pe butuci și cei mai mulți din conducerea fabricilor din Industria Națională de Armament sunt oameni nu doar puși de PSD, ci oameni ai PSD. Așa arată poza.
Dar în momentul acesta aveți probleme. La una dintre fabricile de pulberi oamenii sunt în grevă. Și la Șantierul Naval Mangalia situația e în continuare neclară.
Radu Miruță: Știți de ce nu este deloc neclară? Pentru că mulți ar fi spus că cei de la Rheinmetall vor renunța, din toate contractele pe care le-au luat în România, la contractul cu Șantierul Naval Mangalia 2 Mai. Că ăla e un contract greu. Acolo este o datorie foarte mare pe un șantier care valorează pe jumătate.
Și ei spuneau: „Bine, ați dat celor de la Rheinmetall să facă navele acolo și nu le vor face”. Le spun că ne-am gândit și la asta și am condiționat toate livrările Rheinmetall de obligația de a face navele acolo. Adică nu vor putea face nici mașina de luptă a infanteriei.
Avem mai multe contracte cu cei de la Rheinmetall. Ele nu se judecă unul câte unul. Degeaba faci mașina de luptă a infanteriei dacă nu reușești să faci navele și se consideră că totul nu este îndeplinit.
Și asta mă face, cu o șansă foarte mare, să fiu convins că n-ar avea cum să scape de asta decât dacă un guvern viitor, din care noi n-am face parte, anulează toate deciziile astea de până acum. Dar e cam complicat, că sunt deja niște contracte semnate. Este o decizie în CSAT, unde eu refuz să cred că domnul președinte va întoarce vreodată așa ceva.
Păi este foarte posibil să vină altcineva la Ministerul Apărării dacă va trece un alt guvern.
Radu Miruță: Le voi spune ce se va întâmpla și vor pune pofta în cui pe ce s-a întâmplat.
Se mai poate întoarce?
Radu Miruță: Nu se mai poate întoarce. Extrem de greu. Ar trebui întoarsă decizia în Parlament, unde să presupunem că da, dar ar trebui întoarsă decizia în CSAT, unde e unanimitate și unde oamenii de la Ministerul Apărării nu cred că vor vota și unde sunt convins că președintele nu va vota, cât timp a fost la aceeași masă unde s-au decis aceste lucruri.
Și vă spun, singurul motiv pentru care cineva ar vrea să întoarcă e că nu s-au înțeles pe diverse aranjamente.
În rest, în modul transparent în care s-au întâmplat lucrurile, nu este nici măcar un singur argument. România face astăzi, în apărare, în zona Ministerului Apărării, cel mai avansat, cel mai agresiv, cel mai accelerat program de modernizare a Armatei Române. Nu vrem modernizarea Armatei Române? Atunci să vorbim în limba rusă.
În acest moment, toți banii din SAFE sunt arvuniți? Sunt împărțiți? Suma asta merge pentru achiziția cutare, suma respectivă pentru celălalt contract?
Radu Miruță: Da, cele mai multe sume. După virgulă au mai rămas niște chestii cu niște unități de comandă.
Sunt deja semnate toate, nu are ce să se întoarcă?
Radu Miruță: Sunt semnate contractele, da.
Și, în cazul acesta, înțeleg că e de așteptat ca, în puțin timp, să putem să avem niște sisteme moderne?
Radu Miruță: Dar asta e foarte clar în cât timp. Fiecare are un termen de livrare specificat acolo. Vor veni niște radare în luna a 11-a de la momentul semnării contractului, care a fost mai. Adică aprilie, anul viitor. Vor veni sisteme antidronă.
Da, dar până atunci pică drone zilnic.
Radu Miruță: E adevărat. Dar uitați că le mai dăm și noi jos.
Le dăm jos, dar le dăm cu F-16.
Radu Miruță: Le dăm cu F-16, dar contează că le dăm.
Și când le vom da și de la sol?
Radu Miruță: Eu cred că în trei-patru săptămâni cresc foarte mult șansele să mai dăm, în anumite situații, și de la sol. Pentru că știu ce se întâmplă în Ministerul Apărării, știu ce am făcut la Ministerul Apărării și vă și spun în avans că sunt șanse foarte mari ca, prin ceea ce am făcut, fără să cumpărăm altceva, să reușim să dăm și de la sol.
Este o minune care se întâmplă în aceste zile la Ministerul Apărării. S-a intrat la nivel de bit, de a extrage date din anumite capabilități care nu au fost gândite de producători să lucreze așa. Să luăm, practic, o funcționalitate a acestui telefon, care funcționează doar în telefonul ăsta, s-o punem pe masă și s-o facem utilă pentru un alt telefon, de la un alt producător. Pentru a mări randamentul cu care putem să interceptăm și să identificăm aceste drone.
Se întâmplă lucruri acolo. Să nu credeți că am început să dăm drone jos pentru că, într-o zi, a venit vineri și era post. Ci s-a întâmplat asta pentru că, de vreo patru luni de zile, în tăcere, cu eșecuri, a fost o preocupare permanentă.
Și sunt niște oameni demni de toată aprecierea care au făcut asta și despre care nu se știe public. Vom da în continuare drone jos. Vom da drone jos, nedându-se înainte, având același lucru la dispoziție. Că și înainte aceleași capabilități erau.
Le vedem înainte, domnule ministru? Avem radare care funcționează, să le vedem înainte?
Radu Miruță: Pe unele da, pe unele nu. Așa arată lucrurile.
Stau băieții cu binoclul?
Radu Miruță: Nu stau băieții cu binoclul, pentru că nu se vede noaptea cu binoclul și pentru că este departe și pentru că, uitați, în toate aceste glume, România a demonstrat că dă cu ele jos. Când alte țări n-au dat. Ați văzut drone la aeroportul din Leipzig sau unde au văzut în Germania, într-o țară cu mai multe pretenții decât România. Cu tot respectul, România a dat patru drone jos.
Ce facem cu cele care vin maritim?
Radu Miruță: Săptămâna trecută am dat și una jos acolo, în jurul platformei Neptun Deep, având curajul de a duce avioanele de vânătoare în cel mai adânc punct din Marea Neagră de până acum.
În zona respectivă e o distanță de vreo 150 de kilometri. N-au fost până acum acolo într-o acțiune de a trage în ceva. Și este o asumare pe care am făcut-o la Ministerul Apărării.
Se știe despre asta. Este un curaj, un semnal pe care l-am dat.
Avem radare performante care să detecteze și aceste drone maritime?
Radu Miruță: Vă răspund în continuare. Pe unele da, pe unele nu. Pentru că unele sunt foarte mici. Pentru că unele sunt sub amplitudinea valurilor de pe mare.
Pentru că unele au o suprafață de reflexie foarte mică. Pentru că Marea Neagră este de două ori cât teritoriul României. Așteptarea asta, ca orice coadă, aripă de dronă care se apropie pe undeva să fie dată jos, e o așteptare nerealistă.
Eu nu voi accepta vreodată să ne mulțumim cu faptul că vin drone. Dar nici nebunia asta s-a văzut, începusem zilele trecute să aud că e un site din Ucraina care arată că sunt drone prin România. Nu există.
Nu sunt informații de la Ministerul Apărării, de la radar. Sunt tot felul de predicții software în care se joacă unii și alții cu ele.
Colaborarea cu Ucraina
Chiar și asta aș vrea să lămurim, domnule ministru. Care e colaborarea cu cei din Ucraina? Pentru că și aici sunt foarte multe interpretări. Totul a început, mă rog, a escaladat pentru că existau aceste bănuieli că partea ucraineană nu dă toate informațiile. Dar atunci când a fost incidentul cu drona de la Constanța, atunci au izbucnit toate aceste voci. Au avut, practic, un fundament. Cum colaborați?
Radu Miruță: Ca între doi vecini, în care unul are o problemă, celălalt încearcă să-l ajute, dar, în același timp, îi spune verde în față când lucrurile nu sunt în regulă.
Și vecinul recunoaște că nu sunt în regulă? Se conformează?
Radu Miruță: Este un vecin aflat în problemă. O țară aflată în război este o țară care are nevoie de sprijin, nu o țară de la care să te aștepți să-ți ofere sprijin. Se mai conformează.
Poate să ajungă o dronă cu explozibil din Ucraina în România, peste un bloc, Doamne ferește?
Radu Miruță: Ministerul Apărării ia multe măsuri ca asta să nu se întâmple. Nu este o chestiune cu zero sau unu. Există posibilități mici ca asta să se întâmple. Faptul că nu s-a întâmplat până acum nu e doar că am avut norocul să nu se întâmple, pentru că au fost luate niște măsuri care au oprit ca lucrurile astea să se desfășoare, cum, de altfel, a fost și un caz în care nu s-a putut opri, cum a fost cel de la Galați.
Este o colaborare care se îmbunătățește pe zi ce trece și, căreia în momentul în care observăm că sunt niște lucruri în neregulă, le spunem cu subiect și predicat, chiar dacă sunt o țară aflată în război, în niște condiții foarte complicate de atâția ani de zile.
Și care rezistă eroic. Și care luptă.
Da, asta nimeni nu are cum să conteste.
Radu Miruță: Și care o face în avantajul României, întâmplându-se asta acolo, să știți.
Cu cât războiul este mai departe de granițele României, trebuie să tragem două secunde aer în piept și să ne gândim că este un avantaj. Dacă ar ajunge rușii la Galați, mulți dintre cei care spun că războiul nu există, nu ar sprijini neapărat să apere teritoriul românesc.
Dacă dumneavoastră spuneți că e atât de bună colaborarea, mă bucur să aud asta.
Radu Miruță: Eu spun că e funcțională.
E funcțională, nu e neapărat bună. Funcțională.
Radu Miruță: Cât timp e funcțională, cât timp ne străduim să-i ajutăm, nu înseamnă că e una rea.
Dar s-a vorbit la un moment dat și știm că au fost semnate niște contracte tocmai pe partea aceasta de drone, de interceptarea lor…
Radu Miruță: Nu, nu au fost semnate contracte.
Nu au fost semnate cu Ucraina?
Radu Miruță: Nu. Au fost demarate niște acțiuni care, de la Ministerul Apărării s-au trimis către Cancelarie și urmează să se ia o decizie la nivelul grupului de lucru SAFE.
Păi s-a spus atunci când a venit Zelenski în țară, la noi, că s-au semnat niște contracte cu partea ucraineană.
Radu Miruță: S-au semnat niște acorduri.
Acordurile nu s-au fructificat. Acorduri înseamnă faptul că cele două țări sunt de acord să lucreze pe acest subiect. Sunt niște sume de bani din SAFE pentru a produce drone în România doar în parteneriat cu Ucraina, că doar în condițiile astea se dau banii.
Este un lucru în avantajul Armatei Române, pentru că sunt oameni care capătă experiență în coproducția de drone, ceea ce ne ajută. Dronele nu sunt de a fi înmagazinate în depozite, pentru că sunt perisabile tehnologic, ci câștigul este de a fi tot timpul pregătit să poți să construiești ultima dronă, de ultimă generație. Și asta se întâmplă dacă ai o fabrică în care o faci în permanență.
La Ministerul Apărării noi ne-am întâlnit cu producători de drone din Ucraina, dați de Ministerul Apărării din Ucraina, am identificat ce caracteristici au dronele care pot fi construite de ei, am aplicat peste ele nevoia Armatei Române, că sunt niște specificități pentru Armata Română, am transmis aceste chestiuni tehnice. Armata Română nu face business, Armata Română spune tehnic ce trebuie să se întâmple. Și sunt alte entități.
Vă întrebam asta pentru că Ucraina este, în momentul acesta, top în producția de drone, în detectarea lor, în neutralizarea lor și am avea foarte mult de câștigat din know-how-ul lor.
Radu Miruță: Da. Asta încercăm să facem și facem foarte mulți pași în direcția asta.
Deci sunt șanse să se semneze în mod concret … și să se lucreze?
Radu Miruță: Da. Eu vă spun: tot ce s-a muncit pe SAFE la Ministerul Apărării în ultimii ani de zile s-a concretizat. Este o dovadă a faptului că știm ce trebuie făcut, este o dovadă a faptului că avem capacitatea să închidem aceste lucruri, că nu e suficient doar să te pui moț în vârful unui teanc de dosare și să spui că știi ce e în ele.
Trebuie să ai putere să împingi birocratic ca lucrurile alea să ajungă la semnarea contractului. Am demonstrat asta pentru 90% din proiectul SAFE. Asta cu Ucraina este o chestiune care se desfășoară conform Ordonanței 62. Adică, Ministerul Apărării spune cum trebuie să arate acele drone, ce trebuie să îndeplinească, după care, la grupul de lucru de la Cancelarie, cu Ministerul Economiei și cu celelalte instituții ale statului, se fac pași mai departe pentru a se semna un astfel de contract.
Până se semnează un astfel de contract, vom produce drone în România?
Radu Miruță: Ministerul Apărării nu. Nu, nu vom face asta.
Ministerul Apărării nu are producție de drone în România, dar e o preocupare a mea majoră să se întâmple asta și cred că este următoarea treaptă obligatorie pentru Ministerul Apărării de a gestiona un software pentru drone.
Sau să se creeze radare sau sisteme de interceptare, de neutralizare?
Radu Miruță: Până acum, pentru aceste lucruri este o tehnologie de foarte mare actualitate, pentru care firmele care au fost înregistrate în România nu au avut licență să producă. Prin faptul că noi am semnat aceste contracte prin SAFE, cu obligația de a se face în România, tocmai asta se întâmplă.
Adică firma care are această capacitate vine în România, stă cot la cot cu colegii noștri de la Industria Națională de Apărare, care nu știau să facă asta, le aducem pe poartă și fabrica, și priceperea, și rețeta.
Armata este, dacă vreți, cureaua de transmisie care îi bagă pe toți în aceeași curte a unei fabrici și le spune: „Vreți banii de la mine? Doar în condițiile astea îi veți lua”, în care, târâș-grăpiș, sunteți obligați să lucrați împreună. Și asta s-a finalizat deja.
Este, așadar, o parte a achiziției cu fonduri din SAFE legată de aceste radare.
Radu Miruță: Este un specific la proiectele din SAFE care spune că, pentru toate proiectele care au niște condiții de a fi 65% în Europa și așa mai departe, pentru un proiect sunt niște condiții specifice. Se primesc banii doar dacă se fac drone în colaborare cu Ucraina. Așa a gândit Comisia Europeană.
Asta sper să semnăm în cazul acesta.
Radu Miruță: Dacă nu semnăm, vom pierde banii. Și nu vom mai avea vreo scuză.
Deci vom avea mai multe sisteme radar în perioada următoare și vom putea să folosim inclusiv sisteme terestre.
Radu Miruță: Unu: trebuie să descoperim drona, să ne dăm seama că ea vine într-un timp foarte scurt, după care trebuie să avem o metodă de a o intercepta, de a o lovi și a o da jos în condiții de siguranță. Am demonstrat că pentru multe dintre scenarii asta facem.
Putem să facem și cu sisteme de la sol?
Radu Miruță: Asta vă spuneam, că la ceea ce butonăm, dacă vreți, în aceste zile, eu, ca inginer software, sunt convins că sunt șanse foarte mari de a face niște pași majori în următoarele trei săptămâni-o lună de zile.
Deci vom avea posibilitatea să creștem numărul de scenarii pentru care vom putea avea o soluție. Dronele vin sub tot felul de forme, sub tot felul de scenarii.
Mutăm din capabilități, rearanjăm poziția lor, reanalizăm distanțele, se modifică și amprenta termică. Drona nu se trage ochind-o la vedere, ca la vânătoare, că se trage în ea de la kilometri și în condiții atmosferice, și noaptea, și nu este vedere directă către dronă atunci când ea este interceptată. De foarte multe ori ea este căutată după amprenta termică.
Electronic se găsește fizic, dacă vreți, racheta urmărește amprenta termică. Amprenta termică începe să scadă, pentru că ei știu că asta este principalul risc de a da drona jos. Au mai pus o țeavă de eșapament în plus, au mărit radiatorul motorului, urmărim asta în permanență, pentru ca să degajeze mai puțină căldură, ca să poată fi lovite în condiții mai puțin probabile. În același timp, urmărim și noi. Asta e un joc de virus și antivirus.
„Avem destule radare pentru a vedea tot ce mișcă în România de la o anumită înălțime”
Avem destule radare?
Radu Miruță: Este o informație pe care, conform legii, nu am cum să v-o dau.
Pot să vă spun că, în zona militară, niciodată nu se poate considera că este destul. România are forme de relief diferite, are foarte multe situații în care nu este vedere punct la punct și se prind unde reflectate din cauza obstacolelor și atunci pot să vă răspund că avem destule radare pentru a vedea tot ce mișcă în România de la o anumită înălțime. În funcție de cum te poziționezi între zone de relief care au înălțimi mai mari, necesităm mai multe radare pentru o granularitate mai mare.
Este în aceste zile un zvon venit din partea americană. Nu, nu e un zvon, de fapt e o informație pe care americanii o repetă insistent. De altfel, americanii au anunțat prin serviciile de Intelligence inclusiv începerea războiului din Ucraina, așa că nu avem cum să nu credem ce vine din partea americanilor, cum că Rusia ar putea să atace un teritoriu NATO. Cum interpretați dumneavoastră tot acest noian de informații?
Radu Miruță: Eu cred că trebuie să liniștim populația și să lucrăm cu lucruri oficiale.
La Ministerul Apărării nu există vreo informație primită conform căreia urmează să se întâmple asta. Și nivelul la care este conectat Ministerul Apărării nu este unul mare, ci este unul absolut. Că în declarațiile astea se întâmplă diverse scopuri, diverse momente politice, diplomatice, pot să înțeleg.
Eu vă spun că, la Ministerul Apărării, în format oficial, nu există vreo referință cu privire la vreun atac din partea Rusiei asupra NATO sau așa mai departe.
Vă întreb asta și într-un alt context, în care, în Marea Britanie, de exemplu, populației i s-a recomandat, cetățenilor li s-a recomandat să aibă un pachet de rezervă, să aibă bani cash. Este o teamă, inclusiv acum în România, legată de posibile pene de curent. Oamenilor li se tot spune în diverse zone media să aibă bani cash la ei, că nu se știe niciodată. Credeți că în România, vă întreb sincer, ca ministru al Apărării, ar trebui ca orice român să aibă un astfel de pachet de rezervă?
Radu Miruță, exasperat de numărul dronelor care ajung în România: „Nu este în regulă ce se întâmplă”
Radu Miruță: Eu vă spun că e o chestiune care ține de protecția fiecăruia dintre noi și care trebuie să fie permanentă, chiar dacă nu o să fie război în următorii 100 de ani. Se ia curentul.
Unii dintre noi au lanternă acasă, unii nu au. A fost o situație cu nu știu ce importuri de alimente acum câțiva ani. Unii aveau acasă rezerve, unii n-aveau.
Ține de educația civică, dacă vreți, de a ști niște lucruri. Cutremurul nu poate fi prevestit de nimeni. Nu poate fi preconizat. De război să spunem că lucrurile se întâmplă și se mai știu niște semnale. La cutremur nu se știe semnal.
Faptul că ți se spune că trebuie să te ascunzi sub tocul de la ușă sau sub o masă și să nu fugi pe scări și să ai niște lucruri la tine nu înseamnă că va veni cutremurul, că cel care spune asta, când spune domnul Arafat asta, nu știe că vine sau că nu vine cutremurul.
Aceeași chestiune este și în zona asta de protecție a familiei, a casei, nu în asociere cu ceva ce urmează să se întâmple, ci într-o chestiune de responsabilitate civică a noastră față de vecini, față de familie și față de ceilalți.
Dumneavoastră credeți că românii sunt pregătiți pentru astfel de situații speciale, război, cutremur? Pentru că vedem, acum câteva zile, două doamne au scos o dronă, au cărat ele o dronă, din propria inițiativă, pe plajă.
Radu Miruță: Românii votează politicieni care să ia decizii astfel încât o astfel de situație să nu vină niciodată înspre România. Și vă spun, cu responsabilitatea de la Ministerul Apărării, că asta se îndeplinește cu multă bună-credință din partea noastră.
Am decis ca, la Ministerul Apărării, să ne aducem și noi aportul în societate cu privire la informarea populației și lucrăm la un plan care să se desfășoare prin centrele militare județene.
Ministerul Apărării are prezență în fiecare județ. Aud că unii vor să le scoată de acolo, dar nu vor reuși să elimine centrele militare județene, pentru că este o piatră de temelie a funcționării Armatei Române.
Lucrăm la un program pe care îl vom porni destul de repede, în care oamenii se vor înscrie benevol, merg la o discuție la centrul militar județean, de o oră, unde li se vor prezenta niște lucruri și despre dezinformare, și despre resturile astea de dronă care apar și cum să se îndepărteze de ele.
Cine se va ocupa de aceste informații?
Radu Miruță: La Ministerul Apărării. Ce ne preocupă în acest moment? Ca materialul ăsta să fie unul foarte atractiv. Populația nu a mai stat de vorbă cu Armata, că nu se mai face armată de prin 2007. Acum este primul an în care am reușit un program de onboarding, de angajare a 7.000 de militari.
Și? Se va întâmpla asta?
Radu Miruță: În momentul în care noi vorbim, se întâmplă și am rămas surprins de interes. Dacă în zona de sud… Vă dau doar un exemplu.
În zona de sud, unde sunt mai puține locuri de muncă, că e un pic mai puțin dezvoltată zona, mă așteptam să existe interes, pentru că pentru unii e văzută treaba asta ca un loc de muncă. Însă am fost la Cluj, unde zona este puternic industrial dezvoltată, și am întrebat. Sunt 1.800 de locuri în zonă și s-au înscris cam 4.000 de oameni. Dar în Cluj s-a întâmplat asta, unde te așteptai să nu se întâmple?
Deci există interes din partea cetățenilor să se înroleze?
Radu Miruță: Există interes din partea cetățenilor să se înroleze, pentru că e un serviciu public. Așa cum este interes să devii medic, așa cum este interes să devii inginer, să devii farmacist, să devii economist, este interes să ai haina militară pe tine.
Și este o responsabilitate din partea ministrului, a conducerii Ministerului Apărării, să reflecte către acești oameni o seriozitate absolută.
Vor mai exista acele exerciții cu rezerviștii?
Radu Miruță: Da, începe și în București.
Puteți să ne spuneți mai multe? Ați învățat, poate, mă rog, nu dumneavoastră personal, dar colegii care au organizat, au învățat din greșelile anterioare sau vom avea tot așa un fel de…?
Radu Miruță: La mine în atenție nu au fost foarte multe greșeli, dar e obligatoriu să învățăm din cele puține care au fost.
Oamenii vor fi anunțați. Mulți spuneau: „Domnule, de ce nu anunțați din timp?”. Pentru că exercițiul ăsta, printre cele pe care le testează, este și capacitatea de a putea să interacționezi de pe o zi pe alta. Adică știu că este important ca lumea să știe din timp, dar Armata Română se pregătește nu pentru situații preanunțate, ci pentru situații în care …așa se întâmplă în toate armatele, nu doar în România.
Vom avea un exercițiu pentru rezerviști în București. A fost unul anul trecut. Cei care au fost chemați anul trecut nu mai sunt chemați.
Un eșec? Trebuie să recunoaștem. Se putea și mai bine, să zicem.
Radu Miruță: Vă spun doar un lucru. La acest exercițiu nu sunt chemați doar militarii. Sunt toate forțele de ordine publică și apărare. Înțeleg că au fost unele probleme și prin alte părți. Au fost și la noi probleme. Dacă n-ar fi probleme, înseamnă că exercițiul nu s-ar justifica. Adică toate exercițiile astea au ca scop observarea unor probleme și eliminarea lor.
Este o propunere venită din partea doamnei Pauliuc. Este doamna senator care conduce Comisia pentru Apărare de la Senat. Spune dumneaei că ar fi necesar un centru comun de apărare împotriva dronelor, cu MApN, MAI, serviciile de informații, Autoritatea Navală Română și structurile responsabile de infrastructura critică. O astfel de propunere cum vi se pare?
Radu Miruță: Există o astfel de propunere.
Există? Păi și doamna Pauliuc nu știa?
Radu Miruță: Eu ce să vă zic? Eu vă spun doar că Parlamentul face legi, face politici publice și face control parlamentar. Însă bucata operativă nu poate fi făcută de Parlament și nu se așteaptă nimeni să fie făcută de Parlament, că se face de oameni care stau în tură 24 de ore și care urcă în mașină sau în elicopter sau în avionul F-16 și se duc.
După cum ați văzut, sunt situații în care intervine SRI. Sunt situații în care intervine Garda de Coastă. Sunt situații în care intervin specialiștii de la Ministerul Apărării în explozivi.
Sunt situații în care intervin Forțele Navale. Lucrurile astea se întâmplă pentru că există o comunicare. N-ați văzut că se duc unii și își dau cap în cap cu alții pe acolo.
Adică, atunci când se întâmplă o astfel de situație, există o responsabilitate partajată. Pentru a îmbunătăți această interacțiune, s-a redactat un protocol scris care optimizează bucățile asupra cărora nu exista claritate, pentru că, potrivit legii, fiecare instituție este responsabilă de câte ceva. Dar, din practică, văzând atât de multe cazuri, ne-am dat seama că unele nu sunt reglementate.
Și atunci, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării, am lucrat la un cadru, l-am și semnat zilele trecute. Urmează să fie semnat și de colegii de la celelalte instituții, care reglementează bucata de fine-tuning, dacă vreți, care nu era în lege.
Ca să concluzionăm, aș vrea să detaliem puțin acel program pentru populație. Înainte de a trece la partea despre politică, ne spuneați că va fi o campanie de informare derulată de Ministerul Apărării pentru populație. Pentru că am avut astfel de cazuri în care oamenii s-au dus și au luat drone.
Radu Miruță: Principala problemă este dezinformarea. Se tot vorbește în România despre a face ceva împotriva dezinformării și nu prea pornește acel ceva. Eu m-am gândit că Ministerul Apărării este una dintre instituțiile care are responsabilitate în asta și nu numai că are responsabilitate, este una dintre instituțiile care este afectată de această dezinformare. Și atunci am luat decizia de a face noi ceva.
Știu că se lucrează la un plan mai mare și este nevoie ca acest plan să fie coordonat la nivel superior, dar, prin pârghiile pe care le avem la dispoziție, vom ajunge în fiecare județ din România cu acțiuni de conștientizare.
Cum se va derula concret?
Radu Miruță: Lucrăm la o aplicație prin care oamenilor să le fie foarte facil să se înscrie. Nu să și-o instaleze pe telefon, ci pur și simplu avem nevoie să știm când vin, cum vin. Pentru asta, ei trebuie să anunțe undeva într-un mod foarte prietenos.
Ea este gândită ca, în centrul militar, niște specialiști care sunt instruiți, nu numai pe comunicare, ci și pe ceea ce urmează să transmită, pe conținutul în sine, să le explice oamenilor că nu tot ce vezi pe telefon este adevărat, că uite ce se întâmplă când ai click undeva și se întâmplă altceva. Sunt chestiuni clasice.
Provocarea este cum să faci asta să fie foarte atractiv, ca omul să plece de acolo spunând: „Măi, m-a hipnotizat ce am văzut acolo. Mă duc acasă, la ulița mea, pe banca vecinilor mei, sub dud, și povestesc asta”.
Sunt specialiști în Armata Română care au capacitatea să găsească o astfel de metodă.
Și cum va funcționa? Va fi o caravană în țară…
Radu Miruță: Nu trebuie să fie caravană, pentru că Armata este prezentă. Avem centre militare județene în fiecare județ. Acolo se vor întâmpla lucrurile. Se vor anunța pe plan local.
Poate că într-o comună e mai simplu, dar într-un oraș…
Radu Miruță: Armata nu va ieși pe stradă să se ducă pe la porțile oamenilor. Asta este o conotație de altă natură. La nivel de structură județeană.
Nu mă aștept să vină mii de oameni din prima. Dar este un efort pe care noi trebuie să-l facem infinit, chiar dacă efectul este foarte mic, pentru că altfel consecințele sunt imense.
Oameni care ajung să creadă că nu există războiul. Oameni care ajung să creadă că România a fost invadată pentru că au văzut o porcărie pe telefon făcută de unii care vor răul României.
Astfel de lucruri trebuie, până când programa școlară va stimula gândirea critică mai mult și tot felul de astfel de lucruri, trebuie să nu stăm cu mâinile în sân și să facem ceva.
În paralel, am depus în Parlament un proiect de lege care reglementează la nivel electronic.
Pentru că nu poți alerga după dezinformare cu foaia și cu creionul în mână, să desenezi pe garduri. Dezinformarea vine pe ecran. Împotriva dezinformării trebuie să ajungi tot la ecran, nu neapărat la foaie. Dar se lucrează din mai multe părți.
„Noi, în aceeași cameră cu PSD, nu vom sta”
Să trecem puțin și la partea legată de ce se întâmplă în politică. Sunt informații cum că președintele ar avea de gând să desemneze un nou premier. Soluția despre care se discută, cel puțin în momentul acesta, este un guvern format din politicieni, nu se știe dacă de la PSD, UDMR, PNL, conduși de un independent. Acel independent ar putea să fie domnul Tomac sau domnul Nazare. Sunt informații cum că cei de la PSD au pus o condiție, ca dumneavoastră, USR, să nu participați la guvernare. E adevărat?
Radu Miruță: Da, nu este ceva nou, pentru că pentru noi, în aceeași cameră cu PSD, este ceva inacceptabil.
Deci oricum nu ați dorit să fiți la guvernare.
Radu Miruță: Deci noi, în aceeași cameră cu PSD, nu vom sta. Pentru ceea ce PSD a făcut, bătându-și joc de această țară, noi considerăm că este o prefăcătorie să mai dansăm această horă din care românii, într-un mod evident, au avut de pierdut.
PSD-ul e un partid mare, dar mie îmi pare că responsabilitatea nu este față de România, ci este față de cei care trebuie să primească doar câte o funcție și atât.
Nu se poate să fii într-o coaliție în care tu să decizi ce vrei, cum s-a întâmplat, pentru că ai cele mai multe voturi și e normal, după care să răstorni masa coaliției din care tu ai decis ce ai vrut, pentru că au fost punctual niște lucruri care ți-au deranjat și activul de partid.
Treaba asta cu dezvoltarea economică, cu măsuri economice vânturate de PSD, nu este crezută nici de imprimanta care scoate flyer-ul PSD la imprimantă, pentru că PSD a avut tot ce a vrut la dispoziție să dezvolte România.
Dacă România nu e dezvoltată economic suficient astăzi, este măsura capacității PSD de a o fi dezvoltat. Asta este un aspect.
Al doilea aspect. Eu nu contest numărul de voturi pe care PSD îl are, dar spun că PSD nu are majoritate absolută. Nu te poți comporta într-o coaliție ca și cum tu ai vrea să decizi tot, pentru că tu nu ai fost votat de români să decizi tot.
Pălăria PSD-ului de pe capul PSD-ului este mai mică decât umbra pe care PSD vrea să-i fie făcută.
E foarte corect ce spuneți și PSD, într-adevăr, nu are toate voturile și nu are toate voturile nici măcar cu ajutorul UDMR. Deci ar avea nevoie de PNL. Credeți că o formulă nouă guvernamentală ar putea să fie susținută de PNL, aripa Bolojan?
Radu Miruță: Eu nu pot să vorbesc în numele PNL. Eu pot să vorbesc în numele USR și pot să-mi asum că USR este în continuare serios și este singurul care a mers drept în permanență pe acest drum.
Avem în momentul de față o înțelegere cu Partidul Național Liberal și cu UDMR de susținere a unui candidat comun la funcția de prim-ministru comună.
Adică domnul…?
Radu Miruță: Domnul Siegfried Mureșan este ultima noastră înțelegere.
Cele trei partide au spus și au votat împotriva propunerii guvernului Veștea, pentru că, dacă nu se țineau cele trei partide în forma asta, ar fi trecut. Dacă cineva nu se mai ține de această înțelegere, reflectă o ușoară neseriozitate raportată la ceilalți care se țin. Dar în politică se pot întâmpla și astfel de lucruri.
Păi tocmai cei de la UDMR dau semne că ar părăsi această tabără.
Radu Miruță: Deocamdată ei sunt în această formulă. Nu poate să-i țină nimeni legați.
Dacă vor să plece, vor trebui să le explice comunităților maghiare din Transilvania care urăsc PSD de ce se duc înapoi cu PSD. Dar e treaba exclusivă a UDMR, în care noi nu ne băgăm.
De colaborarea cu Ilie Bolojan puteți să fiți siguri?
Radu Miruță: Eu pot să fiu sigur doar de mine. Pot să vă spun că este o colaborare bună.
Nici măcar de USR, adică?
Radu Miruță: Eu pot să fiu sigur doar de mine. USR este format și el din oameni care nu sunt sfinții decupați din catapeteasma Bisericii. Atâta timp cât ne ținem de niște lucruri și suntem preocupați să reducem cheltuielile în această țară și nu vindem gogoși, gândiți-vă că sunt ministru și mi-era foarte ușor, la toate întâlnirile pe care le fac, să spun vrute și nevrute, ceea ce ar fi vrut lumea să audă.
Pentru că după șase luni plec și nu era un lucru care se putea face neapărat în șase luni. Dar țara asta trebuie să nu mai fie mințită.
Trebuie spus oamenilor exact ce este în Guvern, care este tratamentul corect la boala existentă, pentru ca oamenii să spună: „Doamne, vreau să urmez rețeta acestui medic pentru că m-a lămurit” sau vreau să iau în continuare, crezând în panacee universale care rezolvă problemele întotdeauna.
Credeți că veți plăti electoral pentru acea inițiativă a PPE plus Renew către șefa Parlamentului European pentru susținerea domnului Fritz?
Radu Miruță: Nu, este o decizie corectă. Noi nu putem risca să pierdem bani din România pentru că România face o lege care să fie aplicată retroactiv, motiv din care Comisia Europeană să spună: „Nu vă mai dau banii, chiar dacă voi spuneți că ați făcut o lege ANI, pentru că în legea aia ANI voi v-ați tranșat niște dispute politice, nu ați fost preocupați de integritate”.
Cei de la Comisia Europeană au un risc să spună asta. Forma actuală a legii ANI, chiar dacă este considerată că închide jalonul, să fie apreciată că, de fapt, nu îl închide, că suficient nu era să o adopți și contează și forma cu care ai adoptat-o.
Nu credeți că este totuși o vulnerabilitate? Modul în care s-a pus problema: „Cetățeanul german Fritz”. Despre asta este vorba.
Radu Miruță: Este cetățeanul român Dominic Fritz. Este cetățeanul votat de oameni, Dominic, de români.
Dar în acel document se vorbește despre cetățeanul german. E o nuanță pe care oamenii au observat-o și pe care o parte a presei a speculat-o. Sunt foarte mulți oameni care spun că Dominic Fritz este un om susținut de Germania, dar sunt convinsă că și dumneavoastră ați văzut această nuanță pe rețelele sociale. „E un cetățean german, e un neamț parașutat aici de niște interese”. Și, repet, cu ghilimele. Nu o spun eu, o spun alții. E un om adus aici de niște forțe externe și pentru care acum se luptă în Parlamentul European. Credeți că acest lucru ar putea să fie o vulnerabilitate pentru USR?
Radu Miruță: Exclus. Sunt baliverne astea. Eu nu pot să contest ce spune fiecare om. Eu pot să mă uit la niște date care nu se schimbă niciodată. Cinci arată la fel și dacă îl desenează cineva în limba engleză, și în limba română.
Cine spune asta înseamnă, de fapt, că toți locuitorii din Timișoara, care l-au votat cu o majoritate simplă, a luat peste 50% din voturi, au fost păcăliți și ei.
Cine spune asta înseamnă că miile de membri USR care l-au votat au fost și ei păcăliți, printre care și eu. Eu nu mă consider un om păcălit pe această speță. Și atunci nu văd care este bucata verticală care mai rămâne în picioare ca argument pentru povestea asta. Și mai degrabă văd că se încearcă un atac prin toate colțurile la USR. Dar de ce oare?
Haide să discutăm concret despre ce a făcut USR în Guvern. Care sunt bucățile împotriva oamenilor, care fac rău oamenilor, din măsurile pe care miniștrii USR le-au luat?
De ce nu progresăm în țara asta discutând concret despre ce suntem în stare unii și alții să facem pentru oameni?
De ce ducem și bagatelizăm discuția cu tot felul de dezinformări că-i trimis Fritz de nu știu cine, în condițiile în care de două ori s-au păcălit: o dată oamenii din Timișoara, a doua oară s-au păcălit iar? Totuși, nu stă în picioare un astfel de argument pentru motivele pe care vi le spuneam mai devreme.
Cei care invocă un astfel de argument se uită și la trecutul USR.
Radu Miruță: Așa. Și un trecut despre care ce putem spune rău?
Episodul Elena Lasconi. Se vorbește despre faptul că cei de la USR își schimbă părerea destul de repede și că au fost toate acele lucrături subterane.
Radu Miruță: Orice decizie care este luată de niște oameni sănătoși la cap se bazează pe momentul existent atunci când iei decizia.
Când a fost decizia de susținere a Elenei Lasconi în prima etapă, înainte de anularea alegerilor, a fost o decizie care s-a dovedit bună.
După ce s-au anulat alegerile, s-a înscris Nicușor Dan în această competiție. Toate datele, toate cifrele arătau că acolo este șansa cea mai mare. Din nou s-a dovedit o decizie bună și s-a dovedit, dacă vreți, cu o granularitate extrem de fină.
Voturile pe care USR le-a dat pentru candidatura lui Nicușor Dan, că a fost o diferență foarte mică, au fost cele care l-au trimis pe domnul Nicușor Dan în turul al doilea.
Și acele voturi, evident că… A fost o diferență de câteva mii de voturi. Eu nu spun că USR are milioane de voturi, dar, sigur, alea câteva mii, dacă nu erau date…
Meritul a fost al domnului președinte, că a reușit să convingă că asta este o idee bună.
Adică milioanele de voturi pe care dumnealui le-a luat nu le-a luat că l-a sprijinit doar USR. Le-a luat pe capacitatea domniei sale de a convinge că este o soluție bună.
Deci decizia respectivă a fost una demonstrată a fi corectă.
Colaborarea dintre USR și Ilie Bolojan
Care este relația? Apropo de etichete, vorbeați ceva mai devreme despre colaborarea dintre România și Ucraina. Cum ați descrie, ce termen ați folosi pentru a descrie colaborarea dintre USR și domnul Bolojan?
Radu Miruță: Una foarte bună în continuare, da. Vorbeați despre leadership-ul USR care ia decizii, care se schimbă. Hai să ne uităm la ce e pe piață. PSD-ului i-a fost luat președintele de pe stradă și arestat.
PSD schimbă președinții cu astfel de metode. Amintiți-vă domnul Dragnea cum a plecat. Și alte persoane dinainte.
Adică eu nu spun că la USR treaba e perfectă. Dar nu ne putem aștepta ca România să meargă mai bine dacă noi, în continuare, susținem oameni care au demonstrat că duc România într-o direcție greșită.
Lumea la USR are niște așteptări de perfecțiune. Pentru că și noi am ridicat acest standard. Dom’le, dacă USR a tot criticat chestiuni de-o finețe, voi trebuie să faceți la fel. Și e o așteptare corectă. USR nu este perfect. Deci dacă ne raportăm că ne bosumflăm pe USR că nu face unele lucruri perfect, este o chestiune care ne mândrește, că lumea vrea să ne facă să fim perfecți.
Dar, nefiind perfecți și situația de pe piață fiind așa cum există în zona politică, hai să ne raportăm la o realitate existentă. Că a-l face pe un om perfect nu poți.
Luați în calcul, așadar, să rămâneți în opoziție?
Radu Miruță: Noi luptăm pentru a duce mai departe proiectele pe care le-am început în acest guvern. Noi spunem că nu ne punem doar deoparte și ne supărăm și ținem compunerea unui nou guvern blocată, ci venim pe masă cu tot felul de soluții.
Am venit cu prima soluție, în care să se facă o rotativă. PSD prima oară n-a acceptat-o, după care a acceptat-o, dar a spus că vrea el primul, fără să spună de ce.
Eu cred, nu este poziția partidului, că USR ar putea să analizeze o deschidere și spre a face parte dintr-o asemenea rotativă, cu un premier care să fie și prima tură a rotației, și a doua tură a rotației.
Domnul Nazare, l-ați accepta?
Radu Miruță: Nu am vorbit despre un nume, ci vorbesc raportându-mă la ce vor agențiile de rating pentru România. Ele ne verifică pentru stabilitate. Agențiile de rating ne punctează pe stabilitate și pe politică economică, pe măsuri fiscale.
L-ați accepta, așadar, pe domnul Nazare?
Radu Miruță: Eu lucrez foarte bine cu domnul Nazare și am o relație de respect reciproc, care, cel puțin din partea mea, este sigură. Este un om profesionist.
Dar nu este o decizie pe care o iau doar eu. Este o decizie pe care trebuie să o ia, în primul rând, USR, după care o coaliție, nefiind pe masă această propunere astăzi.
Săptămâna viitoare, pe 1, este posibil să fie noi discuții sau poate chiar vor fi informale până atunci. Cu ce plan merge USR, așadar, la aceste noi discuții cu președintele?
Radu Miruță: Punem umărul în continuare să curățăm neregula din România, acceptăm să facem parte dintrun guvern în care nu este PSD, garantăm că ne ridicăm de pe scaun când vine tura PSD-ului să guverneze de asemenea fără noi. Adică, de acum, până la alegerile viitoare, mai sunt câți? 3 ani de zile. Această perioadă de 3 ani e corect să se împartă proporțional, câte voturi a luat PSD, nu știu, 40%, câte au luat celelalte partide – 60% din această fostă coaliție. 40% din timpul ăsta poate să guverneze PSD doar cu miniștri săi, în restul perioadei, guvernează USR, PNL, UDMR cu miniștri săi.
Deci rotativă.
Radu Miruță: Rotativă, cu garanția despre care noi putem vorbi, PSD nu, că noi ne ridicăm singuri de pe scaun când sună ceasul, PSD nu se ridică. Și noi nu putem crede asta. De asta spunem că trebuie să înceapă această echipă prima oară.
Dacă ar fi un guvern format din oameni din PSD și din PNL, din echipa domnului Bolojan de exemplu și cu susținerea UDMR, USR ar vota o astfel de formulă guvernamentală? Și cu domnul Nazare premier.
Radu Miruță: Dar USR a declarat și ne-am ținut de asta, cu PSD acolo nu se poate, PNL a declarat același lucru. Ăla este motivul pentru care suntem de aceeași parte a baricadei.
Poate se răzgândesc.
Radu Miruță: Suntem un partid politic viu care respiră când simte organismul asta, în funcție de opțiunea care este pe masă,v om lua o decizie, evident.
Deci se poate lua în calcul ca USR să voteze un Guvern din care nu face parte?
Radu Miruță: Eu vă spun care este certitudinea la USR astăzi. Nu Guvern cu PSD. Rotativ între PSD pe de-o parte, PNL, USR, UDRM pe de altă parte. Asta este decizia certă a USR astăzi.
Dacă dumneavoastră veți fi în opoziție, cum credeți că ar arăta opoziția într-o astfel de situație? Pe cine veți mai avea colegi de opoziție?
Radu Miruță: Cineva va mai decide să nu dea țara înapoi pe mâna PSD-ului. Eu vă spun: România a trecut prin niște greutăți în ultimul an. Oamenii au suportat niște măriri de taxe. Oamenii au acceptat ca Guvernul să le mărească întâi taxele, după care să ia niște măsuri pentru a reduce cheltuielile Guvernului. Eforturile astea s-au dovedit a fi medicamentul corect pentru România.
E ca un organism care ține regim un an de zile înainte să ajungă la nu știu ce analize, după care, cu o săptămână înainte, își bate joc: bea orice, mănâncă orice, fumează și își bate joc de tot efortul ăsta. Dacă țara se întoarce astăzi exclusiv pe mâna PSD, de tot ce am adunat până acum din punct de vedere fiscal se va alege praful.
