La patru ani de la introducerea obligației legale privind iluminarea corespunzătoare a trecerilor de pietoni nesemaforizate, România continuă să aibă mii de astfel de puncte rutiere slab iluminate sau neadaptate standardelor minime de siguranță.
Mii de treceri de pietoni rămân slab iluminate. Foto arhivă
Deși legea stabilește clar obligații pentru administratorii de drumuri, aplicarea ei diferă semnificativ de la o localitate la alta, în funcție de bugete, priorități de investiții și capacitate administrativă. În lipsa unei implementări unitare, siguranța pietonilor depinde în continuare de locul în care aceștia traversează strada, inclusiv pe drumuri cu trafic similar.
România rămâne în fruntea UE la mortalitatea rutieră
Problema iluminatului trecerilor de pietoni se suprapune peste un context rutier general critic. România înregistrează 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, în timp ce media europeană este de aproximativ 44.
La nivel național, anul 2025 a fost marcat de aproape 4.000 de accidente rutiere grave, soldate cu peste 1.200 de decese și mai mult de 3.000 de răniți grav. În medie, asta înseamnă aproximativ 11 accidente grave și patru decese în fiecare zi.
În acest tablou, pietonii sunt una dintre categoriile cele mai vulnerabile, în special în mediul urban și periurban, unde traversările au loc frecvent, uneori în condiții de vizibilitate redusă sau pe infrastructură insuficient adaptată.
Orașe diferite, standarde diferite de siguranță
Diferențele de implementare sunt vizibile chiar și între localități importante. În Cluj-Napoca, modernizarea trecerilor de pietoni a fost integrată în ultimii ani în proiecte mai ample de infrastructură urbană. În mai multe zone intens circulate au fost instalate sisteme suplimentare de iluminat, iar trecerile din apropierea școlilor sau a bulevardelor aglomerate au fost reconfigurate pentru o vizibilitate mai bună.
În Oradea, administrația locală a derulat programe de modernizare a iluminatului public în mai multe cartiere, inclusiv cu intervenții punctuale în zonele cu trafic pietonal intens.
La polul opus, în numeroase orașe mai mici sau în localități din județe precum Vaslui, Teleorman sau Giurgiu, trecerile de pietoni rămân frecvent slab iluminate, în special pe drumurile secundare sau la ieșirile din localitate. În unele cazuri, acestea sunt marcate corespunzător pe carosabil, dar fără surse suplimentare de iluminat sau fără intervenții de modernizare a infrastructurii.
Diferența nu ține doar de dimensiunea localității, ci și de capacitatea financiară, de prioritizarea investițiilor și de modul în care fiecare administrație locală interpretează obligațiile legale.
Legea din 2022: obligație națională, implementare locală
Obligația de iluminare corespunzătoare a trecerilor de pietoni nesemaforizate a fost introdusă în 2022 și vizează toate drumurile din interiorul localităților. În teorie, standardul este unul național și unitar.
În practică însă, implementarea este împărțită între mai mulți administratori de drumuri. Primăriile sunt responsabile pentru străzile locale, consiliile județene pentru drumurile județene, iar CNAIR pentru drumurile naționale care traversează localitățile.
Această fragmentare face ca aplicarea legii să depindă de decizii locale individuale. Fiecare autoritate stabilește propriul ritm de investiții, propriile priorități și propriile soluții tehnice, ceea ce duce la diferențe majore chiar și între zone cu trafic comparabil.
În lipsa unor standarde obligatorii de implementare și a unei monitorizări centralizate, nu există o imagine clară la nivel național asupra gradului de conformare.
Raportul Avocatului Poporului: infrastructura rutieră, factor structural în accidente
Raportul special privind siguranța rutieră realizat de Avocatul Poporului arată că problemele de infrastructură nu sunt marginale, ci reprezintă un factor structural în producerea accidentelor rutiere din România.
Documentul evidențiază deficiențe recurente precum marcaje rutiere slab vizibile sau executate necorespunzător, lipsa trotuarelor și a pistelor pentru biciclete, parcări amenajate pe trotuare, iluminat public insuficient pe timp de noapte și semnalizare rutieră degradată sau neconformă.
Aceste deficiențe se cumulează și creează condiții favorabile producerii accidentelor, în special în zonele unde traficul pietonal și cel rutier se intersectează frecvent.
Trecerile de pietoni, un punct critic ignorat în multe localități
Raportul acordă o atenție explicită infrastructurii pietonale, unde sunt incluse trecerile și refugiile de pietoni. Acestea ar trebui verificate, modernizate și adaptate standardelor tehnice în vigoare, inclusiv prin asigurarea unei iluminări adecvate în timpul nopții.
În lipsa acestor condiții, vizibilitatea pietonilor scade semnificativ, mai ales în zonele unde iluminatul public este insuficient sau inexistent, iar marcajele rutiere sunt degradate.
Raportul subliniază că modernizarea infrastructurii pietonale nu este realizată uniform la nivel național și că intervențiile sunt, în multe cazuri, punctuale și dependente de resursele locale.
De ce aplicarea legii depinde încă de fiecare primărie
Problema principală nu este lipsa cadrului legislativ, ci modul în care acesta este implementat. În prezent, fiecare administrator de drum decide independent când și cum modernizează trecerile de pietoni, ce bugete alocă și ce tip de soluții tehnice utilizează.
În lipsa unei standardizări obligatorii și a unui mecanism național de monitorizare, legea produce efecte diferite în funcție de localitate. În unele orașe, modernizarea este parte dintr-o strategie coerentă de infrastructură. În altele, intervențiile sunt întârziate sau realizate doar punctual, în funcție de urgențe sau de bugetele disponibile.
Astfel, siguranța pietonilor rămâne direct dependentă de capacitatea administrativă și financiară a fiecărei autorități locale.
Lipsa unei imagini naționale asupra conformării
Un alt element important semnalat indirect de raport este absența unei evidențe centralizate a trecerilor de pietoni conforme sau neconforme la nivel național. În prezent, nu există o bază de date publică care să indice câte treceri sunt iluminate corespunzător, câte sunt parțial conforme și câte nu respectă standardele.
Această lipsă de transparență face dificilă evaluarea reală a impactului legislației și a progresului înregistrat de la intrarea ei în vigoare, atât pentru autorități, cât și pentru public.
