{"id":9813,"date":"2025-12-17T10:41:46","date_gmt":"2025-12-17T10:41:46","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/12\/17\/17-decembrie-zi-de-doliu-in-timisoara-fortele-de-represiune-au-inceput-sa-traga-in-manifestanti-in-timpul-revolutiei\/"},"modified":"2025-12-17T10:41:46","modified_gmt":"2025-12-17T10:41:46","slug":"17-decembrie-zi-de-doliu-in-timisoara-fortele-de-represiune-au-inceput-sa-traga-in-manifestanti-in-timpul-revolutiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/12\/17\/17-decembrie-zi-de-doliu-in-timisoara-fortele-de-represiune-au-inceput-sa-traga-in-manifestanti-in-timpul-revolutiei\/","title":{"rendered":"17 decembrie: Zi de doliu \u00een Timi\u0219oara. For\u021bele de represiune au \u00eenceput s\u0103 trag\u0103 \u00een manifestan\u021bi \u00een timpul Revolu\u021biei"},"content":{"rendered":"
\n

\u00cen ziua de 17 decembrie, anul 1989, la ordinele fostului dictator Nicolae Ceau\u0219escu, for\u021bele de represiune au \u00eenceput s\u0103 trag\u0103 \u00een manifestan\u021bii de la Timi\u0219oara. Tot pe 17 decembrie, \u00een 1936, s-a n\u0103scut\u00a0Jorge Mario Bergoglio, cunoscut \u0219i ca Papa Francisc.<\/p>\n

\"Revolu\u021bia<\/picture>\n

Revolu\u021bia de la Timi\u0219oara\/FOTO: Constantin Duma<\/p>\n<\/div>\n

1790: Este descoperit\u0103 \u201ePiatra Soarelui\u201d, artefactul care avea inscrip\u021bionat calendarul aztec<\/h2>\n

Piatra Soarelui aztec\u0103\u00a0este o sculptur\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul perioadei post-clasice, g\u0103zduit\u0103 \u00een Muzeul Na\u021bional de Antropologie din Ciudad de M\u00e9xico \u0219i este probabil cea mai faimoas\u0103 oper\u0103 de sculptur\u0103 Mexica. <\/p>\n

\"Piatra<\/picture>\n

Piatra Soarelui, ce are inscrip\u021bionat calendarul aztec\/FOTO: Wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Mexica a fost un popor vorbitor de nahuatl din Valea Mexicului, care au fost conduc\u0103torii Triplei Alian\u021be, sau Imperiul Aztec.<\/p>\n

Piatra m\u0103soar\u0103 3,6 metri \u00een diametru \u0219i 98 de centimetri grosime, av\u00e2nd o greutate de 24 de tone.<\/p>\n

A fost redescoperit\u0103 pe 17 decembrie 1790 \u00een timpul unor lucr\u0103ri de repara\u021bie la Catedrala din Ciudad de M\u00e9xico. Ulterior, Piatra Soarelui a fost montat\u0103 pe un zid exterior al catedralei, unde a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een 1885.<\/p>\n

De\u0219i primii cercet\u0103tori au crezut ini\u021bial c\u0103 piatra a fost sculptat\u0103 \u00een anii 1470, cercet\u0103rile moderne sugereaz\u0103 c\u0103 a fost sculptat\u0103 c\u00e2ndva \u00eentre anii 1502 \u0219i 1521.<\/p>\n

1912: Moare Spiru Haret, matematicianul responsabil de reforma \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc<\/h2>\n

Spiru Haret s-a n\u0103scut la Ia\u015fi, pe 15 februarie 1851. A fost\u00a0matematician, fizician, profesor, om politic, ministru al cultelor \u015fi instruc\u0163iunilor publice, membru titular al Academiei Rom\u00e2ne. <\/p>\n

\"Spiru<\/picture>\n

Spiru Haret\/FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Supranumit \u201eomul \u015fcolii\u201d pentru opera sa reformatoare, Spiru Haret este considerat organizatorul \u015fcolii moderne rom\u00e2ne\u015fti, scrie\u00a0Enciclopedia Rom\u00e2niei.<\/a><\/p>\n

Pe 30 ianuarie 1878, ob\u0163ine la Paris titlul de doctor \u00een \u015ftiin\u0163e matematice. Teza de doctorat cu titlul \u201eDespre invariabilitatea marilor axe ale orbitelor planetare\u201d<\/i> a fost un eveniment \u015ftiin\u0163ific, men\u0163ionat ca atare \u00een presa vremii. Prin aceasta, Spiru Haret s-a anun\u0163at ca unul dintre pionierii \u015ftiin\u0163ei cosmosului.<\/p>\n

De\u0219i a fost profesor \u00een mai multe institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2ne\u0219ti, Haret a fost implicat \u0219i<\/b> \u00een politic\u0103. Ca membru PNL, preocupat de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt,\u00a0este numit \u00een mai multe func\u0163ii: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor \u015fi Instruc\u0163iunii Publice, apoi de trei ori ministru \u00een guvernele PNL.<\/p>\n

\u00cen calitate de ministru, a condus reforma \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului secundar \u015fi superior din\u00a01898, \u00eenfiin\u0163\u00e2nd cele trei sec\u0163iuni ale claselor V-VIII, clasic\u0103, modern\u0103 \u015fi real\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1898, legea ini\u021biat\u0103 de Haret a introdus certificatul de absolvire (bacalaureatul) \u0219i a promovat metode noi de predare, baz\u00e2nd numirea profesorilor pe criterii de valoare. <\/p>\n

Un an mai t\u00e2rziu, el a propus o lege pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul profesional, stabilind statute speciale pentru \u0219colile de art\u0103 \u0219i me\u0219te\u0219uguri, liceele militare \u0219i seminarele teologice. Pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi preg\u0103tirea cadrelor, Haret a reorganizat \u0219colile normale, introduc\u00e2nd lucr\u0103rile practice agricole \u00een program, cu scopul de a \u00eencuraja \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze leg\u0103tura cu mediul rural \u0219i cu munca p\u0103m\u00e2ntului.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Spiru Haret a \u00eencetat din via\u0163\u0103 pe\u00a017 decembrie 1912, la v\u00e2rsta de 61 de ani.\u00a0\u00a0<\/p>\n

1936: S-a n\u0103scut Papa Francisc, al 266-lea episcop al Romei<\/h2>\n

Papa Francisc (Jorge Mario Bergoglio) s-a n\u0103scut la 17 decembrie 1936, \u00een capitala argentinian\u0103, Buenos Aires, \u00eentr-o familie de italieni. Tat\u0103l s\u0103u, Mario Bergoglio, a fost contabil, iar mama sa, Regina Sivori, se ocupa de cas\u0103 \u015fi de cre\u015fterea celor cinci copii pe care \u00eei aveau.<\/p>\n

\"Papa<\/picture>\n

Papa Francisc\/FOTO: Getty Images<\/p>\n<\/div>\n

A ob\u0163inut diploma de licen\u0163\u0103 ca tehnician chimist, apoi a ales s\u0103 devin\u0103 preot, urm\u00e2nd seminarul diecezan. Pe 11 martie 1958 a intrat \u00een noviciat \u00een Societatea lui Iisus (Ordinul Iezuit). \u015ei-a completat studiile umaniste \u00een Chile, iar \u00een 1963, dup\u0103 ce s-a \u00eentors \u00een Argentina, \u015fi-a dat licen\u0163a \u00een filosofie la Colegiul San Jos\u00e9 din San Miguel.\u00a0\u00a0<\/p>\n

A fost profesor de literatur\u0103 \u015fi psihologie la Colegiul Inmaculada din Santa F\u00e9, \u00eentre 1964 \u015fi 1965, discipline pe care le-a predat \u015fi la Colegiul del Salvador din Buenos Aires (1966).\u00a0\u00a0<\/p>\n

La 13 martie 2013, la ie\u0219irea din conclavul \u00eens\u0103rcinat s\u0103-l aleag\u0103 pe succesorul papei demisionar Benedict al XVI-lea, cardinalul protodiacon Jean-Louis Tauran a pronun\u021bat celebra formul\u0103 Habemus papam, anun\u021b\u00e2nd lumii alegerea cardinalului Jorge Mario Bergoglio sub numele de Francisc.<\/p>\n

Papa Francisc a refuzat s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een fastuosul Palat Apostolic, prefer\u00e2nd Casa Sf\u00e2nta Marta, o re\u0219edin\u021b\u0103 mai modest\u0103. A purtat pantofi ortopedici, nu ro\u0219ii, a mers cu ma\u0219ini mici, nu cu limuzine blindate.\u00a0<\/i><\/p>\n

\u201eBiserica trebuie s\u0103 fie un spital de campanie dup\u0103 o b\u0103t\u0103lie\u201d,<\/i>\u00a0spunea adesea, f\u0103c\u00e2nd apel la o misiune pastoral\u0103 centrat\u0103 pe compasiune \u0219i apropiere de oameni, nu pe dogm\u0103 sau autoritate rigid\u0103.<\/p>\n

A fost ales cu un mandat clar: reforma curiei romane, adic\u0103 a aparatului birocratic intern al Vaticanului. Dar Francisc a mers mai departe. A deschis dezbateri delicate: rolul femeii \u00een Biseric\u0103, abordarea pastoral\u0103 fa\u021b\u0103 de persoanele LGBTQ+, divor\u021bul, abuzurile sexuale comise de clerici.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani, starea de s\u0103n\u0103tate i s-a deteriorat vizibil. A folosit frecvent scaunul cu rotile, a fost supus mai multor opera\u021bii, dar nu \u0219i-a pierdut umorul sau determinarea. A l\u0103sat \u00een urm\u0103 o Biseric\u0103 poate mai divizat\u0103 dec\u00e2t a g\u0103sit-o, dar cu por\u021bi mai larg deschise.<\/p>\n

Pe 21 aprilie 2025, Suveranul Pontif a \u00eencetat din via\u021b\u0103.<\/p>\n

1989: Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103 la Timi\u0219oara. Ceau\u0219escu ordon\u0103 s\u0103 se trag\u0103 \u00een manifestan\u021bi<\/h2>\n

17 decembrie 1989 a fost\u00a0<\/a>cea mai s\u00e2ngeroas\u0103 zi a Revolu\u021biei. For\u021bele de represiune au pus \u00een aplicare ordinele venite de la Bucure\u0219ti \u0219i au \u00eenceput s\u0103 trag\u0103 \u00een manifestan\u021bi.<\/p>\n

Stenograma teleconferin\u0163ei arat\u0103 c\u0103 Nicolae Ceau\u015fescu era nemul\u0163umit c\u0103 \u00een \u201erestabilirea ordinii\u201d de la Timi\u015foara s-a procedat prea bl\u00e2nd.<\/p>\n