{"id":9576,"date":"2025-12-10T10:41:47","date_gmt":"2025-12-10T10:41:47","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/12\/10\/femeile-muncesc-dublu-dar-castiga-mai-putin-romania-codasa-in-europa-la-egalitate-de-gen\/"},"modified":"2025-12-10T10:41:47","modified_gmt":"2025-12-10T10:41:47","slug":"femeile-muncesc-dublu-dar-castiga-mai-putin-romania-codasa-in-europa-la-egalitate-de-gen","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/12\/10\/femeile-muncesc-dublu-dar-castiga-mai-putin-romania-codasa-in-europa-la-egalitate-de-gen\/","title":{"rendered":"Femeile muncesc dublu, dar c\u00e2\u0219tig\u0103 mai pu\u021bin. Rom\u00e2nia, coda\u0219\u0103 \u00een Europa la egalitate de gen"},"content":{"rendered":"
\n

Rom\u00e2nia are unul dintre cele mai mari decalaje de ocupare \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi din Europa (17%), cu o rat\u0103 total\u0103 de ocupare de doar 63%, o serie de exper\u021bi din institu\u021bii publice, mediul de afaceri \u0219i diploma\u021bie atr\u0103g\u00e2nd aten\u021bia c\u0103 lipsa particip\u0103rii femeilor \u00een economie, leadership \u0219i procesul decizional reprezint\u0103 o vulnerabilitate strategic\u0103 pentru dezvoltarea \u021b\u0103rii.\u00a0<\/p>\n

\"Colegi,<\/picture>\n

Femeile muncesc \u0219i la serviciu \u0219i acas\u0103, dar au salarii mai mici dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii<\/p>\n<\/div>\n

De\u0219i principiul remunera\u021biei egale pentru munc\u0103 egal\u0103 a fost introdus \u00een Tratatul de la Roma \u00eenc\u0103 din 1957<\/a>, diferen\u021ba de remunerare \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi persist\u0103, \u00een ultimii ani cunosc\u00e2nd doar amelior\u0103ri minore, potrivit unui raport al Parlamentului European.<\/p>\n

Potrivit acestuia, pot exista multe motive pentru existen\u021ba diferen\u021bei de remunera\u021bie \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi. Unele pot fi legate de nivelul de educa\u021bie, experien\u021ba profesional\u0103 sau lucrul cu jum\u0103tate de norm\u0103. Exist\u0103 mai multe femei dec\u00e2t b\u0103rba\u021bi \u00een anumite sectoare economice \u00een care salariile medii sunt mai mici. Un alt motiv poate fi faptul c\u0103 b\u0103rba\u021bii ocup\u0103 adesea posturi mai bine pl\u0103tite dec\u00e2t femeile \u00eentr-un anumit sector.<\/p>\n

Datele recente ale INS, corelate cu analize interna\u021bionale, indic\u0103 o problem\u0103 structural\u0103 complex\u0103: munca neremunerat\u0103, absen\u021ba legisla\u021biei de reprezentare, violen\u021ba domestic\u0103, disparit\u0103\u021bile salariale \u0219i segregarea ocupa\u021bional\u0103.\u00a0<\/p>\n

\u201e97% dintre muncile casnice din Rom\u00e2nia sunt f\u0103cute de femei. Este imposibil s\u0103 vorbim despre \u0219anse egale \u00een aceste condi\u021bii\u201d<\/i>, a punctat recent deputata Alina Gorghiu, la Summitul\u00a0 WeAreHalf. \u201eA\u0219 vrea o sal\u0103 de b\u0103rba\u021bi care s\u0103 intre \u00een aceast\u0103 dezbatere cu argumente despre de ce femeia la masa deciziei. Sau, mai corect, de ce \u00eempreun\u0103 la masa deciziei, cum ar fi firesc<\/i>\u201d, a spus Gorghiu.<\/p>\n

Femeile au salarii cu 500 de lei mai mici dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii<\/h2>\n

Ea a prezentat cele mai recente date ale Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 \u0219i ale institu\u021biilor \u0219i altor organiza\u021bii interna\u021bionale:<\/p>\n

\u2022 femeile c\u00e2\u0219tig\u0103 cu 500 de lei mai pu\u021bin pe lun\u0103 dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii;<\/p>\n

\u2022 97% dintre muncile casnice sunt efectuate de femei, peste 1,3 milioane de rom\u00e2nce lucr\u00e2nd zilnic \u201emunc\u0103 invizibil\u0103\u201d, neremunerat\u0103;<\/p>\n

\u2022 femeile reprezint\u0103 doar 17% din Parlament, cel mai sc\u0103zut procent din ultimii 20 de ani;<\/p>\n

\u2022 120.000 de dosare de violen\u021b\u0103 domestic\u0103 au fost deschise \u00een ultimul an.<\/p>\n

\u201eAvem o lege care ar introduce un minim de 30% reprezentare pentru ambele sexe \u00een Parlament \u0219i administra\u021bie, dar de patru ani este blocat\u0103. Este o decizie care st\u0103 exclusiv la votul b\u0103rba\u021bilor<\/i>\u201d, a afirmat ea.<\/p>\n

\u201eRom\u00e2nia func\u021bioneaz\u0103 cu jum\u0103tate din poten\u021bial. Ne lipsesc structurile, nu femeile preg\u0103tite\u201d<\/i>, a declarat la r\u00e2ndul s\u0103u Mihaela Raluca Tudor, fondatoarea\u00a0mi\u0219c\u0103rii sociale #WeAreHalf.<\/p>\n

\u201eEgalitatea de \u0219anse nu este doar o valoare moral\u0103, ci un indicator al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii unei economii. Rom\u00e2nia func\u021bioneaz\u0103 ast\u0103zi cu doar jum\u0103tate din poten\u021bialul ei real, pentru c\u0103 jum\u0103tate dintre resursele ei \u2014 femeile \u2014 sunt subreprezentate \u00een economie, \u00een leadership \u0219i \u00een procesul decizional\u201d<\/i>, a declarat aceasta, subliniind c\u0103 Rom\u00e2nia nu duce lips\u0103 de femei educate \u0219i competente, ci de structuri care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i exercite influen\u021ba: de la legisla\u021bie, acces la pia\u021ba muncii, p\u00e2n\u0103 la cultura organiza\u021bional\u0103 \u0219i sprijinul pentru munca de \u00eengrijire.<\/p>\n

\u00cen UE femeile c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00een medie cu 12% mai pu\u021bin dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii<\/h2>\n

Decalajul salarial mediu \u00een UE a fost de 12% \u00een 2023. Acesta a fost calculat \u00een companii cu peste 10 angaja\u021bi.<\/p>\n

Diferen\u021bele \u00eentre salarii variaz\u0103 \u00een UE, cele mai mari fiind \u00eenregistrate \u00een 2023 \u00een Letonia (19%), Austria (18,3%), Cehia (18%), Ungaria(17,8%) \u0219i Germania (17,6%). Luxemburg a reu\u0219it s\u0103 anuleze decalajele. Alte \u021b\u0103ri care au \u00eenregistrat diferen\u021be mici \u00een 2023: Belgia (0,7%), Italia (2,2%), Rom\u00e2nia (3,8%), Malta (5,1%) Slovenia (5,4%).<\/p>\n

Diferen\u021ba de remunerare \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi cre\u0219te odat\u0103 cu v\u00e2rsta – fapt ce poate fi legat de \u00eentreruperile \u00een carier\u0103 ale femeilor, de\u0219i aceste tipare variaz\u0103 \u00eentre \u021b\u0103ri. Diferen\u021bele variaz\u0103 \u00een func\u021bie de sectorul economic, iar \u00een 2023, \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor UE, ele au fost mai mari \u00een sectorul privat dec\u00e2t \u00een sectorul public.<\/p>\n

Diferen\u021ba de remunerare \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi \u00eenseamn\u0103 c\u0103 femeile prezint\u0103 un risc mai mare de s\u0103r\u0103cie la b\u0103tr\u00e2ne\u021be. \u00cen 2020, femeile din UE cu v\u00e2rsta de peste 65 de ani au primit pensii care erau \u00een medie cu 28,3% mai mici dec\u00e2t pensiile b\u0103rba\u021bilor.<\/p>\n

Cauzele diferen\u021bei de remunera\u021bie \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi<\/h2>\n

\u00cen medie, femeile fac mai multe ore de munc\u0103 neremunerat\u0103 (de exemplu \u00eengrijind copiii sau f\u0103c\u00e2nd menajul acas\u0103). Acest lucru le las\u0103 mai pu\u021bin timp pentru munca remunerat\u0103: conform unor statistici din 2022, aproape o treime dintre femei (28%) lucreaz\u0103 cu jum\u0103tate de norm\u0103, \u00een timp ce doar 8% dintre b\u0103rba\u021bi lucreaz\u0103 cu jum\u0103tate de norm\u0103. Dac\u0103 se iau \u00een calcul at\u00e2t orele de munc\u0103 neremunerat\u0103 c\u00e2t \u0219i cele remunerate, femeile muncesc mai multe ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii.<\/p>\n

De\u0219i mai multe femei dec\u00e2t b\u0103rba\u021bi sunt absolvente de educa\u021bie superioar\u0103 \u00een UE, acestea sunt mai pu\u021bin reprezentate pe pia\u021ba muncii. Ele \u00ee\u0219i \u00eentrerup mai frecvent cariera: \u00een 2018 o treime dintre femeile angajate din UE au \u00eentrerupt lucrul pentru motive legate de \u00eengrijirea copiilor, fa\u021b\u0103 de 1,3% dintre b\u0103rba\u021bi.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, arat\u0103 raportul PE, circa un sfert din diferen\u021ba de remunerare \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi poate fi explicat\u0103 de o suprareprezentare a femeilor \u00een sectoare cu salarii mici, precum \u00eengrijirea, s\u0103n\u0103tatea \u0219i educa\u021bia.<\/p>\n

\u00cen jur de 3 din 10 femei din UE lucreaz\u0103 \u00een sectorul educa\u021biei, cel medical sau cel al serviciilor sociale – domenii \u00een general slab pl\u0103tite – \u00een vreme ce doar 8% dintre b\u0103rba\u021bi activeaz\u0103 \u00een aceste sectoare. Pe de alt\u0103 parte, aproape o treime dintre b\u0103rba\u021bi sunt angaja\u021bi \u00een domenii legate de \u0219tiin\u021b\u0103, tehnologie, inginerie \u0219i matematic\u0103, sectoare \u00eendeob\u0219te bine pl\u0103tite.<\/p>\n

Num\u0103rul femeilor \u00een sectoare precum \u0219tiin\u021ba, tehnologia \u0219i ingineria a crescut, ajung\u00e2nd la 41% din totalul for\u021bei de munc\u0103 \u00een aceste domenii \u00een 2021.<\/p>\n

Un motiv important al diferen\u021belor de remunerare \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi este faptul c\u0103 femeile sunt adesea subreprezentate \u00een posturile cu venituri mai mari din cadrul companiilor. De exemplu, \u00een 2021, femeile de\u021bineau \u00een medie 34,7% din posturile de conducere \u00een UE.<\/p>\n

Domeniul managerial este \u0219i cel \u00een care femeile sunt cel mai dezavantajate fa\u021b\u0103 de b\u0103rba\u021bi: femeile manager c\u00e2\u0219tig\u0103 cu 23% mai pu\u021bin dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii de pe acelea\u0219i pozi\u021bii.<\/p>\n

\u201eReducerea diferen\u021bei de remunerare \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi aduce mai mult\u0103 egalitate de gen, sus\u021bin\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp economia \u0219i reducerea s\u0103r\u0103ciei, deoarece femeile, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd mai mult, pot cheltui mai mult. Acest lucru ar cre\u0219te baza fiscal\u0103 \u0219i ar reduce povara asupra sistemelor de ajutor social. Studiile arat\u0103 c\u0103 o reducere de un punct procentual \u00een diferen\u021ba de remunerare ar duce la o cre\u0219tere a produsului intern brut cu 0,1%<\/i>\u201d, se precizeaz\u0103 \u00een raportul Parlamentului European.<\/a><\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia are unul dintre cele mai mari decalaje de ocupare \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi din Europa (17%), cu o rat\u0103 total\u0103 de ocupare de doar […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9577,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-9576","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9576","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9576"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9576\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9577"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9576"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9576"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9576"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}