{"id":9418,"date":"2025-11-29T15:07:15","date_gmt":"2025-11-29T15:07:15","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/11\/29\/28-noiembrie-ziua-in-care-s-a-nascut-corneliu-vadim-tudor\/"},"modified":"2025-11-29T15:07:15","modified_gmt":"2025-11-29T15:07:15","slug":"28-noiembrie-ziua-in-care-s-a-nascut-corneliu-vadim-tudor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/11\/29\/28-noiembrie-ziua-in-care-s-a-nascut-corneliu-vadim-tudor\/","title":{"rendered":"28 noiembrie: Ziua \u00een care s-a n\u0103scut Corneliu Vadim Tudor"},"content":{"rendered":"<div>\n<p>La 28 noiembrie au avut loc mai multe evenimente importante, precum\u00a0unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia\u00a0\u00een 1918. Un alt moment marcant este cel din 1877, c\u00e2nd\u00a0generalul Osman-Pa\u0219a\u00a0a capitulat dup\u0103 \u00eencercarea de a sparge \u00eencercuirea Plevnei, \u00een\u00a0R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103\u00a0al Rom\u00e2niei.\u00a0 De asemenea, la aceea\u0219i dat\u0103, dar \u00een 1949 se na\u0219te Corneliu Vadim Tudor.\u00a0<\/p>\n<div><picture loading=\"eager\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"\u00cen data de 28 noiembrie 1949 se na\u0219te Corneliu Vadim Tudor. FOTO: Facebook \"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1c20a591-3758-4110-908e-b579a8cca154\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"\u00cen data de 28 noiembrie 1949 se na\u0219te Corneliu Vadim Tudor. FOTO: Facebook \" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\"><\/picture>\n<p>\u00cen data de 28 noiembrie 1949 se na\u0219te Corneliu Vadim Tudor. FOTO: Facebook <\/p>\n<\/div>\n<h2>1877:\u00a0R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei\u00a0&#8211;\u00a0C\u0103derea Plevnei<\/h2>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"FOTO: Arhiv\u0103 \"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-0\/04c468d6-d8ef-48ad-bbe1-8dccf852e50a\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"FOTO: Arhiv\u0103 \" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>FOTO: Arhiv\u0103 <\/p>\n<\/div>\n<p>Dup\u0103 \u00eencercarea nereu\u015fit\u0103 de a sparge \u00eencercuirea Plevnei, generalul otoman Osman Pa\u015fa s-a predat generalului Cerchez \u015fi a semnat capitularea armatei turce..<\/p>\n<p>B\u0103t\u0103lia de la Plevna (Bulgaria, 30 august-28 noiembrie 1877) a fost o confruntare decisiv\u0103 \u00eentre armatele rom\u00e2no-ruse \u015fi cele turce\u015fti, \u00een urma c\u0103reia Rom\u00e2nia \u015fi-a proclamat independen\u0163a.<\/p>\n<p>R\u0103zboiul Ruso \u2013 Turc din 1877 \u2013 1878 a pornit din dorin\u0163a Rusiei de a-\u015fi recupera teritoriile pierdute \u00een urma R\u0103zboiului Crimeei, \u00eens\u0103 acesta s-a transformat \u00eentr-un r\u0103zboi de eliberare a popoarelor din Peninsula Balcanic\u0103 de sub dominia\u0163ia otoman\u0103. Astfel, \u00een urma acestui r\u0103zboi, Rom\u00e2nia, Serbia \u015fi Muntenegru \u015fi-au proclamat independen\u0163a fa\u0163\u0103 de Imperiul Otoman, iar statul bulgar a fost re\u00eenfiin\u0163at, c\u0103p\u0103t\u00e2nd numele de Principatul Bulgariei.<\/p>\n<h2>1912:\u00a0S-a n\u0103scut actorul Colea R\u0103utu\u00a0<\/h2>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FYXU8UZADLdU%3Flist%3DRDYXU8UZADLdU%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DYXU8UZADLdU%26list%3DRDYXU8UZADLdU%26start_radio%3D1%26pp%3DygUMQ29sZWEgUsSDdXR1oAcB%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22PKcr4YzPQL%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A62%2C%22index%22%3A8%2C%22paragraphsAbove%22%3A4%2C%22percentage%22%3A0.21160409556313994%2C%22linesBellow%22%3A231%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/YXU8UZADLdU?list=RDYXU8UZADLdU\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>Pe numele s\u0103u real Nikolai Rutkovski,\u00a0Colea R\u0103utu s-a n\u0103scut la 28 noiembrie 1912 \u00een Limbenii Noi, jude\u0163ul B\u0103l\u0163i, care ast\u0103zi se afl\u0103 \u00een Republica Moldova. A urmat cursurile Colegiului \u201eRegele Ferdinand\u201d din Chi\u015fin\u0103u, apoi Liceul Militar la B\u0103l\u0163i.<\/p>\n<p>Dup\u0103 absolvirea liceului, s-a \u00eenscris la Conservatorul de Art\u0103 Dramatic\u0103 din Bucure\u015fti, iar \u00een 1929 a intrat \u00een teatru ca figurant. Debutul s\u0103u a avut loc pe scena Teatrului de Revist\u0103 C\u0103r\u0103bu\u015f, \u00een 1934.<\/p>\n<p>Dup\u0103 mai mu\u0163i ani de figura\u0163ie la Teatrul de Operet\u0103, R\u0103utu a devenit invitat permanent al Teatrului Na\u0163ional Bucure\u015fti, iar mai t\u00e2rziu\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/25-noiembrie-albert-einstein-a-revolutionat-2403265.html\">a fost angajat de Teatrul Giule\u015fti,<\/a>\u00a0pe a c\u0103rui scen\u0103 a ap\u0103rut timp de peste 15 ani.<\/p>\n<p>\u00cen cinematografie a debutat \u00een 1954, odat\u0103 cu filmul \u201e<i>Desf\u0103\u015furarea<\/i>\u201d, regizat de Paul C\u0103linescu. A jucat \u00een peste 70 de filme rom\u00e2ne\u015fti, printre care cele mai cunoscute sunt\u00a0<i>\u201eMoara cu noroc\u201d, \u201eMihai Viteazul\u201d, \u201eFra\u0163ii Jderi\u201d, \u201eNemuritorii\u201d, \u201ePintea\u201d, \u201eDuelul\u201d, \u201eCel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d, \u201eR\u0103pirea Fecioarelor\u201d, \u201eHaiducii lui \u015eaptecai\u201d, \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, \u201eUltima noapte de dragoste\u201d\u00a0<\/i>sau<i>\u00a0\u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na nebunilor\u201d.<\/i><\/p>\n<p>Pu\u021bin\u0103 lume \u0219tie c\u0103 artistul a fost un mare iubitor de fotbal. \u00cen tinere\u021be, Colea R\u0103utu a f\u0103cut parte din echipa Uzinelor Mociorni\u0163a.<\/p>\n<p>Pasiunea pentru fotbal i-a cunoscut-o \u0219i Sebastian Papaiani, al\u0103turi de care a filmat pentru serialul \u201e<i>Toate p\u00e2nzele sus!\u201d,<\/i>\u00a0pelicul\u0103 \u00een care\u00a0Colea R\u0103utu a dat via\u021b\u0103 diabolicului \u015fi vicleanului Sp\u00e2nu, personajul negativ a c\u0103rui privire de ghea\u021b\u0103 e memorabil\u0103.<\/p>\n<h2>1918:\u00a0Unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia<\/h2>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Congresul General al Bucovinei FOTO: Arhiv\u0103\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/png\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/png\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/png\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-f\/f1de96ae-bff7-4d6f-b8ac-924b471a01ee\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Congresul General al Bucovinei FOTO: Arhiv\u0103\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Congresul General al Bucovinei FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n<p>Bucovina a fost a doua provincie care s-a unit cu patria-mam\u0103, dup\u0103 Basarabia. Pe 28 noiembrie 1918, a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu Rom\u00e2nia, moment istoric important \u00een f\u0103urirea statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n, al\u0103turi de unirea anterioar\u0103 Basarabiei &#8211; la 27 Martie &#8211; \u015fi de unirea ulterioar\u0103 a Transilvaniei, la 1 Decembrie 1918.<\/p>\n<p>Pentru a realiza unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia, la data de 27 octombrie 1918, mi\u015fcarea na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor bucovineni a organizat la Cern\u0103u\u0163i o mare adunare politic\u0103 \u201e<i>\u00een scopul de a se proclama Constituanta \u015fi de a alege un Consiliu Na\u0163ional, ca organ reprezentativ al rom\u00e2nilor bucovineni\u201d.<\/i><\/p>\n<p>Consiliul Na\u0163ional a fost format din 50 de membri, majoritatea rom\u00e2ni, pre\u015fedintele acestui consiliu fiind ales Iancu Flondor, un mare patriot din zona Bucovinei. Acest Consiliu Na\u0163ional a condus practic Bucovina timp de o lun\u0103 de zile p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-a unit cu Rom\u00e2nia. Cu ocazia declara\u0163iei de unire a Bucovinei cu Regatul Rom\u00e2niei, ce a fost citit\u0103 de Iancu Flondor, au avut loc tot felul de manifest\u0103ri\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/20-noiembrie-ziua-in-care-romania-a-intrat-in-cel-2401881.html\">cultural \u2013 patriotice, care mai de care mai deosebite.<\/a><\/p>\n<p>Tot la data de 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a anun\u0163at puterile Antantei c\u0103 locuitorii acestui teritoriu au decis s\u0103 revin\u0103 la vechile hotare, respectiv la Regatul Rom\u00e2niei, \u201e<i>\u00een virtutea drepturilor popoarelor de a-\u015fi hot\u0103r\u00ee singure soarta\u201d.<\/i><\/p>\n<p>Delega\u0163ia Bucovinei a ajuns la Ia\u015fi \u00een ziua \u00een care regele Ferdinand, \u00eempreun\u0103 cu guvernul \u015fi celelalte autorit\u0103\u0163i ale statului au plecat la Bucure\u015fti, dup\u0103 ce au fost nevoi\u0163i s\u0103 se refugieze din cauza ocup\u0103rii capitalei de c\u0103tre armata germano \u2013 austro \u2013 ungare. Bucovinenii s-au al\u0103turat regelui Ferdinand \u015fi au luat parte la revenirea triumfal\u0103 a acestuia \u00een capitala \u0163\u0103rii \u00eentregite.<\/p>\n<h2>1949:\u00a0S-a n\u0103scut Corneliu Vadim Tudor\u201a om politic rom\u00e2n\u201a pre\u0219edintele Partidului Rom\u00e2nia Mare\u00a0<\/h2>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"FOTO: Arhiv\u0103 \"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-e\/e4bdb5de-096d-4e58-b8be-24aa2acf95c3\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"FOTO: Arhiv\u0103 \" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>FOTO: Arhiv\u0103 <\/p>\n<\/div>\n<p>Corneliu Vadim Tudor a fost un politician, scriitor \u0219i publicist rom\u00e2n, cunoscut pentru stilul s\u0103u retoric vehement \u0219i pentru figura sa controversat\u0103 \u00een spa\u021biul public. Fondator al Partidului Rom\u00e2nia Mare \u0219i al revistei \u201eRom\u00e2nia Mare\u201d, Vadim Tudor s-a remarcat prin discursuri na\u021bionaliste, critice \u0219i adesea polarizante, dar \u0219i prin activitatea literar\u0103 \u2013 poezie, eseuri \u0219i pamflete. De-a lungul carierei, a candidat de mai multe ori la alegerile preziden\u021biale \u0219i a fost europarlamentar, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd o voce puternic\u0103 \u0219i influent\u0103 \u00een peisajul politic rom\u00e2nesc p\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een 2015.<\/p>\n<h2>1952:\u00a0A murit \u00een \u00eenchisoarea din Aiud poetul Mircea Vulc\u0103nescu<\/h2>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"FOTO: Arhiv\u0103 \"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5767c78f-cb8d-4147-9f6c-66b14e0acd4b\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"FOTO: Arhiv\u0103 \" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>FOTO: Arhiv\u0103 <\/p>\n<\/div>\n<p>Mircea Vulc\u0103nescu s-a n\u0103scut la 3 martie 1904, la Bucure\u0219ti. \u00cen perioada interbelic\u0103 a fost economist, sociolog, filosof, scriitor, publicist, teolog \u0219i profesor de etic\u0103, iar dup\u0103 venirea la putere a comuni\u0219tilor doar o victim\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>R\u0103m\u00e2ne o puternic\u0103 personalitate, dar care a st\u00e2rnit controverse. \u00cen vreme ce unii \u00eel consider\u0103 martir, \u00eentruc\u00e2t a murit la v\u00e2rsta de 48 de ani \u00een temni\u021bele comuniste, al\u021bii \u00eel acuz\u0103 c\u0103 a f\u0103cut parte din guvernul lui Ion Antonescu, recunoscut c\u0103 a elaborat legi antisemite.<\/p>\n<p>\u00cen replic\u0103, cei care au lupt\u0103 pentru ca memoria lui Mircea Vulc\u0103nescu s\u0103 nu fie \u00eentinat\u0103 spun c\u0103 acesta, de pe pozi\u021bia de economist, de tehnocrat, nu a participat \u00een niciun fel la punerea \u00een practic\u0103 a deciziilor care au afectat comunitatea evreiasc\u0103 din Rom\u00e2nia, iar meritele sale au fost nenum\u0103rate. Astfel, a fost unul dintre cei mai tenace negociatori cu cel de-al Treilea Reich, reu\u0219ind s\u0103 ob\u021bin\u0103 pentru Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei opt vagoane de aur, confiscate de URSS \u0219i, de asemenea, tot lui i se datoreaz\u0103 \u00eenzestrarea Armatei a 4-a cu echipament militar german nou.<\/p>\n<p>Pentru meritele sale deosebite, a fost decorat cu \u00eenalte distinc\u021bii at\u00e2t de Regele Carol al II-lea, c\u00e2t \u015fi de Regele Mihai I, \u00een semn de recunoa\u0219tere pentru serviciile aduse Statului Rom\u00e2n.<\/p>\n<p>\u00cenchis la Aiud, Mircea Vulc\u0103nescu a \u0163inut o serie de conferin\u0163e considerate subversive de tor\u0163ionari, pentru c\u0103 le men\u0163inea oamenilor moralul. A fost izolat, la fel ca al\u0163i 12 b\u0103rba\u0163i din celula sa, \u00een hrubele sec\u0163iei 1. Acolo au fost dezbr\u0103ca\u0163i \u00een pielea goal\u0103 \u015fi l\u0103sa\u0163i \u00een frig, neav\u00e2nd paturi sau scaune pe care s\u0103 \u015fad\u0103.<\/p>\n<p>Epuizat, unul dintre de\u0163inu\u0163i a c\u0103zut din picioare dup\u0103 c\u00e2teva ore. Conform unui martor, Vulc\u0103nescu s-ar fi a\u015fezat pe ciment ca o saltea pentru cel dobor\u00e2t, salv\u00e2ndu-i via\u0163a. Filosoful a murit \u00eens\u0103 pe 28 octombrie 1952, bolnav de pl\u0103m\u00e2ni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus.\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/evenimente\/mircea-vulcanescu-martirul-care-a-lasat-un-2247300.html\">Testamentul s\u0103u con\u021bine doar c\u00e2teva cuvinte: \u201eS\u0103 nu ne r\u0103zbuna\u021bi!\u201c.<\/a><\/p>\n<h2>1973:\u00a0A murit la Paris principesa Martha Bibescu, scriitoare<\/h2>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"FOTO: Captur\u0103 Video \"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/52725c6e-9578-4acd-af7e-79bd166a764a\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"FOTO: Captur\u0103 Video \" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>FOTO: Captur\u0103 Video <\/p>\n<\/div>\n<p>Martha Bibescu\u00a0s-a n\u0103scut la 28 ianuarie 1889, la Bucure\u0219ti, \u0219i a murit la 28 noiembrie 1973, la Paris. Aceasta a fost fiica lui Ion Lahovari \u0219i a Smarandei Mavrocordat. \u00cen anul 1902 s-a c\u0103s\u0103torit cu prin\u021bul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui Gheorghe Bibescu. Astfel, a devenit prin\u021besa Martha Bibescu.\u00a0<\/p>\n<p>Dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie \u00een Persia, Martha Bibescu a scris cartea \u201e<i>Cele opt paradisuri\u201d,<\/i>\u00a0care a fost premiat\u0103 de Academia Francez\u0103. \u00cen anul 1995 a devenit membr\u0103 a Academiei Regale de limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 francez\u0103 din Bruxelles.\u00a0<\/p>\n<p>Amintim c\u00e2teva dintre scrierile sale: romanul \u201e<i>Papagalul verde&#8221;<\/i>\u00a0\u201e<i>Izvor, \u0163ara s\u0103lciilor&#8221;,<\/i>\u00a0paginile de memorialistic\u0103 din \u201e<i>La bal cu M. Proust&#8221; \u0219i \u201eCoresponden\u0163a cu Paul Claudel&#8221;.\u00a0<\/i><\/p>\n<h2>1989: A murit duhovnicul Arsenie Boca<\/h2>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"FOTO: Arhiv\u0103 \"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-0\/0da1729c-a6ff-40e8-92c4-a746b31aa174\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"FOTO: Arhiv\u0103 \" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>FOTO: Arhiv\u0103 <\/p>\n<\/div>\n<p>Arsenie Boca a fost preot, teolog \u015fi pictor de biserici, stare\u0163 la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu din S\u00e2mb\u0103ta de Sus \u015fi apoi la M\u0103n\u0103stirea Prislop.\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/hunedoara\/31-de-ani-de-la-moartea-lui-arsenie-boca-2062048.html\">S-a n\u0103scut \u00een 29 septembrie 1910<\/a>\u00a0\u00een satul Va\u0163a de Sus din Mun\u0163ii Zarandului, priminde numele de Zian V\u0103lean.<\/p>\n<p>Arsenie Boca a fost \u015fef de promo\u0163ie \u00een liceul din Brad, potrivit relat\u0103rilor fo\u015ftilor s\u0103i colegi de liceu. A absolvit liceul \u00een anul 1929 \u015fi s-a \u00eendreptat spre Teologie, p\u0103r\u0103sind definitiv locurile sale natale din \u0162ara Zarandului.<\/p>\n<p>\u00cen anii \u201940, dup\u0103 o perioad\u0103 petrecut\u0103 la o m\u0103n\u0103stire de pe Muntele Athos, a ajuns duhovnic la m\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu din Mun\u0163ii F\u0103g\u0103ra\u015f \u015fi apoi la M\u0103n\u0103stirea Prislop, din \u0162ara Ha\u0163egului, aflat\u0103 la circa 100 de kilometri de locul s\u0103u natal.<\/p>\n<p>Odat\u0103 cu instaurarea regimului comunist \u00een anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista neagr\u0103 autorit\u0103\u0163ilor comuniste,\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/povestea-printesei-de-la-palatul-mogosoaia-martha-2335212.html\">fiind arestat \u015fi \u00eenchis de mai multe ori,<\/a>\u00a0sub acuza\u0163ii c\u0103 ar fi sprijinit membri ai Mi\u015fc\u0103rii Legionare.<\/p>\n<p>C\u0103lug\u0103rul a fost \u00eenchis \u00een arestul Siguran\u0163ei din Bra\u015fov, a fost trimis apoi s\u0103 munceas\u0103 la Canalul Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103, \u00een lag\u0103rele destinate zecilor de mii de de\u0163inu\u0163i politici, iar p\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin \u00eenchisorile Jilava, Timi\u015foara \u015fi Oradea. Dup\u0103 eliberarea din temni\u0163ele comuniste, Arsenie Boca nu \u015fi-a mai putut relua activitatea de preot. Duhovnicul a murit \u00een 28 noiembrie 1989, la Sinaia, iar dorin\u0163a sa a fost s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Prislop.<\/p>\n<\/p><\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/28-noiembrie-ziua-in-care-s-a-nascut-corneliu-2488579.html\" class=\"button purchase\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La 28 noiembrie au avut loc mai multe evenimente importante, precum\u00a0unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia\u00a0\u00een 1918. Un alt moment marcant este cel din 1877, c\u00e2nd\u00a0generalul Osman-Pa\u0219a\u00a0a [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9419,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-9418","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9418","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9418"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9418\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9419"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}