{"id":9414,"date":"2025-11-29T15:07:17","date_gmt":"2025-11-29T15:07:17","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/11\/29\/de-ce-unii-iubesc-miscarea-si-altii-o-evita-totul-tine-de-tipul-de-antrenament-fizic-ales\/"},"modified":"2025-11-29T15:07:17","modified_gmt":"2025-11-29T15:07:17","slug":"de-ce-unii-iubesc-miscarea-si-altii-o-evita-totul-tine-de-tipul-de-antrenament-fizic-ales","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/11\/29\/de-ce-unii-iubesc-miscarea-si-altii-o-evita-totul-tine-de-tipul-de-antrenament-fizic-ales\/","title":{"rendered":"De ce unii iubesc mi\u0219carea \u0219i al\u021bii o evit\u0103? Totul \u021bine de tipul de antrenament fizic ales"},"content":{"rendered":"
\n

Un studiu publicat \u00een revista Frontiers in Psychology arat\u0103 c\u0103 oamenii sunt mai motiva\u021bi s\u0103 fac\u0103 mi\u0219care atunci c\u00e2nd aleg un tip de antrenament potrivit personalit\u0103\u021bii lor. Concluzia cercet\u0103rii este c\u0103 motiva\u021bia de a face sport scade nu din lips\u0103 de disciplin\u0103, ci din faptul c\u0103, de cele mai multe ori, tipurile de exerci\u021bii pe care alegem s\u0103 le facem nu ni se potrivesc.\u00a0<\/p>\n

\"oameni<\/picture>\n

Surs\u0103 foto: Shutterstock<\/p>\n<\/div>\n

Mai precis, persoanele extrovertite tind s\u0103 prefere antrenamentele intense, cu ritm alert \u0219i mult\u0103 energie \u00een jurul lor. Pentru ei, sporturile de echip\u0103 sau clasele dinamice sunt mai satisf\u0103c\u0103toare dec\u00e2t alergatul pe band\u0103. <\/a>Persoanele mai sensibile emo\u021bional, de pild\u0103, se simt mai bine atunci c\u00e2nd iau parte la antrenamente cu antrenor personal, \u00een privat, f\u0103r\u0103 presiune social\u0103 \u0219i cu pauze dese. Autorii studiului observ\u0103 c\u0103 oamenii introverti\u021bi prefer\u0103 activit\u0103\u021bi cu intensitate redus\u0103 desf\u0103\u0219urate \u00een spa\u021bii lini\u0219tite, unde nu se simt observa\u021bi.<\/p>\n

Personalitatea, cel mai ignorat predictor al motiva\u021biei<\/h2>\n

\u201ePersonalitatea determin\u0103 ce intensitate \u0219i ce form\u0103 de mi\u0219care ne atrage. Dac\u0103 \u00een\u021belegem acest lucru, putem face primul pas spre a-i ajuta pe oamenii sedentari s\u0103 se implice \u00een activitate fizic\u0103,\u201d<\/i> a explicat Flaminia Ronca, coautoare studiului \u0219i profesor asociat la University College London.<\/p>\n

Ea a spus c\u0103 persoanele organizate \u00ee\u0219i men\u021bin mai u\u0219or obiceiul de a face sport, fiindc\u0103 pentru ele mi\u0219carea e o investi\u021bie clar\u0103 \u00een s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

La ora actual\u0103, doar aproximativ 22% dintre adul\u021bi \u0219i 19% dintre adolescen\u021bi ating pragul recomandat de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, respectiv de 150 de minute de mi\u0219care pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, atrag aten\u021bia speciali\u0219tii.\u00a0<\/p>\n

\u201eOamenilor mai sensibili emo\u021bionali li se tot spune s\u0103 fac\u0103 antrenamente intense, dar ei nu vor face asta. \u0218i \u0219tim c\u0103 \u0219i mi\u0219carea de intensitate mic\u0103 are beneficii. Dac\u0103 \u0219tii c\u0103 o persoan\u0103 are acest profil, recomand\u0103rile pot fi ajustate, iar \u0219ansele de a se apuca de sport cresc\u201d, <\/i>a ad\u0103ugat Angelina Sutin, profesor la Florida State University.<\/p>\n

Ce spun cercet\u0103torii despre presiunea social\u0103 \u0219i performan\u021b\u0103<\/h2>\n

\u201eExist\u0103 tipuri de personalitate care nu reac\u021bioneaz\u0103 bine la situa\u021biile competitive. Pentru ele, presiunea de a performa este ceva foarte dificil\u201d,<\/i> a sus\u021binut Paul Burgess, profesor de neuro\u0219tiin\u021be la UCL \u0219i coautor al studiului.<\/p>\n

A\u0219adar, atunci c\u00e2nd alegem ce tip de activitate fizic\u0103 s\u0103 facem \u00een func\u021bie de \u201ecine suntem\u201d, \u0219i nu \u00een func\u021bie de \u201ece credem c\u0103 ar trebui s\u0103 facem\u201d, mi\u0219carea devine mai u\u0219oar\u0103, mai stabil\u0103 \u0219i mai sustenabil\u0103 pe termen lung.<\/p>\n

\u201eDe peste zece ani organizez alerg\u0103ri la care vin zeci de mii de oameni \u00een fiecare an. \u0218i, dac\u0103 ar fi s\u0103 extrag o singur\u0103 concluzie din toate aceste \u00eent\u00e2lniri, e asta: oamenii nu se diferen\u021biaz\u0103 prin c\u00e2t pot alerga, ci prin felul \u00een care se a\u0219az\u0103 \u00een mi\u0219care. Iar felul \u0103sta \u021bine at\u00e2t de mult de personalitate, \u00eenc\u00e2t m\u0103 surprinde c\u00e2t de bine se potrive\u0219te cu ceea ce spun psihologii\u201d,<\/i> explic\u0103 pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d Radu Restivan, fondatorul comunit\u0103\u021bii 321sport.<\/p>\n

\u201eMi se pare uimitor c\u0103, indiferent de personalitate, alergarea reu\u0219e\u0219te s\u0103 creeze un spa\u021biu \u00een care fiecare se simte inclus. Oamenii foarte diferi\u021bi ajung s\u0103 se conecteze nu \u00een ciuda diferen\u021belor, ci datorit\u0103 lor. Asta e frumuse\u021bea unei comunit\u0103\u021bi mature: extinde zona de confort a fiec\u0103ruia f\u0103r\u0103 s\u0103 o anuleze\u201d, <\/i>mai spune Radu Restivan.<\/p>\n

De ce sportul devine mai u\u0219or c\u00e2nd nu te mai lup\u021bi cu tine<\/h2>\n

Tocmai de aceea, el este de p\u0103rere c\u0103 \u00eentrebarea \u201ecum s\u0103 fac s\u0103-mi plac\u0103 sportul?\u201d nu are un r\u0103spuns universal. \u201eAr trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu ceva mult mai simplu: \u201ece fel de om sunt \u0219i unde m-a\u0219 sim\u021bi bine mi\u0219c\u00e2ndu-m\u0103?<\/i>\u201d. C\u00e2nd alegi mi\u0219carea potrivit\u0103 pentru felul t\u0103u de a fi (fie c\u0103 e un antrenament solitar, fie c\u0103 e un grup viu \u0219i cald) motiva\u021bia cre\u0219te natural. Nu mai lup\u021bi cu tine, ci lucrezi \u00eempreun\u0103 cu tine<\/i>\u201d.<\/p>\n

\u201eAlergarea mi-a ar\u0103tat c\u0103 nu trebuie s\u0103 sem\u0103n\u0103m ca s\u0103 ne potrivim. Avem nevoie doar de un scop comun: s\u0103 ne fie mai bine. Iar c\u00e2nd fiecare \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te locul, indiferent de personalitate, sportul devine nu doar eficient, ci profund uman\u201d,<\/i> mai spune el.<\/p>\n

Cum explic\u0103 psihoterapeu\u021bii leg\u0103tura dintre personalitate \u0219i motiva\u021bie<\/h2>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, psihoterapeut Floren\u021ba Petric\u0103, declar\u0103 pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103: \u201eSportul nu este doar un exerci\u021biu fizic, este o practic\u0103 care interac\u021bioneaz\u0103 profund cu personalitatea, motiva\u021bia \u0219i starea psihic\u0103 a fiec\u0103rei persoane. Felul \u00een care ne raport\u0103m la mi\u0219care depinde de tr\u0103s\u0103turile noastre individuale: extrover\u021bii se bucur\u0103 de activit\u0103\u021bi sociale \u0219i dinamice, introver\u021bii prefer\u0103 ritmul lini\u0219tit \u0219i autonomia, iar persoanele con\u0219tiincioase apreciaz\u0103 rutina \u0219i progresul m\u0103surabil. Alegerea unui tip de exerci\u021biu care se potrive\u0219te felului t\u0103u de a fi nu doar cre\u0219te pl\u0103cerea resim\u021bit\u0103, ci pune \u0219i bazele unei motiva\u021bii intrinseci reale, care sus\u021bine continuitatea \u0219i implicarea pe termen lung\u201d.<\/i><\/p>\n

\u00cen opinia sa, motiva\u021bia intrinsec\u0103 se poate construi gradual, pas cu pas. Astfel, primul pas este alegerea activit\u0103\u021bilor care aduc pl\u0103cere imediat\u0103 \u0219i care se simt accesibile chiar \u0219i pentru c\u00e2teva minute pe zi. Urm\u0103torul pas este stabilirea unor obiective realiste \u0219i m\u0103surabile, axate pe progres personal \u0219i nu pe compara\u021bie cu al\u021bii. Continuarea practicii se sus\u021bine prin aten\u021bia con\u0219tient\u0103 \u00een \u201eaici \u0219i acum\u201d: observarea respira\u021biei, a posturii \u0219i a senza\u021biilor musculare \u00een timpul exerci\u021biului. \u201eAceast\u0103 implicare spore\u0219te satisfac\u021bia \u0219i motiva\u021bia, transform\u00e2nd exerci\u021biul dintr-o sarcin\u0103 \u00eentr-o experien\u021b\u0103 activ\u0103 \u0219i pl\u0103cut\u0103, de conectare cu propriul corp \u0219i cu momentul prezent.\u201d<\/i><\/p>\n

Totodat\u0103, sportul are efecte puternice asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mentale \u0219i fizice. Exerci\u021biile regulate, \u00een special cardio, stimuleaz\u0103 eliberarea de dopamin\u0103, serotonin\u0103 \u0219i noradrenalin\u0103, reduc nivelul cortizolului \u0219i cresc claritatea mental\u0103. \u201eAceste modific\u0103ri neurochimice contribuie la reducerea stresului, ameliorarea anxiet\u0103\u021bii \u0219i a simptomelor depresive, oferind o senza\u021bie real\u0103 de relaxare, energie \u0219i vitalitate. Aducerea aten\u021biei asupra mi\u0219c\u0103rii amplific\u0103 aceste efecte: concentrarea asupra respira\u021biei, ritmului \u0219i senza\u021biilor corporale transform\u0103 exerci\u021biul \u00eentr-un moment de prezen\u021b\u0103, sporind satisfac\u021bia \u0219i pl\u0103cerea intrinsec\u0103 resim\u021bit\u0103\u201d.\u00a0
<\/i>
\u201eC\u00e2nd sportul este adaptat personalit\u0103\u021bii, motiv\u0103rii interne, st\u0103rii emo\u021bionale \u0219i este tr\u0103it cu aten\u021bie con\u0219tient\u0103, devine un instrument complet de stare de bine\u201d,<\/i> adaug\u0103 ea \u201eMotiva\u021bia intrinsec\u0103, implicarea activ\u0103 \u0219i progresul vizibil genereaz\u0103 emo\u021bii pozitive, implicare profund\u0103, rela\u021bii armonioase, sens \u00een experien\u021b\u0103 \u0219i sentiment de reu\u0219it\u0103, toate componente ale unei vie\u021bi echilibrate \u0219i satisf\u0103c\u0103toare. <\/i>Practic, sportul nu mai este doar un mijloc de a ob\u021bine rezultate fizice, ci o experien\u021b\u0103 de prezen\u021b\u0103, energie \u0219i regenerare, care aduce satisfac\u021bie imediat\u0103 \u0219i durabil\u0103\u201d<\/a>.<\/i><\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un studiu publicat \u00een revista Frontiers in Psychology arat\u0103 c\u0103 oamenii sunt mai motiva\u021bi s\u0103 fac\u0103 mi\u0219care atunci c\u00e2nd aleg un tip de antrenament potrivit […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9415,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-9414","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9414","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9414"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9414\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9415"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9414"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9414"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9414"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}