{"id":9358,"date":"2025-11-26T13:10:11","date_gmt":"2025-11-26T13:10:11","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/11\/26\/romania-lui-ceausescu-ii-uluia-pe-occidentali-stau-la-cozi-pentru-gheare-si-aripi-nimeni-nu-pare-sa-stie-unde-e-restul-pasarilor\/"},"modified":"2025-11-26T13:10:11","modified_gmt":"2025-11-26T13:10:11","slug":"romania-lui-ceausescu-ii-uluia-pe-occidentali-stau-la-cozi-pentru-gheare-si-aripi-nimeni-nu-pare-sa-stie-unde-e-restul-pasarilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/11\/26\/romania-lui-ceausescu-ii-uluia-pe-occidentali-stau-la-cozi-pentru-gheare-si-aripi-nimeni-nu-pare-sa-stie-unde-e-restul-pasarilor\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia lui Ceau\u0219escu \u00eei uluia pe occidentali: \u201eStau la cozi pentru gheare \u0219i aripi. Nimeni nu pare s\u0103 \u0219tie unde e restul p\u0103s\u0103rilor\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

Amintit cu nostalgie de unii rom\u00e2ni, Nicolae Ceau\u0219escu devenise, \u00een anii \u201980, un personaj aproape anecdotic pentru presa occidental\u0103, uluit\u0103 de cultul personalit\u0103\u021bii pe care \u00eel impunea unui popor chinuit de lipsuri \u0219i de temeri \u00een fa\u021ba unui regim opresiv.<\/p>\n

\"Ceausescu<\/picture>\n

Ceausescu \u00een 1986. Sursa Fortepan S\u00fct\u0151 Andr\u00e1s , \u00daj \u00c9let szerkeszt\u0151s\u00e9g .<\/p>\n<\/div>\n

La \u00eenceputul anului 1988, ora\u0219ele Rom\u00e2niei comuniste \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au jurnali\u0219tilor occidentali o imagine distopic\u0103, dominat\u0103 de prezen\u021ba pre\u0219edintelui comunist Nicolae Ceau\u0219escu, a c\u0103rui aniversare a v\u00e2rstei de 70 de ani fusese transformat\u0103 de presa regimului comunist \u00eentr-un subiect interna\u021bional.<\/p>\n

Zile \u00een \u0219ir, dup\u0103 26 ianuarie 1988, data la care fusese celebrat pre\u0219edintele comunist, ziarele au publicat mesaje de felicitare transmise de politicieni \u0219i reprezentan\u021bi ai conducerii a numeroase state. Unele s-au dovedit ulterior a fi false. Numeroase expozi\u021bii erau organizate \u00een cinstea sa, iar omagiile p\u0103reau s\u0103 nu mai conteneasc\u0103. Toat\u0103 lumea p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 motive de a-i mul\u021bumi public \u201emarelui erou al na\u021biunii\u201d, a\u0219a cum era numit de ziarul Sc\u00eenteia.<\/p>\n

Rom\u00e2nii de r\u00e2nd \u00eencercau, \u00een schimb, s\u0103 uite de suferin\u021bele \u0219i lipsurile cu care se confruntau \u00een timpul iernii, pe care cei mai mul\u021bi le \u00eenfruntau \u00een t\u0103cere, de teama regimului opresiv condus de omul ilustrat \u00een majoritatea portretelor care \u00eempodobeau str\u0103zile, vitrinele \u0219i pere\u021bii ora\u0219elor.<\/p>\n

\u0218irul de omagii \u00een cei mai crun\u021bi ani ai regimului Ceau\u0219escu<\/h2>\n

Charles T. Powers, corespondentul la Var\u0219ovia al publica\u021biei Los Angeles Times \u0219i unul dintre cei mai aprecia\u021bi jurnali\u0219ti americani ai vremii, a c\u0103l\u0103torit \u00een Rom\u00e2nia ultimilor ani ai regimului Ceau\u0219escu \u0219i a dezv\u0103luit ce credeau, de fapt, rom\u00e2nii despre cel supranumit de poe\u021bi \u201eOmul de aur al Carpa\u021bilor\u201d. <\/p>\n

\u201eCeau\u0219escu are 70 de ani, iar aniversarea lui din ianuarie a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 prin reuniuni solemne ale partidului, pagini \u00eentregi de relat\u0103ri cenu\u0219ii \u00een ziare, trei muzee na\u021bionale care au organizat \u00abomagii\u00bb oficiale realiz\u0103rilor sale \u0219i documentare difuzate \u00een mod repetat \u00een cele dou\u0103 ore de program zilnic de televiziune, \u00een care coruri de muncitori \u0219i \u0219colari, \u00een costume viu colorate \u0219i \u00een lumina soarelui, c\u00e2ntau imnuri de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba lui\u201d<\/i>, amintea acesta \u00een LA Times.<\/p>\n

Acesta ad\u0103uga c\u0103 un cult al personalit\u0103\u021bii se ridicase \u00een jurul liderului partidului \u0219i al so\u021biei sale, Elena, cult dep\u0103\u0219it atunci doar de cel al lui dictatorului Kim Il Sung din Coreea de Nord. Cu ajutorul scriitorilor angaja\u021bi \u0219i al trezoreriei statului, el a publicat 145 de c\u0103r\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate, toate menite s\u0103-i promoveze imaginea de lupt\u0103tor pentru pace interna\u021bional\u0103 \u0219i dezarmare.<\/p>\n

\"Rom\u00e2nia<\/picture>\n

Rom\u00e2nia \u00een anii ’80. Sursa: Wikipedia. <\/p>\n<\/div>\n

\u201eFotografia lui Ceau\u0219escu, f\u0103cut\u0103 cu cel pu\u021bin 20 de ani \u00een urm\u0103 \u0219i colorat\u0103 roz, cu obraji plini, p\u0103r castaniu, des \u0219i ondulat, z\u00e2mbe\u0219te din cl\u0103diri publice, sedii de stat, magazine, hoteluri, o parodie involuntar\u0103 a figurii cenu\u0219ii \u0219i ascu\u021bite \u00een care s-a transformat. Panourile de pe marginea drumurilor, de l\u00e2ng\u0103 terenuri de fotbal rurale \u0219i pie\u021be locale, laud\u0103 Epoca Ceau\u0219escu. Scribii oficiali scriu adesea pronumele \u00abEl\u00bb \u0219i \u00abEa\u00bb cu majuscul\u0103, ca \u0219i cum Ceau\u0219e\u0219tii ar fi c\u0103p\u0103tat o aur\u0103 divin\u0103\u201d<\/i>, observa jurnalistul occidental. <\/p>\n

Potrivit acestuia, mecanismul na\u021bional de glorificare a lui Ceau\u0219escu era neobosit \u0219i lipsit de ru\u0219ine.<\/p>\n

\u201eCu ocazia recentului s\u0103u omagiu aniversar, presa de stat a publicat mesaje de felicitare de la lideri str\u0103ini, inclusiv de la regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, regele Baudouin I al Belgiei, regele Juan Carlos I al Spaniei \u0219i regele Carl XVI Gustav al Suediei. Acest lucru a st\u00e2rnit proteste din partea acelor guverne: mesajele, s-a dovedit, erau false, alc\u0103tuite din fragmente de vechi texte de protocol\u201d<\/i>, ad\u0103uga Charles T. Powers.<\/p>\n

Toate acestea nu erau \u00eens\u0103 o glum\u0103 pentru cei 23 de milioane de rom\u00e2ni obliga\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 nu doar cu egourile familiei Ceau\u0219escu, ci \u0219i cu insecuritatea cresc\u00e2nd\u0103 a regimului \u0219i cu dependen\u021ba lui de controlul poli\u021bienesc.<\/p>\n

Ceau\u0219escu omagiat, rom\u00e2nii \u00een culmea s\u0103r\u0103ciei<\/h2>\n

Scenele de pe str\u0103zi sugereau ceva ce putea fi descris, afirma acesta, drept un exerci\u021biu \u00eentr-o curte de \u00eenchisoare.<\/p>\n

\u201eOamenii stau la coad\u0103, pe trotuare lipicioase de noroiul rezultat din proiectele masive de demolare \u0219i construc\u021bie ale pre\u0219edintelui, pentru a cump\u0103ra pungi de plastic cu resturi de pui: gheare \u0219i aripi. Nimeni nu pare s\u0103 \u0219tie ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu restul p\u0103s\u0103rilor. Asta \u00eentr-o zi bun\u0103. De fapt, multe m\u0103cel\u0103rii s-au \u00eenchis pur \u0219i simplu. Cele care au mai r\u0103mas v\u00e2nd buc\u0103\u021bi de sl\u0103nin\u0103 de porc \u0219i un fel de c\u00e2rnat cenu\u0219iu. Nimeni nu a mai v\u0103zut un cartof \u00een pie\u021be de luni de zile. Sunt morcovi, sfecl\u0103, ceap\u0103 \u0219i mere mici, p\u0103tate. Pentru a \u0219aptea iarn\u0103 la r\u00e2nd, carnea, untul, zah\u0103rul \u0219i uleiul au fost ra\u021bionalizate\u201d,<\/i> relata jurnalistul.<\/p>\n

\n\"Nicolae<\/picture>\n

Imaginea 1\/6:<\/span>
\n Nicolae Ceausescu Foto Album Primaria Vaslui, Muzeul national de Istorie a Romaniei 001 jpg<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen luna ianuarie a anului 1988, o familie de patru persoane a avut alocate 35 de kilowa\u021bi-or\u0103 de electricitate, ceea ce \u00eensemna camere luminate slab de becuri de 40 de wa\u021bi, iar cei care \u00eenc\u0103lcau restric\u021biile se trezeau cu facturi egale cu un salariu lunar. <\/p>\n

Binecuv\u00e2ntarea Rom\u00e2niei din acel an fusese o iarn\u0103 bl\u00e2nd\u0103, chiar dac\u0103 spectatorii s\u0103lilor de teatru \u00ee\u0219i purtau paltoanele pe durata \u00eentregii reprezenta\u021bii, iar sute de mii de locuitori ai blocurilor din jurul ora\u0219ului vechi \u00eencepeau s\u0103 g\u0103teasc\u0103 toc\u0103ni\u021bele din seu de porc \u0219i morcovi la ora 22, c\u00e2nd pornea gazul.<\/a><\/p>\n

\u201eOra\u0219ul se scufund\u0103 noaptea \u00eentr-o triste\u021be care pare ireal\u0103 pentru o capital\u0103 cu dou\u0103 milioane de locuitori. Vitrinele magazinelor sunt stinse, pu\u021binele restaurante se \u00eenchid pe la ora 8 sau 9 seara. Jum\u0103tate dintre becurile stradale sunt oprite. Cea\u021ba de iarn\u0103 se ridic\u0103 din str\u0103zile ude, form\u00e2nd halouri \u00een jurul pu\u021binei lumini existente \u0219i amplific\u00e2nd ecoul pa\u0219ilor \u00een \u00eentuneric. T\u00e2rziu \u00een noapte, poli\u021bi\u0219tii, cei \u00een uniform\u0103, \u00een echipe de c\u00e2te trei, opresc pu\u021binii cet\u0103\u021beni care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 circule la o or\u0103 at\u00e2t de provocatoare, le verific\u0103 actele, \u00eei \u00eentreab\u0103 unde au fost \u0219i \u00eencotro se duc. E ca un loc aflat \u00een r\u0103zboi\u201d, <\/i>amintea Charles T. Powers.<\/p>\n

Casa Poporului, palatul visat de Ceau\u0219escu<\/h2>\n

\u00cen acei ani, Casa Poporului (Casa Republicii, actualul Palat al Parlamentului), <\/a>marele vis al lui Nicolae Ceau\u0219escu, prinsese contur peste ruinele vechilor cartiere ale Capitalei. Lucr\u0103rile au fost \u00eencepute, simbolic, \u00een 25 iunie 1984 de liderul comunist, iar \u00een urm\u0103torii ani, peste 100.000 de oameni au ajuns pe \u0219antierele Casei Poporului \u0219i ale actualului Bulevard al Unirii. Aproape 20.000 de muncitori lucrau \u00een trei ture, 24 de ore pe zi, \u00een perioadele de apogeu, iar \u00eentre anii 1984\u20131990, 12.000 de solda\u0163i au participat la construc\u0163ie.<\/p>\n

\"Ceau\u0219escu<\/picture>\n

Ceau\u0219escu \u0219i Casa Poporului. Sursa: Wikipedia. Palatul Parlamentului<\/p>\n<\/div>\n

\u201eAu fost distruse 20 de biserici, opt au fost translatate, 10.000 de locuin\u0163e au fost demolate, iar peste 57.000 de familii au fost evacuate. Au fost demolate: M\u0103n\u0103stirea V\u0103c\u0103re\u015fti, dealul sacru pentru istoria Bucure\u015ftiului de la Mihai Vod\u0103, Spitalul Br\u00e2ncovenesc, primul institut medico-legal din lume, Hala Unirii, Opereta din Pia\u0163a Senatului, Arsenalul Armatei \u015fi Muzeul Militar Central\u201d,<\/i> informa Centrul Interna\u021bional de Conferin\u021be \u2013 Palatul Parlamentului.<\/p>\n

Ceau\u0219escu se implicase direct \u00een proiectul Casei Poporului \u0219i al bulevardului s\u0103u, care, la cererea lui, au tot crescut \u00een volum \u0219i suprafa\u021b\u0103, \u00eenghi\u021bind treptat alte cartiere ale Bucure\u0219tiului. Casa Republicii a fost \u00een\u0103l\u021bat\u0103 cu structura \u0219i zidurile \u201ela ro\u0219u\u201d \u00een primul an de la \u00eenceperea construc\u021biei, c\u00e2nd, urcat pe terasa cl\u0103dirii, la peste 100 de metri \u00een\u0103l\u021bime, lui Ceau\u0219escu i s-a p\u0103rut prea scurt Bulevardul Victoriei Socialismului, care se contura \u00een fa\u021ba acesteia, \u0219i a hot\u0103r\u00e2t atunci s\u0103 fie prelungit.<\/p>\n

\u201eConform indica\u021biilor lui Ceau\u0219escu, nicio cl\u0103dire veche, niciun monument, nicio biseric\u0103 nu erau demne s\u0103 fac\u0103 parte din Centrul Civic al Victoriei Socialismului. Absolut toate monumentele istorice de pe traseu au fost sau demolate, sau au fost translatate \u0219i mutate \u00een locuri dosnice\u201d, <\/i>ar\u0103ta arhitectul Gheorghe Leahu, \u00een Analele Sighet (2003).<\/p>\n

\u00cen Capitala l\u0103sat\u0103 \u00een bezn\u0103 a anului 1988, doar \u0219antierul Casei Poporului r\u0103m\u00e2nea vizibil de la mare distan\u021b\u0103 \u00een timpul nop\u021bii.<\/p>\n

\u201eSus, pe deal, lucr\u0103rile continu\u0103 toat\u0103 noaptea. C\u00e2nd aproape toate celelalte lumini se sting, \u00eenc\u0103 se mai vede, sus, \u00een schela de fier a ceea ce este numit Palatul Guvernului, fulgerul albastru al l\u0103mpilor de sudur\u0103, o cl\u0103dire cu \u00een\u0103l\u021bimea \u0219i contururile aproximative ale unei piramide post-moderne, ceea ce mul\u021bi cred c\u0103 este, de fapt: monumentul lui Ceau\u0219escu pentru el \u00eensu\u0219i\u201d,<\/i> afirma acesta.<\/p>\n

\u00cen jur de 20 la sut\u0103 din vechiul ora\u0219 Bucure\u0219ti a fost distrus pentru a face loc Casei Republicii \u0219i viitorului bulevard al Victoriei Socialismului, conturat de blocuri uria\u0219e aflate \u0219i ele \u00een construc\u021bie \u00een anii \u201880.<\/p>\n

\u201eAleile care duc spre uria\u0219a cl\u0103dire sunt la fel de pustii ca \u0219i apartamentele noi. L\u0103mpile stradale, fiecare cu \u0219ase globuri \u0219i amplasate la 40 de pa\u0219i una de alta, sunt \u00eenc\u0103 stinse. Singura lumin\u0103 vine de la proiectoarele halogen care ilumineaz\u0103 construc\u021bia. De aproape, cl\u0103direa este inten\u021bionat impresionant\u0103 \u0219i totu\u0219i ciudat de obscur\u0103, fumeg\u00e2nd de praf, fum de sudur\u0103 \u0219i cea\u021b\u0103 de noapte. De undeva de sus, se aud strig\u0103tele muncitorilor nev\u0103zu\u021bi, \u00eendep\u0103rtate, dar insistente, r\u0103sun\u00e2nd \u00eenainte \u0219i \u00eenapoi, cobor\u00e2nd spre strada \u00eentunecat\u0103 de dedesubt\u201d,<\/i> relata jurnalistul.<\/p>\n

Supravie\u021buirea rom\u00e2nilor depindea de cartu\u0219ele de Kent<\/h2>\n

Jurnalistul nota c\u0103 \u00een 1988, Nicolae Ceau\u0219escu se afl\u0103 la conducerea Rom\u00e2niei de 23 de ani. La \u00eenceput fusese privit cu admira\u021bie \u00een Occident, iar anii \u201870 au fost o perioad\u0103 relativ prosper\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Atunci \u021bara s-a \u00eemprumutat masiv \u0219i a investit \u00een industrii grele, mari consumatoare de energie, acumul\u00e2nd o datorie de aproximativ 10 miliarde de dolari. <\/p>\n

\u00cen 1980, Ceau\u0219escu a hot\u0103r\u00e2t rambursarea rapid\u0103 a creditelor. Economia na\u021bional\u0103 a fost orientat\u0103 spre export, pentru a ob\u021bine valut\u0103 forte necesar\u0103 pl\u0103\u021bii datoriilor, \u00een timp ce rom\u00e2nilor le-au fost impuse m\u0103suri severe de austeritate.<\/p>\n

Rezervele de carne erau exportate, iar rom\u00e2nii trebuiau s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 cu resturile. Condi\u021biile de via\u021b\u0103 s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit constant, iar teama de regim devenise o boal\u0103 na\u021bional\u0103 din cauza telefoanelor ascultate \u0219i a legiunilor de informatori din slujba Securit\u0103\u021bii. <\/p>\n

\u201eMinciuna sfruntat\u0103 devine adev\u0103rul na\u021bional. Astfel, \u00eentr-un tur al ora\u0219ului, ghidul de hotel, c\u00e2nd vede cozile de oameni din fa\u021ba magazinelor, are o explica\u021bie: De fapt nu exist\u0103 lipsuri de nimic, Uneori exist\u0103 doar probleme de aprovizionare\u201d,<\/i> nota jurnalistul. <\/p>\n

\n\"Bucure\u0219ti<\/picture>\n

Imaginea 1\/7:<\/span>
\n Bucure\u0219ti Sursa Urb\u00e1n Tam\u00e1s Fortepan (1) jpg<\/p>\n<\/div>\n

Rom\u00e2nii \u00eencercau s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 din bi\u0219ni\u021b\u0103, iar al\u0103turi de valut\u0103, cafeaua \u0219i \u021big\u0103rile erau cele mai traficate produse. <\/p>\n

\u201eFixa\u021bia pe \u021big\u0103rile Kent r\u0103m\u00e2ne unul dintre misterele economice bizare ale Rom\u00e2niei. Nici rom\u00e2nii, nici o purt\u0103toare de cuv\u00e2nt a companiei care a produs c\u00e2ndva Kent nu au putut explica cum sau c\u00e2nd a \u00eenceput toat\u0103 povestea. Dar, din moment ce rom\u00e2nilor le este interzis s\u0103 de\u021bin\u0103 valut\u0103, \u021big\u0103rile Kent au devenit un substitut pentru bani. Unii oameni chiar le fumeaz\u0103, de\u0219i acest lucru este un semn de avantaj ostentativ, cam ca \u0219i cum ai aprinde trabucuri cu bancnote\u201d,<\/i> ad\u0103uga jurnalistul.<\/p>\n

\u00cen termeni practici, un cartu\u0219 de Kent putea cump\u0103ra o protez\u0103 dentar\u0103, putea asigura o programare la un medic important sau o prostituat\u0103 de hotel. Dou\u0103zeci de cartu\u0219e puteau aduce o persoan\u0103 \u00een fa\u021ba listei de a\u0219teptare pentru cump\u0103rarea unui televizor color, iar dou\u0103 sau trei pachete oferite la u\u0219a din spate a unui restaurant puteau asigura o lun\u0103 de carne. <\/p>\n

\u201eUn singur pachet, fluturat la marginea trotuarului, va st\u00e2rni \u00eenc\u0103ier\u0103ri \u00eentre taximetri\u0219ti. O singur\u0103 \u021bigar\u0103 este un bac\u0219i\u0219 rezonabil pentru un chelner iute\u201d<\/i>, ad\u0103uga Charles T. Powers. <\/p>\n

\u00cen spatele barului unui hotel, cartu\u0219ele de Kent erau stivuite \u00een piramide, observa acesta, ca teancurile de bani din cazinourile din Las Vegas, suger\u00e2nd bog\u0103\u021bie, bun\u0103stare \u0219i mult noroc. <\/p>\n

\u201eDar prezen\u021ba lor este o recunoa\u0219tere nerostit\u0103 a situa\u021biei disperate a Rom\u00e2niei: aceste \u021big\u0103ri sunt cump\u0103rate de str\u0103ini \u0219i \u00eemp\u0103r\u021bite oamenilor, un fel de unsoare necesar\u0103 pentru mecanismul care sc\u00e2r\u021b\u00e2ie\u201d,<\/i> concluziona jurnalistul. <\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Amintit cu nostalgie de unii rom\u00e2ni, Nicolae Ceau\u0219escu devenise, \u00een anii \u201980, un personaj aproape anecdotic pentru presa occidental\u0103, uluit\u0103 de cultul personalit\u0103\u021bii pe care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9359,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-9358","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9358","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9358"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9358\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9359"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9358"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9358"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9358"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}