{"id":9352,"date":"2025-11-26T13:10:14","date_gmt":"2025-11-26T13:10:14","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/11\/26\/marile-cetati-ale-romaniei-recladite-din-ruine-monumentele-neglijate-in-trecut-au-redevenit-emblemele-oraselor\/"},"modified":"2025-11-26T13:10:14","modified_gmt":"2025-11-26T13:10:14","slug":"marile-cetati-ale-romaniei-recladite-din-ruine-monumentele-neglijate-in-trecut-au-redevenit-emblemele-oraselor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/11\/26\/marile-cetati-ale-romaniei-recladite-din-ruine-monumentele-neglijate-in-trecut-au-redevenit-emblemele-oraselor\/","title":{"rendered":"Marile cet\u0103\u021bi ale Rom\u00e2niei, recl\u0103dite din ruine. Monumentele neglijate \u00een trecut au redevenit emblemele ora\u0219elor"},"content":{"rendered":"
\n

Sume impresionante au fost investite \u00een ultimii ani, cu sprijinul Uniunii Europene, \u00een restaurarea a zeci de cet\u0103\u021bi medievale din Rom\u00e2nia, dar \u0219i a unor fortifica\u021bii mai mici, embleme ale unor localit\u0103\u021bi istorice din Rom\u00e2nia. <\/p>\n

\"Cetatea<\/picture>\n

Cetatea Alba Carolina. Foto Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

Programele ample de reabilitare a monumentelor istorice au dat un impuls turismului, iar numeroase ora\u0219e din \u021bar\u0103 cu cet\u0103\u021bi \u0219i castele medievale au profitat de fondurile europene pentru patrimoniu. Lucr\u0103rile de restaurare au schimbat radical aspectul unor locuri care, \u00een perioada comunist\u0103, au fost neglijate complet.<\/p>\n

Unele lucr\u0103ri de restaurare au \u00eenceput \u00eenc\u0103 de la mijlocul anilor 2000, cu finan\u021b\u0103ri europene, iar \u00een ora\u0219e ca Alba Iulia \u0219i Hunedoara \u0219antierele continu\u0103 \u00een prezent cu o etap\u0103 mai delicat\u0103 a restaur\u0103rilor \u00een detaliu. <\/p>\n

\u00cen cetatea Alba Carolina din Hunedoara au loc lucr\u0103ri minu\u021bioase la por\u021bile monumentale,\u00a0la Castelul Corvinilor\u00a0restauratorii \u00eencearc\u0103 recuperarea picturilor murale din secolul al XV-lea.\u00a0\u00cen urma reabilit\u0103rilor, unele centre istorice pustii \u00een anii \u201990 au redevenit zone animate, iar ora\u0219e \u201eadormite\u201d sunt din nou pe lista destina\u021biilor turistice.\u00a0<\/p>\n

Peste 100 de milioane de euro, majoritatea atrase din fonduri europene nerambursabile, au fost investite \u00een total pentru cele mai ample cinci lucr\u0103ri de restaurare a cet\u0103\u021bilor \u0219i castelelor medievale din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Alba Carolina, reanimat\u0103 cu peste 50 de milioane de euro<\/h2>\n

Ridicat\u0103 la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia p\u0103streaz\u0103 vestigii importante din perioada antic\u0103 \u0219i medieval\u0103. \u00cen anii \u201880, ajunsese \u00eentr-o stare dezastruoas\u0103, recunoscut\u0103 de autorit\u0103\u021bi \u0219i de presa vremii. <\/p>\n

\u201ePiatra cet\u0103\u0163ii Alba lulia a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit, e bolnav\u0103, putreze\u015fte! Dup\u0103 aproximativ dou\u0103 secole \u015fi jum\u0103tate de la ridicarea ei (1714\u20141738), cea mai mare fort\u0103rea\u0163\u0103 medieval\u0103 din Rom\u00e2nia (suprafa\u0163a 70 hectare, perimetrul zidurilor 12 kilometri) este dureros periclitat\u0103\u201d, <\/i>informa publicistul Valentin Hossu Longin, \u00een revista Rom\u00e2nia Pitoreasc\u0103 din 1984. <\/p>\n

\u00cen anii 2000, a\u0219ezarea veche de trei secole a \u00eenceput s\u0103 renasc\u0103, dup\u0103 ce peste 50 de milioane de euro, atra\u0219i din fonduri europene, au fost investi\u021bi \u00een restaurarea ansamblului istoric. At\u00e2t fortifica\u021bia, c\u00e2t \u0219i multe dintre cl\u0103dirile istorice din incinta ei \u0219i-au rec\u0103p\u0103tat treptat str\u0103lucirea, devenind tot mai atractive pentru turi\u0219ti. <\/p>\n

\n\"Cetatea<\/picture>\n

Imaginea 1\/22:<\/span>
\n Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (14) jpg<\/p>\n<\/div>\n

Lucr\u0103rile de restaurare au continuat \u00een urm\u0103torii ani, iar \u00een prezent, alte monumente \u0219i cl\u0103diri istorice din cetate sunt \u00eenc\u0103 \u00een \u0219antier. Recent, au intrat \u00een \u0219antier Por\u021bile\u00a0monumentale \u00a0I, II, III \u0219i IV ale Cet\u0103\u021bii Alba Carolina. Ele se afl\u0103 \u00een prezent \u00eentr-un proces de consolidare, conservare \u0219i restaurare, printr-o investi\u021bie de\u00a01,9 milioane de euro, finan\u021bat\u0103 de Institutul Na\u021bional al Patrimoniului. <\/p>\n

Investi\u021bii de 17 milioane de euro \u00een Cetatea Devei<\/h2>\n

Cetatea medieval\u0103 a Devei a fost ridicat\u0103 la mijlocul secolului al XIII-lea, pe culmea unui con vulcanic proeminent, care se \u00eenal\u021b\u0103 deasupra V\u0103ii Mure\u0219ului. A fost asediat\u0103 de mai multe ori de-a lungul istoriei \u0219i ruinat\u0103 complet \u00een august 1849, \u00een urma unei explozii puternice \u00een depozitul de muni\u021bii.<\/p>\n

\u00cen anii \u201990, ruinele cet\u0103\u021bii medievale erau ocolite de turi\u0219ti nu doar din cauza urcu\u0219ului dificil pe Dealul Cet\u0103\u021bii, ci \u0219i a \u201ecuiburilor\u201d de vipere ascunse \u00eentre st\u00e2ncile sale. O telecabin\u0103 a fost construit\u0103 \u00een 2003 pentru a facilita accesul vizitatorilor, \u00eens\u0103 proiectele ample de restaurare aveau s\u0103 \u00eenceap\u0103 abia un deceniu mai t\u00e2rziu, cu ajutorul fondurilor europene.<\/p>\n

\u00cen prima etap\u0103, au fost investite aproximativ nou\u0103 milioane de euro \u00een lucr\u0103rile care au vizat incintele exterioare ale ansamblului medieval. Investi\u021bia, finan\u021bat\u0103 prin Fondul European de Dezvoltare Regional\u0103, a inclus cercetarea arheologic\u0103, refacerea zidurilor \u0219i a por\u021bilor, restaurarea Camerei de artilerie a bastionului, amenajarea drumului de acces \u0219i a fost completat\u0103 de construc\u021bia unui pod de lemn \u00eentre incintele II \u0219i III, realizat prin investi\u021bii suplimentare ale administra\u021biei locale.<\/p>\n

Din vara anului 2022, a intrat \u00een \u0219antier \u0219i Incinta I a Cet\u0103\u021bii Devei, aflat\u0103 \u00een v\u00e2rful conului vulcanic pe care a fost cl\u0103dit\u0103 a\u0219ezarea, \u0219i care cuprinde Palatul Princiar \u0219i cele mai vechi monumente ale ansamblului. Lucr\u0103rile au costat aproape cinci milioane de euro \u0219i au fost finalizate \u00een 2024. \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, vechiul ascensor de pe Dealul Cet\u0103\u021bii a fost \u00eenlocuit cu o telecabin\u0103 nou\u0103, pentru care municipalitatea din Deva a cheltuit patru milioane de euro.<\/p>\n

Telecabina Cet\u0103\u021bii Devei a st\u00e2rnit controverse at\u00e2t prin suma investit\u0103 din bugetul local, c\u00e2t \u0219i prin deficien\u021bele sale. <\/i><\/p>\n

\u201eNefunc\u021bionarea corespunz\u0103toare a ascensorului se datoreaz\u0103 at\u00e2t modului de prestare a serviciilor de proiectare \u0219i de executare a lucr\u0103rilor, c\u00e2t \u0219i modului de prestare a serviciilor de mentenan\u021b\u0103 \u00een perioada de exploatare\u201d, <\/i>ar\u0103ta o expertiz\u0103 tehnic\u0103 realizat\u0103 recent.<\/p>\n

\u00cen ciuda problemelor telecabinei \u0219i a celor legate de calitatea lucr\u0103rilor de restaurare, cetatea medieval\u0103, redeschis\u0103 publicului \u00een 2024, a re\u00eenceput s\u0103 atrag\u0103 turi\u0219ti.<\/p>\n

Cetatea de Scaun a Sucevei, consolidat\u0103 cu 12 milioane de euro<\/h2>\n

Cetatea Sucevei a f\u0103cut parte din sistemul de fortifica\u021bii ridicat \u00een Moldova la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIV-lea, iar timp de aproape dou\u0103 secole a fost principala re\u0219edin\u021b\u0103 a domnilor moldoveni. <\/p>\n

\n\"Cetatea<\/picture>\n

Imaginea 1\/3:<\/span>
\n Cetatea Sucevei Foto Muzeul National al Bucovinei (2) jpg<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen anii \u201990, speciali\u0219tii semnalau degradarea bol\u021bilor \u0219i zidurilor, precum \u0219i riscurile de siguran\u021b\u0103 pe care acestea le implicau. \u00cen anii 2000, fondurile alocate de statul rom\u00e2n pentru conservarea ansamblului istoric erau considerate insuficiente pentru consolid\u0103rile necesare.<\/p>\n

\u00cen 2011, cetatea a fost inclus\u0103 \u00eentr-un amplu proiect de reabilitare finan\u021bat din fonduri europene, \u00een valoare de peste 13 milioane de euro, dintre care opt milioane au fost accesate prin Programul Opera\u021bional Regional 2007\u20132013.<\/p>\n

\u201eFunda\u021bia Cet\u0103\u021bii de Scaun a fost consolidat\u0103 \u00een scopul asigur\u0103rii stabilit\u0103\u021bii structurii \u0219i a fost creat un punct unic de acces \u00een spa\u021biul monumentului. Au fost derulate lucr\u0103ri de amenajare pe o arie de 2.500 de metri p\u0103tra\u021bi, au fost deschise c\u0103i de acces pietonale \u0219i carosabile \u0219i au fost amenajate locuri de parcare\u201d,<\/i> informa Comisia European\u0103.<\/p>\n

Lucr\u0103rile au salvat fort\u0103rea\u021ba de la pr\u0103bu\u0219ire, fiind stabilizat inclusiv versantul care aluneca, \u00eens\u0103 ansamblul istoric a continuat s\u0103 se degradeze, ceea ce a f\u0103cut necesare noi investi\u021bii pentru consolidarea \u0219i reabilitarea fortifica\u021biei, estimate la circa 20 de milioane de lei, potrivit unui proiect al Muzeului Na\u021bional al Bucovinei. <\/p>\n

Cea mai recent\u0103 interven\u021bie a fost anun\u021bat\u0103 \u00een noiembrie 2025 de Consiliul Jude\u021bean Suceava. Autorit\u0103\u021bile promit o \u201erestaurare transparent\u0103\u201d, prin care forma original\u0103 a zidurilor va fi sugerat\u0103 printr-o plas\u0103 metalic\u0103 special\u0103, montat\u0103 deasupra structurii f\u0103r\u0103 a atinge zid\u0103ria istoric\u0103.<\/p>\n

\u201eComisia Na\u021bional\u0103 a Monumentelor Istorice a aprobat dou\u0103 proiecte-pilot: un tronson-pilot cu o lungime de 10 metri pentru zidul de incint\u0103 cu bastioane semicirculare \u0219i realizarea unui acoperi\u0219 u\u0219or \u00een stil moldovenesc pe fortul Petru Mu\u0219at, care s\u0103 protejeze zidurile de infiltra\u021biile de ap\u0103\u201d, <\/i>a transmis CJ Suceava.<\/p>\n

Cetatea medieval\u0103 a Severinului, ref\u0103cut\u0103 din temelii<\/h2>\n

Cetatea medieval\u0103 a Severinului a fost ridicat\u0103 la mijlocul secolului al XIII-lea pe malul Dun\u0103rii, \u00een apropierea castrului roman Drobeta \u0219i a ruinelor podului antic construit de Apolodor din Damasc \u00een timpul r\u0103zboaielor daco-romane.<\/a><\/p>\n

\n\"Cetatea<\/picture>\n

Imaginea 1\/5:<\/span>
\n Cetatea Severinului Foto Prim\u0103ria Drobeta Turnu Severin (4) jpg<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen Evul Mediu, cetatea a avut un rol militar important, ap\u0103r\u00e2nd zona de incursiunile otomane, dar \u0219i unul economic, fiind situat\u0103 la o r\u0103scruce de drumuri comerciale \u0219i rute navale. \u00cen 1524, \u00een urma unui atac devastator al turcilor condu\u0219i de Suleyman Magnificul, cetatea a fost distrus\u0103, din ea r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een picioare doar un turn, cunoscut popular drept \u201eTurnul lui Sever\u201d.<\/p>\n

Din anii \u201980, speciali\u0219tii semnalau degradarea avansat\u0103 a ansamblului medieval, al\u0103turi de alte monumente \u0219i vestigii din ora\u0219ul de pe malul Dun\u0103rii. Dup\u0103 2010, situa\u021bia s-a schimbat, c\u00e2nd municipalitatea din Drobeta-Turnu Severin a ob\u021binut finan\u021bare european\u0103 pentru un proiect de 58 de milioane de lei, care viza restaurarea cet\u0103\u021bii \u0219i a Palatului Cultural \u201eTheodor Costescu\u201d.<\/p>\n

\u201eCu fondurile europene au fost restabilite zidurile cet\u0103\u021bii, a fost construit un pavilion turistic, cele dou\u0103 pavilioane din curte, \u00eentreaga \u00eemprejmuire a cet\u0103\u021bii, podul \u0219i parcul. Au intrat \u00een circuitul turistic na\u021bional \u0219i interna\u021bional at\u00e2t Cetatea Medieval\u0103 a Severinului, c\u00e2t \u0219i Castelul Artelor (n.r. vechiul turn de ap\u0103 din ora\u0219) \u0219i Palatul Cultural \u00abTheodor Costescu\u00bb\u201d<\/i>, informau autorit\u0103\u021bile locale.<\/p>\n

Recent, alte dou\u0103 monumente importante din vecin\u0103tatea ansamblului medieval au fost incluse \u00een noi proiecte de restaurare \u0219i punere \u00een valoare. Consiliul Jude\u021bean Mehedin\u021bi a ob\u021binut fonduri europene pentru un proiect de aproape 35 de milioane de lei, destinat lucr\u0103rilor de conservare \u0219i amenajare a Podului lui Traian \u0219i a amfiteatrului roman descoperit \u00een 2010 \u00een curtea Muzeului Regiunii Por\u021bilor de Fier.<\/p>\n

\u201eInvesti\u021bia creeaz\u0103 premisele pentru includerea Podului lui Traian \u0219i a Amfiteatrului Roman \u00een Lista Patrimoniului Mondial UNESCO\u201d, <\/i>a anun\u021bat CJ Mehedin\u021bi.<\/p>\n

Castelul Corvinilor, cu fresce ref\u0103cute dup\u0103 cinci secole<\/h2>\n

Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost construit la mijlocul secolului al XV-lea de puternica familie medieval\u0103 a Huniazilor. \u00cen vremea lui Ioan de Hunedoara, castelul a fost ridicat \u00een scopuri militare, pe locul unei fort\u0103re\u021be mai vechi. Dup\u0103 moartea eroului medieval, a fost transformat \u00eentr-o re\u0219edin\u021b\u0103 luxoas\u0103, iar \u00een secolele urm\u0103toare a trecut prin noi etape de refacere, care \u0219i-au pus amprenta asupra arhitecturii sale.<\/p>\n

\u00cen anii \u201990, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area Castelului Corvinilor era grav afectat\u0103 de poluarea provenit\u0103 de la combinatul siderurgic Hunedoara. Castelul Corvinilor, \u00eenconjurat de uzinele complexului industrial, c\u0103p\u0103tase un aspect cenu\u0219iu-ruginiu, fiind acoperit cu praful, rugina \u0219i cenu\u0219a eliberate ne\u00eencetat deasupra ora\u0219ului.<\/p>\n

\u00cen anii \u201990 \u0219i 2000, Ministerul Culturii finan\u021ba anual lucr\u0103rile de repara\u021bii necesare castelului medieval, \u00eens\u0103 acoperi\u0219ul degradat l\u0103sa ca apele pluviale s\u0103 gr\u0103beasc\u0103 degradarea sa. Din 2019, Castelul Corvinilor a intrat \u00een \u0219antier \u0219i este restaurat pe fonduri europene, prin proiecte care totalizeaz\u0103 aproape 12 milioane de euro.<\/p>\n

Toate cele aproximativ 40 de s\u0103li \u0219i spa\u021bii din castel, \u00eempreun\u0103 cu zidurile \u0219i turnurile medievale, au fost cuprinse \u00een proiecte. Unele au fost reabilitate \u0219i redate circuitului turistic, \u00een timp ce fa\u021badele castelului au fost cur\u0103\u021bate de funinginea care le-a acoperit \u00een ultimul secol.<\/p>\n

\u00cen prezent, ansamblul se afl\u0103 \u00een etapa a doua de restaurare. \u201eEa vizeaz\u0103 nu mai pu\u021bin de 27 de obiective de lucr\u0103ri, printre care se reg\u0103sesc restaurarea frescelor din mai multe zone ale edificiului medieval, \u00eenlocuirea pardoselii din Sala Cavalerilor, refacerea podurilor de acces, cur\u0103\u021barea f\u00e2nt\u00e2nii din curtea interioar\u0103, restaurarea Cavalerului din v\u00e2rful Turnului Buzdugan, precum \u0219i lucr\u0103ri necesare pentru deschiderea spre vizitare a mai multor spa\u021bii din impozantul monument medieval\u201d<\/i>, informa Muzeul Castelului Corvinilor.<\/p>\n

Investi\u021biile din ultimii ani, majoritatea finan\u021bate cu fonduri europene, au repus \u00een valoare \u0219i alte edificii medievale apreciate, printre care se num\u0103r\u0103 cet\u0103\u021bile F\u0103g\u0103ra\u0219 (video<\/b><\/i>), Rupea, Poenari, Or\u0103\u0219tie, Enisala, R\u00e2\u0219nov \u0219i Oradea.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sume impresionante au fost investite \u00een ultimii ani, cu sprijinul Uniunii Europene, \u00een restaurarea a zeci de cet\u0103\u021bi medievale din Rom\u00e2nia, dar \u0219i a unor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9353,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-9352","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9352","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9352"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9352\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9353"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9352"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9352"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9352"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}