{"id":9242,"date":"2025-11-22T13:06:41","date_gmt":"2025-11-22T13:06:41","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/11\/22\/romania-poate-fi-influentata-de-marile-negocieri-globale-dar-riscul-real-vine-din-interior-pericolele-care-ar-trebui-sa-dea-de-gandit-politicienilor\/"},"modified":"2025-11-22T13:06:41","modified_gmt":"2025-11-22T13:06:41","slug":"romania-poate-fi-influentata-de-marile-negocieri-globale-dar-riscul-real-vine-din-interior-pericolele-care-ar-trebui-sa-dea-de-gandit-politicienilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/11\/22\/romania-poate-fi-influentata-de-marile-negocieri-globale-dar-riscul-real-vine-din-interior-pericolele-care-ar-trebui-sa-dea-de-gandit-politicienilor\/","title":{"rendered":"\u201eRom\u00e2nia poate fi influen\u021bat\u0103 de marile negocieri globale, dar riscul real vine din interior\u201d. Pericolele care ar trebui s\u0103 dea de g\u00e2ndit politicienilor"},"content":{"rendered":"
\n

Generalul (r) Alexandru Grumaz, ofi\u021berul format de americani la Universitatea Harvard, explic\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 e real riscul ca Rom\u00e2nia s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 scenariile din 1940, cu pierderi teritoriale \u0219i de la Yalta, dar \u0219i care sunt problemele reale cu care ne confrunt\u0103m.<\/p>\n

\"O<\/picture>\n

O \u00eenfr\u00e2ngere a Ucrainei \u00een r\u0103zboiul cu Rusia poate complica situa\u021bia Rom\u00e2niei. FOTO: Freepik<\/p>\n<\/div>\n

Situa\u021bia
\nincert\u0103 a Ucrainei, care rezist\u0103 tot mai greu \u00een fa\u021ba atacurilor
\nRusiei, dar mai ales impredictibilitatea politicii externe a SUA
\nprovoac\u0103 o \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103 \u00eengrijorare \u00een Rom\u00e2nia, cu at\u00e2t mai
\nmult cu c\u00e2t de cur\u00e2nd am asistat la redimensionarea trupelor
\namericane din flancul estic al Europei. Totul \u00eentr-un moment \u00een
\ncare \u00een marile cancelarii europene cuv\u00e2ntul r\u0103zboi este tot mai
\ndes rostit, iar numero\u0219i exper\u021bi au comparat situa\u021bia din prezent
\ncu cea din perioada interbelic\u0103. \u00cens\u0103
\ndincolo de unele asem\u0103n\u0103ri exist\u0103 \u0219i multe diferen\u021be fa\u021b\u0103 de
\nceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een urm\u0103 cu mai bine de opt decenii.\n<\/p>\n

Co\u0219marul Rom\u00e2niei din 1940<\/h2>\n

Atunci,
\nRom\u00e2nia pierdea pe r\u00e2nd Nord-Vestul Transilvaniei, revendicat de
\nUngaria, dar \u0219i Basarabia \u0219i Bucovina \u00een Nord \u0219i Nord-Est, smulse
\nde fosta Uniune Sovietic\u0103, respectiv Cadrilaterul, \u00een Sud-Est, care a revenit
\nBulgariei.\n<\/p>\n

Totul
\na fost posibil din cauza sl\u0103biciunilor ar\u0103tate de alia\u021bii no\u0219tri,
\nFran\u021ba \u0219i Regatul Unit, armatele celor dou\u0103 mari puteri fiind
\nulterior spulberate de Germania nazist\u0103 \u00een doar c\u00e2teva luni, dar
\n\u0219i din cauz\u0103 c\u0103 rela\u021biile de atunci ale Rom\u00e2niei cu Statele Unite ale Americii erau practic aproape inexistente.<\/p>\n

Arc
\npeste timp, locul fostei Uniuni Sovietice este luat de Federa\u021bia
\nRus\u0103. Chiar dac\u0103 ru\u0219ii nu emit preten\u021bii la teritoriul de azi al
\nRom\u00e2niei, politica agresiv\u0103 a Moscovei intimideaz\u0103 \u021b\u0103rile
\nflancului estic al NATO. \u00cen acela\u0219i timp, alia\u021bii europeni ai
\nRom\u00e2niei, Fran\u021ba, Regatul Unit \u0219i Germania, par \u00een multe situa\u021bii
\ndiviza\u021bi, iar for\u021bele lor armate sunt mult subdimensionate, dup\u0103
\ndeceniile de pace \u00eenfloritoare. \u0218i tot la asem\u0103n\u0103rile
\ncu situa\u021bia din anii 40 ai secolului trecut pot fi amintite \u0219i
\nrela\u021biile bilaterale rom\u00e2no-americane, care dincolo de declara\u021biile
\ntriumfaliste ale autorit\u0103\u021bilor sunt foarte departe de nivelul la care se afl\u0103 cele
\ndintre Statele Unite ale Americii \u0219i Polonia, dar \u0219i dintre SUA \u0219i alte state din proximitatea \u021b\u0103rii
\nnoastre. Iar aici cele mai bune dovezi sunt date de faptul c\u0103 \u00een timp ce niciun militar american nu a fost retras din Polonia, iar Washington-ul \u0219i-a suplimentat trupele din Grecia, \u00een Rom\u00e2nia am avut acea \u201eredimensionare\u201d, \u00een fapt o retragere acoperit\u0103 \u00een termeni diploma\u021bi. <\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, dup\u0103 mai bine de 10 luni de la revenirea lui Donald Trump la putere, mult a\u0219teptata \u00eent\u00e2lnire cu pre\u0219edintele Nicu\u0219or Dan \u00eenc\u0103 mai \u00eent\u00e2rzie, iar oficialii rom\u00e2ni nu \u0219tiu nici m\u0103car c\u00e2nd ar putea s\u0103 aib\u0103 loc. Asta \u00een timp ce Donald Trump s-a \u00eent\u00e2lnit deja \u00een reptate r\u00e2nduri cu al\u021bi \u0219efi de stat de pe flancul de Est, pre\u0219edintele polonez\u00a0Karol Nawrocki \u0219i cel finlandez,\u00a0Alexander Stubb, sau chiar \u0219i cu premierul ungar Viktor Orban.<\/p>\n

Evident, exist\u0103 \u0219i o mul\u021bime de diferen\u021be fa\u021b\u0103 de situa\u021bia din 1940, \u00eencep\u00e2nd cu faptul c\u0103 Rom\u00e2nia este membru NATO \u0219i UE, iar raportul de for\u021be este \u00een favoarea Alian\u021bei Nord-Atlantice, indiferent cine ar fi ipoteticul adversar.<\/p>\n

Pentru
\na stabili \u00een ce m\u0103sur\u0103 situa\u021bia din prezent seam\u0103n\u0103 sau chiar poate deveni identic\u0103 cu cea din
\nzorii celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial sau cu situa\u021bia de imediat
\ndup\u0103 marea conflagra\u021bie (momentul Yalta), \u201eAdev\u0103rul\u201d apeleaz\u0103
\nla expertiza generalului (r) Alexandru Grumaz, primul ofi\u021ber rom\u00e2n
\nformat la \u0219coli \u00eenalte din Statele Unite, inclusiv la Harvard.<\/p>\n

De ce azi ne afl\u0103m \u00eentr-o postur\u0103 diferit\u0103<\/h2>\n

Generalul
\nGrumaz admite c\u0103 Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie nu foarte
\nfast\u0103, iar contextul interna\u021bional nu arat\u0103 bine. Totu\u0219i, spune
\nel, exist\u0103 c\u00e2teva diferen\u021be notabile fa\u021b\u0103 de felul \u00een care
\nar\u0103tau lucrurile spre finele perioadei interbelice.<\/p>\n

\u201eDe\u0219i
\ncompara\u021bia poate p\u0103rea justificat\u0103 la nivel emo\u021bional, realitatea
\nstrategic\u0103 este mult diferit\u0103 \u0219i mult mai favorabil\u0103 Rom\u00e2niei
\ndec\u00e2t \u00een perioada interbelic\u0103. Atunci, \u021bara era izolat\u0103, f\u0103r\u0103
\nalian\u021be func\u021bionale, \u00eenconjurat\u0103 de state ostile \u0219i confruntat\u0103
\ncu o armat\u0103 nepreg\u0103tit\u0103 pentru provoc\u0103rile momentului. Ast\u0103zi,
\nRom\u00e2nia este membr\u0103 NATO \u0219i a Uniunii Europene, parte a celui mai
\nputernic sistem de ap\u0103rare colectiv\u0103 existent vreodat\u0103, ceea ce \u00eei
\nofer\u0103 garan\u021bii de securitate care \u00een 1940 nu existau\u201d,<\/i> spune
\ngeneralul Grumaz.<\/p>\n

Cu
\ntoate acestea, el nu pierde din vedere contextul geopolitic extrem de
\ncomplicat \u0219i ac\u021biunile unei Rusii care s-a ar\u0103tat imprevizibil\u0103
\natunci c\u00e2nd a atacat Ucraina.<\/p>\n

\u201eTotu\u0219i,
\ncontextul regional r\u0103m\u00e2ne serios. Rusia adopt\u0103 o politic\u0103 extern\u0103
\nagresiv\u0103, r\u0103zboiul din Ucraina continu\u0103 s\u0103 destabilizeze flancul
\nestic, iar unele state din vecin\u0103tate manifest\u0103 simpatii sau
\ninterese politice apropiate de Moscova. Pozi\u021bia ambivalent\u0103 a
\nUngariei, rela\u021bia tradi\u021bional\u0103 dintre Serbia \u0219i Rusia sau
\ninstabilitatea politic\u0103 din Bulgaria pot alimenta percep\u021bia unei
\nRom\u00e2nii \u00eencercuite de \u021b\u0103ri cu orient\u0103ri incerte. \u00cen acela\u0219i
\ntimp, situa\u021bia fragil\u0103 a Republicii Moldova \u0219i presiunea constant\u0103
\nasupra Ucrainei adaug\u0103 un nivel suplimentar de risc\u201d, <\/i>mai spune
\ngeneralul.<\/p>\n

Marile pericole vin din cauza incompeten\u021bei politicienilor<\/h2>\n

\u00cens\u0103
\nacest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een pragul unui
\nr\u0103zboi sau c\u0103 Rusia va ataca o \u021bar\u0103 NATO. Alian\u021ba Nord-Atlantic\u0103
\neste principala garan\u021bie c\u0103 ambi\u021biile Moscovei nu au cum s\u0103
\ntreac\u0103 de un anumit nivel.<\/p>\n

\u201eCu
\ntoate acestea, securitatea Rom\u00e2niei nu este grav amenin\u021bat\u0103 \u00een
\nsensul unei agresiuni directe. Flancul estic al NATO r\u0103m\u00e2ne activ,
\nap\u0103rarea colectiv\u0103 func\u021bioneaz\u0103, iar orice atac asupra Rom\u00e2niei
\nar declan\u0219a automat solidaritatea militar\u0103 a \u00eentregii alian\u021be. \u00cen
\nplus, Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 de infrastructur\u0103 militar\u0103 modern\u0103, de
\nexerci\u021bii aliate constante \u0219i de m\u0103suri de descurajare care men\u021bin
\nun echilibru strategic \u00een regiune. Provoc\u0103rile exist\u0103 – mai ales
\n\u00een domeniul r\u0103zboiului informa\u021bional, al atacurilor cibernetice \u0219i
\nal presiunilor hibride, dar acestea nu echivaleaz\u0103 cu
\nvulnerabilitatea existen\u021bial\u0103 din 1940. Prin urmare, Rom\u00e2nia se
\nconfrunt\u0103 cu un mediu de securitate complicat, \u00eens\u0103 fundamental
\ndiferit de cel de acum aproape un secol\u201d,<\/i> adaug\u0103 generalul Grumaz.<\/p>\n

Marile
\npericole vin \u00een acest moment cu prec\u0103dere din interior, dar \u0219i din
\nlentoarea de care Rom\u00e2nia d\u0103 dovad\u0103 atunci c\u00e2nd politicienii
\nvorbesc la nesf\u00e2r\u0219it despre constituirea unei for\u021be puternice de
\ndescurajare, dar ac\u021biunile las\u0103 \u00een continuare de dorit.<\/p>\n

\u201eRiscul
\nreal nu \u00eel reprezint\u0103 o invazie iminent\u0103, ci erodarea \u00eencrederii
\ninterne, manipularea informa\u021bional\u0103 \u0219i \u00eent\u00e2rzierea moderniz\u0103rii
\nmilitare. For\u021ba alian\u021belor \u0219i capacitatea statului de a r\u0103m\u00e2ne
\nvigilent, coerent \u0219i conectat la dinamica european\u0103 sunt elementele
\ncare asigur\u0103, \u00een mod concret, stabilitatea \u0219i siguran\u021ba \u0163\u0103rii\u201d,<\/i>
\navertizeaz\u0103 generalul Grumaz.<\/p>\n

O nou\u0103 Yalta nu mai e posibil\u0103 \u00een 2025<\/h2>\n

Generalul
\nAlexandru Grumaz nu acrediteaz\u0103 nici ideea potrivit c\u0103reia Rom\u00e2nia,
\ndar \u0219i alte state din Estul Europei, ar putea fi abandonate de NATO
\n\u0219i de alia\u021bii europeni la cheremul Federa\u021biei Ruse. Teama de un
\nnou moment Yalta nu este justificat\u0103, consider\u0103 generalul Alexandru
\nGrumaz.\n<\/p>\n

\u201eRom\u00e2nia
\nnu poate fi ast\u0103zi \u00abnegociat\u0103\u00bb \u00eentre marile puteri \u00een modul \u00een
\ncare se \u00eent\u00e2mpla \u00een secolul trecut. Apartenen\u021ba la NATO \u0219i la
\nUniunea European\u0103 o plaseaz\u0103 \u00eentr-un cadru juridic \u0219i strategic
\ncare nu poate fi modificat prin acorduri secrete sau bilaterale.
\nMarile puteri pot avea discu\u021bii strategice ample, dar nu pot lua
\ndecizii care s\u0103 afecteze suveranitatea sau statutul Rom\u00e2niei f\u0103r\u0103
\na \u00eenc\u0103lca tratate interna\u021bionale fundamentale. Realitatea actual\u0103
\neste c\u0103 Rom\u00e2nia nu este singur\u0103, iar mecanismele colective de
\nsecuritate o protejeaz\u0103 de scenarii de tip \u00abYalta\u00bb sau \u00ab1940\u00bb\u201d<\/i>,
\npuncteaz\u0103 generalul.\n<\/p>\n

Exist\u0103
\n\u00eens\u0103 \u0219i un \u201edar\u201d. De\u0219i Rom\u00e2nia nu mai poate fi cedat\u0103 ca la
\ntroc, destinul ei poate fi influen\u021bat serios de rezultatele unor
\nnegocieri \u00eentre marile puteri.<\/p>\n

\u201e\u00cens\u0103
\nRom\u00e2nia poate fi influen\u021bat\u0103 indirect de marile negocieri globale
\n– precum cele dintre SUA \u0219i China, SUA \u0219i Rusia sau Uniunea
\nEuropean\u0103 \u0219i Rusia – prin schimb\u0103ri \u00een ritmul sprijinului pentru
\nUcraina, \u00een prezen\u021ba militar\u0103 aliat\u0103 din regiune sau \u00een
\npriorit\u0103\u021bile strategice ale partenerilor, \u00eens\u0103 acest lucru nu
\nechivaleaz\u0103 cu \u00abnegocierea Rom\u00e2niei\u00bb<\/i>\u201d, \u00eencheie generalul
\nAlexandru Grumaz.<\/p>\n

Cine e generalul Grumaz<\/h2>\n

Generalul
\n(r) Alexandru Grumaz e<\/a>ste absolvent al Universit\u0103\u021bii de Ap\u0103rare a
\nSUA cu titlul de master \u00een Strategia Resurselor de Ap\u0103rare \u0219i a
\nprogramului Senior Executives programme in National and International
\nSecurity, John F Kennedy School of Government, Harvard University.<\/p>\n

\"Generalul<\/picture>\n

Generalul (r) Alexandru Grumaz<\/p>\n<\/div>\n

Fost
\nconsul general al Rom\u00e2niei la Shanghai, generalul a ocupat pozi\u021bii
\nimportante \u00een Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale ca \u0219ef al Direc\u021biei
\nde Management al Resurselor pentru Ap\u0103rare, director al
\nDirectoratului de Planificare Integrat\u0103 a Ap\u0103r\u0103rii sau Inspector
\npentru armamente. Grumaz a ocupat pozi\u021bia de prim-adjunct al
\nDirectorului STS, fiind specialist \u00een telecomunica\u021bii.<\/p>\n

Are
\nexpertiz\u0103 \u00een planificarea strategic\u0103, \u00een rela\u021biile
\ninterna\u021bionale militare \u0219i civile \u0219i experien\u021b\u0103 \u00een planificarea
\n\u0219i managerierea complex\u0103 a bugetului unei organiza\u021bii. Este un bun
\ncunosc\u0103tor al vie\u021bii politice \u0219i militare din China \u0219i Statele
\nUnite ale Americii unde \u0219i-a petrecut o parte din cariera militar\u0103
\n\u0219i diplomatic\u0103. Actualmente este pre\u0219edintele Centrului de Analiz\u0103
\n\u0219i Studii de Securitate.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Generalul (r) Alexandru Grumaz, ofi\u021berul format de americani la Universitatea Harvard, explic\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 e real riscul ca Rom\u00e2nia s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 scenariile din 1940, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9243,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-9242","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9242"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9242\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9243"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}