{"id":8401,"date":"2025-10-20T03:07:03","date_gmt":"2025-10-20T03:07:03","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/10\/20\/secretele-portilor-de-fier-bosforul-dunarii-plin-de-primejdii-de-unde-vine-numele-si-ce-se-ascunde-pe-fundul-apelor\/"},"modified":"2025-10-20T03:07:03","modified_gmt":"2025-10-20T03:07:03","slug":"secretele-portilor-de-fier-bosforul-dunarii-plin-de-primejdii-de-unde-vine-numele-si-ce-se-ascunde-pe-fundul-apelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/10\/20\/secretele-portilor-de-fier-bosforul-dunarii-plin-de-primejdii-de-unde-vine-numele-si-ce-se-ascunde-pe-fundul-apelor\/","title":{"rendered":"Secretele Por\u021bilor de Fier. \u201eBosforul Dun\u0103rii\u201d, plin de primejdii. De unde vine numele \u0219i ce se ascunde pe fundul apelor"},"content":{"rendered":"
\n

\u00cen anii \u201960, odat\u0103 cu construc\u021bia barajului de la Por\u021bile de Fier I, fluviul Dun\u0103rea a acoperit cea mai \u00eenfior\u0103toare por\u021biune din cei peste 3.000 de kilometri ai s\u0103i, de la izvoare p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103, legendarele cataracte, \u00eenfruntate cu team\u0103 de navigatori. <\/p>\n

\"Por\u021bile<\/picture>\n

Por\u021bile de Fier \u00een anii 1900. Foto Geza Hutterer. Museum of Architecture at Berlin. Europeana<\/p>\n<\/div>\n

Por\u021bile de Fier, aflate \u00eentre ora\u0219ele Or\u0219ova \u0219i Drobeta-Turnu Severin, au reprezentat de-a lungul timpului \u00eencercarea suprem\u0103 pentru navigatorii care \u00eenfruntau fluviul. <\/p>\n

Denumirea locului, unde str\u00e2mtoarea Dun\u0103rii era br\u0103zdat\u0103 de st\u00e2nci \u0219i praguri, ar fi fost inspirat\u0103 de o legend\u0103, potrivit unor istorici.<\/p>\n

\u201eAcest nume, tradi\u021bia spune, ar fi venit de la obiceiul ce aveau turcii de a \u00eenchide Dun\u0103rea printr-un gros lan\u021b de fier, a\u0219ezat pe lemne ce pluteau (un fel de estacad\u0103), sau de la o Poart\u0103 de Fier, care acum nu mai exist\u0103 \u0219i care \u00eenchidea pe uscat c\u0103rarea din dreapta st\u00e2ncilor, sub muchia dealului din st\u00e2nga; sau poate acest nume este figurativ, o aluzie la \u00eenchiderea patului fluviului de st\u00e2nci \u0219i, pe \u021b\u0103rmuri, de pr\u0103p\u0103stiile mun\u021bilor Balcani pe dreapta \u0219i ale Carpa\u021bilor pe st\u00e2nga fluviului\u201d,<\/i> nota, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, colonelul de marin\u0103 Mihail Dr\u0103ghicescu, \u00een \u201eIstoricul Principatelor. Puncte pe Dun\u0103re, de la gura Tisei p\u00e2n\u0103 la mare \u0219i pe coastele m\u0103rii, de la Varna la Odessa\u201d.<\/p>\n

Cazanele Dun\u0103rii, locul unde fluviul clocotea \u00een v\u00e2rtejuri<\/h2>\n

\u00cen prezent, \u00eentre satele \u0218ip, de pe malul s\u00e2rbesc al fluviului, \u0219i Gura V\u0103ii, de la Drobeta-Turnu Severin, arhipelagurile de st\u00e2nci care f\u0103ceau aproape imposibil\u0103 naviga\u021bia vaselor mari au l\u0103sat locul barajului de beton armat, lung de 1,3 kilometri, cu o \u00een\u0103l\u021bime de peste 60 de metri \u0219i cu o ecluz\u0103 navigabil\u0103 lat\u0103 de circa 40 de metri \u0219i lung\u0103 de peste 300 de metri.<\/p>\n

\u00cen amonte, apele lacului de acumulare de pe Dun\u0103re au \u00eenghi\u021bit numeroasele insuli\u021be \u0219i st\u00e2nci care \u00ee\u0219i \u00een\u0103l\u021bau col\u021bii de gresie din ape \u0219i printre care vasele se strecurau cu greu alt\u0103dat\u0103.<\/p>\n

La c\u00e2\u021biva kilometri spre Or\u0219ova, fluviul a acoperit \u0219i cea mai mare dintre ele, legendara Ada Kaleh, o insul\u0103-fort\u0103rea\u021b\u0103 locuit\u0103 din cele mai vechi timpuri, r\u0103mas\u0103 \u00een ultimii s\u0103i ani de existen\u021b\u0103 \u00een grija unei comunit\u0103\u021bi de c\u00e2teva sute de turci.<\/p>\n

Pe malul rom\u00e2nesc, de la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960, apele au \u00eenghi\u021bit \u0219irul de sate dintre Or\u0219ova \u0219i Cara\u0219-Severin, inclusiv vechea vatr\u0103 a ora\u0219ului Or\u0219ova, iar c\u00e2teva mii de localnici au fost reloca\u021bi \u00een noile a\u0219ez\u0103ri, construite pe versan\u021bii mai \u00eenal\u021bi.<\/p>\n

Dincolo de Or\u0219ova, spre izvoare, Dun\u0103rea str\u0103bate Cazanele, <\/a>una dintre cele mai spectaculoase por\u021biuni ale defileului s\u0103u, \u00eentins pe aproape 100 de kilometri, de la Gura V\u0103ii p\u00e2n\u0103 \u00een apropiere de Bazia\u0219, locul unde fluviul ajunge pe teritoriul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Segmentul de circa 30 de kilometri dintre Dubova (Cazanele Dun\u0103rii) \u0219i barajul de la Por\u021bile de Fier I a fost, de-a lungul timpului, cel mai dificil de traversat. P\u00e2n\u0103 la amenajarea Sistemului Hidroenergetic \u0219i de Naviga\u021bie Por\u021bile de Fier I, trecerea prin Cazanele Dun\u0103rii, cu o lungime de circa nou\u0103 kilometri, le punea probleme marinarilor din cauza curen\u021bilor puternici ai fluviului.<\/p>\n

\n\"Tekia.<\/picture>\n

Imaginea 1\/12:<\/span>
\n Tekia. Por\u021bile de Fier. Foto Geza Hutterer (1864 1917) Museum of Architecture at Berlin Institute of Technology, Germania<\/p>\n<\/div>\n

\u201e\u00cen trec\u0103toarea Kazan, \u0219i mai sus de aceast\u0103 str\u00e2mtoare, numit\u0103 \u0219i Mica Poart\u0103 de Fier, apele se adun\u0103 \u00een mare mas\u0103, ad\u00e2nc\u0103, form\u00e2nd un fel de colosal cazan (anafor) \u00een patul fluviului, oferind cel mai grandios spectacol. Panta fiind mare, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd apele sunt la nivel mediu se observ\u0103 bine cascadele pe care le formeaz\u0103 curentul \u00een aceast\u0103 por\u021biune abrupt\u0103 a fluviului. Unii spun c\u0103 g\u00e2tul Kazanului are o l\u0103\u021bime de vreo 260 de metri \u0219i o ad\u00e2ncime de vreo 50 de metri. Al\u021bii men\u021bioneaz\u0103 un colosal v\u00e2rtej cu o ad\u00e2ncime de 60 de metri\u201d<\/i>, informa marinarul Mihail Dr\u0103ghicescu, \u00een secolul al XIX-lea.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 regiune a fluviului, cea mai pitoreasc\u0103 a defileului, \u021b\u0103rmurile se ridic\u0103 asemenea a doi pere\u021bi de calcar, st\u00e2nco\u0219i \u0219i foarte \u00eenal\u021bi, ad\u0103uga acesta.<\/p>\n

\u201ePrivindu-i de jos \u00een sus, spre v\u00e2rfurile lor, ai impresia c\u0103 nu se mai sf\u00e2r\u0219esc. \u00cen mijlocul curentului, dup\u0103 anafor, se g\u0103se\u0219te st\u00e2nca Iukriff, ascu\u021bit\u0103, peste care vasele mari pot trece doar atunci c\u00e2nd la Or\u0219ova nivelul apei se afl\u0103 cu cinci picioare (1,6 metri) peste cota zero<\/i>\u201d, completa autorul descrierii.<\/p>\n

Por\u021bile de Fier, pragurile Dun\u0103rii<\/h2>\n

Marea provocare a navigatorilor \u00eencepea dup\u0103 trecerea de Insula Ada Kaleh, unde \u00eencepeau Por\u021bile de Fier, numite \u0219i \u201ecataractele\u201d. St\u00e2ncile ascu\u021bite de cuar\u021b \u0219i gresie, v\u00e2rtejurile \u0219i treptele de sub ape \u00een\u0219irau obstacolele nev\u0103zute \u00een calea acestora.<\/p>\n

\u201eMarea Poart\u0103 de Fier, sau aceea Rom\u00e2neasc\u0103, nu este altceva dec\u00e2t unul, cel din urm\u0103 \u0219i poate cel mai important, cel mai grandios, dintre diferitele defileuri de st\u00e2nci \u0219i repezi\u0219uri care br\u0103zdeaz\u0103 Dun\u0103rea \u00een patul ce, geologic vorbind, \u0219i l-a format singur\u0103, \u00een drumul de la castelul Columbaria (n.r. fost\u0103 a\u0219ezare roman\u0103 din zona Cladovei) p\u00e2n\u0103 la schela Cladovei, travers\u00e2nd lan\u021bul de gresie al mun\u021bilor Carpato-Balcani\u201d,<\/i> nota marinarul.<\/p>\n

\n\"Ada<\/picture>\n

Imaginea 1\/11:<\/span>
\n Ada Kaleh. Foto Geza Hutterer (1864 1917) Museum of Architecture at Berlin Institute of Technology, Germania<\/p>\n<\/div>\n

Primul prag de st\u00e2nci pe care trebuiau s\u0103 \u00eel treac\u0103 vasele se ridica dintr-un platou de calcare \u0219i gresie care unea cele dou\u0103 maluri sub albia Dun\u0103rii, pe o distan\u021b\u0103 de circa 2,5 kilometri, \u00een zona V\u00e2rciorova. Cele mai multe erau plate \u0219i se \u00een\u0103l\u021bau la circa un metru sub nivelul apei, fiind astfel dificil de observat. Platoul subacvatic era completat de \u201ePor\u021bile de Fier\u201d, al doilea prag, care unea localit\u0103\u021bile Gura V\u0103ii \u0219i \u0218ip, pe o lungime de aproape 1.800 de metri.<\/p>\n

\u201eCursul fluviului, pe Poarta de Fier, este repede \u0219i, c\u00e2teodat\u0103, cu apele mari, chiar vertiginos. Albia sa este c\u00e2nd un abis, c\u00e2nd un sorb, c\u00e2nd o cing\u0103toare de st\u00e2nci ascu\u021bite, care \u00eei disput\u0103 trecerea \u00een toat\u0103 l\u0103\u021bimea lui. Repeziciunea curentului izbindu-se de st\u00e2nci este a\u0219a de mare, c\u0103 la apele mari, auzul vocii ordinare este \u00eempiedicat, la mare distan\u021b\u0103, de zgomotul a 23 de anafoare, din care unul, cel mai mare, este \u00eentr-adev\u0103r superb. \u0218irurile de st\u00e2nci sunt bine vizibile numai c\u00e2nd apele erau mici. Aruncate de natur\u0103 \u00een curmezi\u0219ul fluviului, las\u0103 \u00een el o trecere destul de sinuoas\u0103 \u0219i \u00eengust\u0103, accesibil\u0103 pe o l\u0103\u021bime numai de 260 de metri. \u00cen \u00eemprejur\u0103rile amintite, albia fluviului este plin\u0103, sub ap\u0103, de st\u00e2nci \u0219i anafoare<\/i>\u201d, nota autorul.<\/p>\n

Canalul navigabil al \u00eemp\u0103ratului Traian<\/h2>\n

Romanii au realizat primele construc\u021bii menite s\u0103 deschid\u0103 calea travers\u0103rii prin Por\u021bile de Fier, at\u00e2t pe uscat, c\u00e2t \u0219i pe ap\u0103. La \u00eenceputul secolului al doilea, din ordinul \u00eemp\u0103ratului Traian, au fost construite primele drumuri imperiale de piatr\u0103 pe teritoriul Daciei.<\/p>\n

\n\"Cazanele<\/picture>\n

Imaginea 1\/19:<\/span>
\n Cazanele Dun\u0103rii Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (53) JPG<\/p>\n<\/div>\n

Un astfel de drum a fost d\u0103ltuit \u00een st\u00e2nc\u0103 pe malul drept al fluviului, \u00een zona Cazanelor Dun\u0103rii, p\u00e2n\u0103 la antica Drobeta, \u0219i traversa defileul pe o por\u021biune de circa 40 de kilometri. Aici, drumul imperial continua pe faimosul pod peste Dun\u0103re al lui Apolodor din Damasc, ale c\u0103rui ruine s-au p\u0103strat la Drobeta-Turnu Severin.<\/p>\n

\u201eDintre r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele romane ce s-au mai p\u0103strat p\u00e2n\u0103 azi, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 Calea lui Traian este una dintre cele mai grandioase. Pe calea Dun\u0103rii, de la Drencova c\u0103tre Or\u0219ova, pe malul drept, vedem aceast\u0103 capodoper\u0103 a solda\u021bilor lui Traian, care, la ordinele acestui \u00eemp\u0103rat, au t\u0103iat st\u00e2ncile pentru a face cale pe malul drept al Dun\u0103rii\u201d,<\/i> informa istoricul Aron Densu\u0219ianu \u00een revista Familia (1866).<\/p>\n

Aproape de malul s\u00e2rbesc al Dun\u0103rii, tot din ordinul \u00eemp\u0103ratului Traian, romanii au amenajat primul canal de naviga\u021bie din aceast\u0103 zon\u0103, lung de aproape 3,5 kilometri, cu o l\u0103\u021bime de 15\u201320 de metri \u0219i o ad\u00e2ncime de 3\u20134 metri, suficient\u0103 pentru a asigura trecerea cor\u0103biilor legiunilor sale. Canalul roman a fost s\u0103pat par\u021bial \u00een st\u00e2nc\u0103 \u0219i \u00eent\u0103rit cu zid\u0103rie de piatr\u0103, iar r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale au fost descoperite la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, \u00een timpul s\u0103p\u0103rii noului canal de la \u0218ip (Kladovo).<\/p>\n

Potrivit istoricilor, drumul cl\u0103dit \u00een st\u00e2nc\u0103 era folosit \u0219i la remorcarea vaselor care circulau \u00een susul fluviului, prin por\u021biunile dificil de str\u0103b\u0103tut din cauza curen\u021bilor.<\/p>\n

O lespede de marmur\u0103, identificat\u0103 de arheologi \u00een apropierea a\u0219ez\u0103rii Fortul Diana, de l\u00e2ng\u0103 ora\u0219ul Kladovo, oferea informa\u021bii pre\u021bioase despre canalul navigabil al lui Traian de la Por\u021bile de Fier, realizat \u00een anul 101 d.Hr.<\/p>\n

\u201e\u00cemp\u0103ratul Cezar Traian August, fiul zei\u021bei Nerva, biruitor asupra germanilor, preot principal, de\u021bin\u0103tor al puterii tribuniciene de cinci ori, tat\u0103l patriei sale, consul pentru a patra oar\u0103, a pus \u00een siguran\u021b\u0103 naviga\u021bia de-a lungul Dun\u0103rii, periculoas\u0103 din cauza v\u00e2ltorilor, prin s\u0103parea unui nou canal\u201d,<\/i> ar\u0103ta Tabula Roman\u0103, cercetat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960 de arheologii din fosta Iugoslavie.<\/p>\n

R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele canalului navigabil din vremea romanilor au fost descoperite \u00een timpul lucr\u0103rilor la al doilea canal navigabil de pe Dun\u0103re, de la Por\u021bile de Fier.<\/p>\n

Por\u021bile de Fier, \u00eenfruntate \u00een secolul al XIX-lea<\/h2>\n

\u00cen secolul al XIX-lea, Por\u021bile de Fier reprezentau o grani\u021b\u0103 natural\u0103 \u00eentre Banat (Austro-Ungaria) \u0219i Rom\u00e2nia, aproape imposibil de trecut cu vapoarele. Vasele mari care veneau dinspre Viena ancorau \u00een apropiere de Ada Kaleh, iar c\u0103l\u0103torii \u00ee\u0219i continuau drumul pe mal pentru a se \u00eembarca din nou pe vapoare, dincolo de Por\u021bile de Fier.<\/p>\n

\u201eAici Dun\u0103rea ajunge la faimoasele Por\u021bi de Fier, cel mai temut obstacol al naviga\u021biei. Acesta este un prag de st\u00e2nc\u0103 de \u0219ist cristalin, lung de trei kilometri, care taie oblic fluviul p\u00e2n\u0103 la malul s\u00e2rbesc. Cea mai periculoas\u0103 parte este Prigrada, o zon\u0103 de 250 de metri l\u0103\u021bime, unde, la ape sc\u0103zute vara, st\u00e2ncile ies 0,5\u20131,5 metri deasupra apei, at\u00e2t de dese una l\u00e2ng\u0103 alta \u00eenc\u00e2t, vorba vine, \u201eai putea s\u0103ri de pe una pe alta\u201d. Acest tablou s\u0103lbatic nu l-am putut vedea acum , doar fream\u0103tul apei \u0219i valurile tr\u0103dau faptul c\u0103 dedesubt drumul era barat de st\u00e2nci primejdioase\u201d,<\/i> scria profesorul clujean Veress Endre, \u00een 1893, dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie pe Dun\u0103re.<\/p>\n

Dun\u0103rea, \u00eembl\u00e2nzit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea<\/h2>\n

Canalul \u0218ip a fost amenajat \u00eentre 17 septembrie 1890 \u0219i 27 septembrie 1896, peste 4.000 de oameni lucr\u00e2nd la construc\u021bia sa. Avea 2.133 de metri lungime, 73 de metri l\u0103\u021bime \u0219i 3,9 metri ad\u00e2ncime. Primul vas care l-a traversat a fost un remorcher. Naviga\u021bia \u00een amonte a durat 24 de minute, iar \u00een aval doar 3 minute.<\/p>\n

\"Inaugurarea<\/picture>\n

Inaugurarea canalului \u0218ip. Ilustrat\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u201e\u00cenainte de regularizarea acestui sector al fluviului, vasele erau trecute prin aceste locuri cu ajutorul unor c\u00e2rmacii experimenta\u021bi, numi\u021bi loci (din germanul Lotse \u2013 pilot fluvial). Pentru a cre\u0219te capacitatea de naviga\u021bie, Comisia Tehnic\u0103 Austro-Ungar\u0103 a realizat lucr\u0103ri ample de regularizare a fluviului \u00eentre 1889 \u0219i 1900.\u00a0\u00cen albia Dun\u0103rii au fost s\u0103pate \u0219apte canale, \u00eensum\u00e2nd 16,9 kilometri, iar digurile construite totalizau 19,2 kilometri\u201d,<\/i> arat\u0103 Centrul Cultural din Kladovo.<\/p>\n

Cel mai important obiectiv realizat atunci a fost Canalul de la \u0218ip (Sipski kanal), inaugurat \u00een 1896, \u00een prezen\u021ba \u00eemp\u0103ratului austro-ungar Franz Joseph, a regelui Rom\u00e2niei Carol I \u0219i a regelui Serbiei Alexandru Obrenovi\u0107.<\/p>\n

Vapoare, trase de locomotive<\/h2>\n

Spre deosebire de celelalte canale dun\u0103rene, s\u0103pate direct \u00een albia st\u00e2ncoas\u0103 a fluviului, Canalul de la \u0218ip a fost s\u0103pat prin malul drept al Dun\u0103rii. Construc\u021bia lui a generat \u0219i o nou\u0103 problem\u0103: viteza curentului a crescut la peste cinci metri pe secund\u0103, ceea ce a f\u0103cut ca naviga\u021bia \u00een amonte s\u0103 necesite asisten\u021b\u0103 mecanic\u0103 suplimentar\u0103. <\/p>\n

\u201eAstfel, administra\u021bia austro-ungar\u0103 a construit \u0219i a pus \u00een func\u021biune, \u00een 1899, un sistem special de tractare cu cablu, ac\u021bionat de o ma\u0219in\u0103 cu aburi care \u00eenf\u0103\u0219ura cablul pe un tambur uria\u0219. O a doua variant\u0103 de trac\u021biune a fost introdus\u0103 \u00een 1916: navele erau trase cu ajutorul locomotivelor aflate pe digurile de pe mal, pe o distan\u021b\u0103 de 1.800 de metri, printr-un sistem de cabluri de o\u021bel\u201d, <\/i>informeaz\u0103 Centrul Cultural din Kladovo.<\/p>\n

Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, Canalul de la \u0218ip a fost reconstruit \u0219i extins cu 400 de metri de linie ferat\u0103 \u0219i trei locomotive de 400 CP.<\/p>\n

Odat\u0103 cu construirea Sistemului Hidroenergetic \u0219i de Naviga\u021bie Por\u021bile de Fier I, de la sf\u00e2r\u0219itul anilor ’60, lacul de acumulare a acoperit complet instala\u021biile de tractare de la \u0218ip. Pe fundul lacului au r\u0103mas dou\u0103 dintre locomotivele folosite atunci, adev\u0103rate piese de muzeu fabricate \u00een 1930, la uzinele A. Borsig din Berlin.<\/p>\n

Por\u021bile de Fier, proiect rom\u00e2no-iugoslav<\/h2>\n

Lucr\u0103rile la barajul Por\u021bile de Fier I, un proiect rom\u00e2no-iugoslav,
\n<\/a>au \u00eenceput \u00een toamna anului 1964, c\u00e2nd Rom\u00e2nia se afla sub conducerea
\nlui Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar Iugoslavia era condus\u0103 de Iosif Broz
\nTito. <\/p>\n

Dou\u0103 \u0219antiere uria\u0219e au fost deschise: unul pe malul s\u00e2rbesc al
\nDun\u0103rii, la Sip, iar cel\u0103lalt, pe malul rom\u00e2nesc, la Gura V\u0103ii,
\nlocalit\u0103\u021bi unite la \u00eenceput printr-un pod provizoriu.<\/p>\n

\u00cen primi patru ani de la \u00eenceperea lucr\u0103rilor de la Por\u021bile de Fier I au fost construite ecluzele, cele dou\u0103 centrale electrice \u015fi trei c\u00e2mpuri deversoare, timp \u00een care fluviul \u015fi-a continuat cursul pe mijloc. \u00cen a doua faz\u0103 de construc\u0163ie, \u00eenceput\u0103 \u00een 1968, zona de mijloc a fluviului a fost izolat\u0103, pentru a putea fi construite celelalte guri deversoare. <\/p>\n

\n\u00cen jurul \u0219antierului uria\u0219 de la Por\u021bile de Fier, \u00eentreaga zon\u0103 a trecut
\n transform\u0103ri majore. La mijlocul anilor \u201960 vechiul ora\u0219 Or\u0219ova\u00a0din Mehedin\u021bi, locuit la acea vreme de vreo 5.000 de oameni, a fost evacuat. <\/p>\n

\nCei mai mul\u021bi dintre ei au fost str\u0103muta\u021bi \u00een noul ora\u0219 Or\u0219ova,
\nconstruit pe malul Dun\u0103rii, la circa trei kilometri de vechea vatr\u0103 a
\nlocalit\u0103\u021bii, \u00een perioada 1966 \u2013 1971 \u0219i la 25 de kilometri de Drobeta
\nTurnu Severin. Tot atunci a fost construit noul portul, gara \u0219i
\n\u0219antierul naval Or\u0219pva, o nou\u0103 cale ferat\u0103 \u0219i un drum de circa 17 kilometri \u00eentre cele dou\u0103 ora\u0219e. <\/p>\n

\u00cen vara anului 1969 a fost dat\u0103 \u00een exploatare prima ecluz\u0103 de la Por\u021bile de Fier, astfel c\u0103 problemele de naviga\u021bie \u00eent\u00e2mpinate de vasele mari pe cel mai dificil sector al Dun\u0103rii au fost rezolvate. \u00cen vara anului urm\u0103tor au fost puse \u00een func\u021biune primele generatoare ale hidrocentralei. <\/p>\n

\"Locomotiva<\/picture>\n

Locomotiva de la Por\u021bile de Fier. Foto Centrul cultural Kladovo<\/p>\n<\/div>\n

Peste 10.000 de oameni au muncit la colosul de pe Dun\u0103re, iar circa 100 dintre ei au murit \u00een accidente de munc\u0103 \u00eenregistrate \u00een timpul construc\u0163iei barajului \u015fi a amenaj\u0103rii hidro-energetice. <\/p>\n

Sistemul Por\u021bile de Fier I a fost inaugurat \u00een 15 mai 1972, de fo\u0219tii pre\u0219edin\u021bi Nicolae Ceau\u0219escu \u0219i Iosif Broz Tito<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anii \u201960, odat\u0103 cu construc\u021bia barajului de la Por\u021bile de Fier I, fluviul Dun\u0103rea a acoperit cea mai \u00eenfior\u0103toare por\u021biune din cei peste 3.000 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8402,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-8401","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8401","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8401"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8401\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8402"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8401"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8401"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8401"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}