{"id":8059,"date":"2025-10-08T00:07:13","date_gmt":"2025-10-08T00:07:13","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/10\/08\/cine-domina-cerul-astropolitica-in-china-si-nationalismul-spatial\/"},"modified":"2025-10-08T00:07:13","modified_gmt":"2025-10-08T00:07:13","slug":"cine-domina-cerul-astropolitica-in-china-si-nationalismul-spatial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/10\/08\/cine-domina-cerul-astropolitica-in-china-si-nationalismul-spatial\/","title":{"rendered":"Cine domin\u0103 cerul? Astropolitica \u00een China \u0219i na\u021bionalismul spa\u021bial"},"content":{"rendered":"
\n

Analiza
\nde fa\u021b\u0103 analizeaz\u0103 conceptul de astropolitic\u0103 \u0219i putere \u00een spa\u021biu prin
\nperspectiva ascenden\u021bei Chinei ca putere spa\u021bial\u0103.<\/p>\n

\"FOTO<\/picture>\n

FOTO https:\/\/iari.site<\/p>\n<\/div>\n

Cercetarea se concentreaz\u0103
\npe trei metode distincte, prima fiind analiza de discurs, folosind mesajul din
\npartea autorit\u0103\u021bilor oficiale; cea de-a doua este analiza documentelor oficiale
\ncare descriu doctrina spa\u021bial\u0103, iar cea de-a treia ne descrie, \u00een principal
\nvizual, care este pozi\u021bia Chinei \u00een activitatea spa\u021bial\u0103 folosind analiza de
\nre\u021bea social\u0103. Cele mai importante teorii cuprins aspectele elementare ale
\nastropoliticii ca \u0219tiin\u021b\u0103, relevan\u021ba ei \u00een acest moment \u00een lume \u0219i dac\u0103 exist\u0103
\no viziune de cooperare bazat\u0103 pe ajutor reciproc sau competi\u021bie, cu aspecte de
\nafirmare geopolitic\u0103 \u0219i na\u021bionalism. <\/p>\n

Introducere<\/h2>\n

Tema astropoliticii, o ramur\u0103
\npost-modern\u0103 a geopoliticii ca \u0219tiin\u021b\u0103, care se ocup\u0103 cu studierea puterilor
\nlumii \u0219i \u00eencercarea acestora de a ob\u021bine putere \u00een spa\u021biu, reprezint\u0103 un
\nsubiect crucial \u00een \u00eencercarea de a descrie climatul politic interna\u021bional actual.
\nAstropolitic\u0103 se diferen\u021biaz\u0103 de geopolitica terestr\u0103 prin faptul c\u0103 actorii
\ncare sunt importan\u021bi pentru aceast\u0103 ramur\u0103 politico-\u0219tiin\u021bific\u0103 sunt mai
\npu\u021bini, iar mijloacele prin care \u00ee\u0219i impun puterea sau influen\u021ba sunt c\u00e2t e
\npoate de diferite. Pentru lucrarea de fa\u021b\u0103 ne vom pune dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri de
\ncercetare: Prima \u00eentrebare de cercetare este: Care este discursul oficial cu
\nprivire la dinamica spa\u021bial\u0103 din China?<\/i><\/b> Astfel se va analiza modul \u00een
\ncare autorit\u0103\u021bile din China abordeaz\u0103, at\u00e2t prin documentele oficiale de stat,
\nc\u00e2t \u0219i prin discursurile autorit\u0103\u021bilor cu privire la inten\u021biile pe viitor
\npentru dezvoltarea politicii spa\u021biale, potrivit surselor disponibile.<\/p>\n

Cea de-a doua \u00eentrebare este: Care este natura rela\u021biilor
\nspa\u021biale Chineze cu alte state? <\/i><\/b>Astfel,
\nvom \u00eencerca s\u0103 analiz\u0103m politica spa\u021bial\u0103 a Chinei \u00een rela\u021bie cu alte state
\ncare sunt puternice \u00een astropolitic\u0103.\u00a0\u00a0 \u00a0<\/p>\n

Primul obiectiv general este de a analiza
\ndiscursul \u0219i politica oficial\u0103 a Chinei cu privire la spa\u021biu \u0219i activit\u0103\u021bile
\nspa\u021biale. Primul obiectiv particular este<\/i>:
\nAnaliza discursurilor oficiale ale autorit\u0103\u021bilor chineze cu privire la spa\u021biu
\n\u0219i activit\u0103\u021bile spa\u021biale Cel de-al doilea
\nobiectiv particular este<\/i>: analiza documentelor oficiale din ultimii ani ale
\nChinei cu privire la Programul Spa\u021bial. Al doilea obiectiv general este de a
\nanaliza politica spa\u021bial\u0103 a Chinei \u00een rela\u021bie cu alte state. \u00a0Astfel,
\nse vor analiza <\/i>ac\u021biunile spa\u021biale ale Chinei \u0219i a partenerilor s\u0103i prin
\nanaliz\u0103 de re\u021bea. <\/p>\n

Astrogeopolitica
\n\u0219i alte \u0219tiin\u021be <\/h3>\n

Ideea unei
\ncolabor\u0103ri \u00een spa\u021biu este ast\u0103zi mai popular\u0103 dec\u00e2t niciodat\u0103. Majoritatea
\nlans\u0103rilor, sta\u021biilor \u0219i sateli\u021bilor din spa\u021biu sunt men\u021binute \u00een urma unor
\ncolabor\u0103ri \u00eentre mai multe agen\u021bii sau \u021b\u0103ri. Cu toate astea, la nivel teoretic
\ns-au creat propuneri care \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 cu totul altfel viitorul spa\u021bial al
\ngeopoliticii. \u00a0<\/p>\n

Astropolitica
\nreprezint\u0103 o ramur\u0103 emergent\u0103 a geopoliticii, care examineaz\u0103 dinamica puterii,
\ncompeti\u021bia strategic\u0103 \u0219i influen\u021ba statelor \u00een spa\u021biul. Conceptul este
\narticulat sub forma academic\u0103 de c\u0103tre Everett Dolman, care propune<\/a>
\no interpretare a spa\u021biului cosmic ca un climat de proiec\u021bie a puterii, similar\u0103
\nmediilor de pe P\u0103m\u00e2nt. \u00cen acest cadru, orbita terestr\u0103, Luna sau Marte nu mai
\nsunt percepute exclusiv ca obiecte ale cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice, ci ca zone de
\ninteres strategic, marcate de logici politice, economice \u0219i militare. Spa\u021biul \u00een
\nacest caz, devine o extensie a conflictelor \u0219i ideologiilor ale na\u021biunilor
\nterestre. Astfel, inspira\u021bi de vechile teorii \u0219i paradigme ale geopoliticii, s-au
\nteoretizat mai multe paradigme care s\u0103 exprime rela\u021biile de putere din spa\u021biu.
\nDe\u0219i majoritatea acestora discut\u0103 despre cooperare \u00eentre na\u021biuni, cele mai
\nputernice teorii descriu exact opusul, sub forma \u00eenarm\u0103rii spa\u021biale sau lupta
\npentru putere \u00een spa\u021biu. Everett Dolman a descris<\/a>
\n\u00een acest sens termenul de \u201eastropolitik\u201d, cu accente \u00eemprumutate de la termenul
\ngeopolitic \u201erealpolitik\u201d <\/i>inventat de Ludwig von Rochau \u00een 1853 pentru a
\n\u00eencuraja pragmatismul \u0219i perspectiva puterii \u00een rela\u021biile interna\u021bionale: \u201eAstropolitik
\n[…] este identificat ca o teorie politic\u0103 determinist\u0103 care manipuleaz\u0103
\nrela\u021bia dintre puterea de stat \u0219i controlul spa\u021biului cosmic \u00een scopul
\nextinderii domina\u021biei unui singur stat asupra \u00eentregului P\u0103m\u00e2nt\u201d. <\/i>Aceast\u0103
\nidee intr\u0103 \u00een paradigma de realism \u0219i a rela\u021biilor interna\u021bionale bazate pe
\nputere. \u00cen acest sens, spune<\/a>
\nDolman, statul care domin\u0103 spa\u021biul reflect\u0103 o superioritate economic\u0103 \u0219i
\ncultural\u0103 a na\u021biunii terestre. Autorul mai men\u021bioneaz\u0103 faptul c\u0103 acest termen
\nare \u0219i o componen\u021b\u0103 moral\u0103, astfel cultura (sau statul) care ajunge s\u0103 conduc\u0103
\nplaneta din spa\u021biu este un semn de victorie \u00een urma unei b\u0103t\u0103lii
\nciviliza\u021bionale \u0219i politice. <\/p>\n

\u00cen
\ncartea lui Dolman, este men\u021bionat\u0103 defini\u021bia lui Geoffrey Parker a astropoliticii
\nca: „studiul st\u0103rilor ca fenomene spa\u021biale, \u00een vederea \u00een\u021belegerii
\nbazelor geografice ale puterii lor\u2019\u201d<\/i>. De\u0219i este esen\u021bial s\u0103 \u00een\u021belegem cu ce
\nse ocup\u0103 aceast\u0103 astropolitic\u0103 sau astrogeopolitic\u0103, \u00een vedere unei \u00een\u021belegeri
\nc\u00e2t mai ample, ar trebui men\u021bionate diferen\u021bele dintre acest tip de geopolitic\u0103
\n\u0219i cea terestr\u0103. \u00cen cadrul geopoliticii pe care o cunoa\u0219tem, discut\u0103m despre
\nimpactul geografiei asupra politicii interna\u021bional\u0103 \u0219i a marilor decizii de
\nstat. Principalele repere sunt continentele \u0219i relieful planetei \u2013 avem
\ncontinente, m\u0103ri, oceane, lacuri, mun\u021bi, desert \u2013 fiecare cu putere de
\ninfluen\u021b\u0103 asupra resurselor \u0219i deci a modului de abordare politic\u0103 a statelor. \u00cen
\nceea ce prive\u0219te modul de operare, ne confrunt\u0103m cu o diversitate a
\nconflictului, de exemplu: R\u0103zboi maritim sau pe teren, \u00een timp ce \u00een spa\u021biu
\nlocul de desf\u0103\u0219urare este asem\u0103n\u0103tor, singura for\u021b\u0103 de care se \u021bine cont este
\ncea gravita\u021bional\u0103. <\/i><\/p>\n

\u00cen
\ncontrast cu acestea, \u00een astropolitic\u0103 discut\u0103m despre impactul spa\u021biului din
\njurul P\u0103m\u00e2ntului (pentru acum cel pu\u021bin) asupra politicilor interna\u021bionale. Exist\u0103
\ntrei straturi importante care face diferen\u021ba dintre modul de operare al
\ntehnologiilor din spa\u021biu: Orbita joas\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului (\u00eentre 160 \u0219i 2000 km de la
\nbaza), Orbita Mijlocie (de la 2000 la 35.700 km) \u0219i Orbita \u00cenalt\u0103 sau Geo-sincron\u0103
\na P\u0103m\u00e2ntului (mai sus de 35.700 km de la baza P\u0103m\u00e2ntului) \u2013 pe viitor se va
\nad\u0103uga \u0219i dincolo de Orbita Lunii, dar \u00een prezent activitatea legat\u0103 de aceast\u0103
\nzon\u0103 este aproape infim\u0103. For\u021bele care comand\u0103 conflictul \u00een acest sens sunt
\ncele de capacitatea de a avea tehnologie spa\u021bial\u0103 \u0219i de a acapara toate cele
\ntrei regiuni. Astrogeopolitica aduce \u0219i alt\u0103 idee pe planul analizei:
\nrealit\u0103\u021bile spa\u021biale pot fi complet independente de cele terestre. Dolman spune
\nc\u0103 geo-determinismul, definit ca principiul conform c\u0103ruia loca\u021bia geografic\u0103
\ndecide caracterul unei popula\u021bii \u0219i practic for\u021ba politic\u0103, economic\u0103 sau
\nmilitar\u0103, ne influen\u021beaz\u0103<\/a>
\nrealitatea puterii statale. \u00cen spa\u021biu, odat\u0103 cu noile cadre de referin\u021b\u0103,
\nimportan\u021ba geo-determinismul va veni doar din capacitatea unei \u021b\u0103ri s\u0103
\nfoloseasc\u0103 resursele de care dispune pentru a se lansa \u00een spa\u021biu. Astrogeopolitica
\neste o \u0219tiin\u021b\u0103 nou\u0103 care se dezvolt\u0103 tocmai \u00een pofida noilor tehnologii. \u00cen
\nplus, ne a\u0219tept\u0103m \u0219i la noi concepte \u0219i perspective odat\u0103 cu realiz\u0103ri precum
\nsta\u021biuni pe lun\u0103 sau vizite pe Marte.<\/p>\n

Astropolitik<\/h2>\n

Cea mai important\u0103 \u00eentrebare
\nc\u00e2nd vine vorba despre astropolitic\u0103 face referire la rapoartele de putere.
\nCele dou\u0103 perspective importante \u00een acest sens sunt: cooperarea versus
\ncompeti\u021bia sau conflictul. Astropolitik transfer\u0103 logica Realpolitik-ului de
\ndomina\u021bie \u0219i competi\u021bie \u00eentr-un teritoriu care \u00een prezent cunoa\u0219te noi rela\u021bii
\nde putere (Dolman, 2012, p. 3). \u00cen acest sens, spa\u021biul nu este un mediu neutru,
\nci o zon\u0103 strategic\u0103 ce poate fi controlat\u0103 \u0219i instrumentalizat\u0103 \u00een favoarea
\nhegemoniei.<\/p>\n

Din perspectiv\u0103 istoric\u0103,
\naceast\u0103 abordare nu este nou\u0103. Autorii acestui domeniu observ\u0103<\/a> c\u0103 valoarea geopolitic\u0103 a spa\u021biului
\na fost evident\u0103 \u00eenc\u0103 de la lansarea satelitului Sputnik 1, c\u00e2nd cursa spa\u021bial\u0103
\na devenit o extensie a competi\u021biei ideologice \u0219i tehnologice dintre SUA \u0219i
\nURSS. Spa\u021biul a fost construit simbolic ca o \u201elume nou\u0103\u201d de cucerit, iar
\ntehnologiile spa\u021biale au fost prezentate ca dovad\u0103 suprem\u0103 a superiorit\u0103\u021bii unui
\nmodel social \u0219i politic.<\/p>\n

Astropolitik implic\u0103 nu doar
\no proiec\u021bie militar\u0103, ci \u0219i o proiec\u021bie institu\u021bional\u0103 \u0219i tehnologic\u0103 a
\nstatului. Domeniul aerospa\u021bial este<\/a>
\nprofund dependent de infrastructuri complexe, \u00een care lansatoarele \u0219i sistemele
\nde naviga\u021bie trebuie s\u0103 opereze cu o precizie extrem\u0103, \u00een condi\u021bii instabile \u0219i
\ncu un risc permanent de e\u0219ec. Aceast\u0103 exigen\u021b\u0103 func\u021bional\u0103 alimenteaz\u0103
\ncentralizarea deciziei, controlul asupra informa\u021biei \u0219i excluderea actorilor
\nnon-statali din zonele critice ale programelor spa\u021biale.<\/p>\n

\u00cen plan intern, utilizarea
\nsateli\u021bilor pentru supravegherea popula\u021biei eviden\u021biaz\u0103 dimensiunea represiv\u0103 a
\ntehnologiei spa\u021biale. Sateli\u021bii, concepu\u021bi ini\u021bial ca \u201emultiplicatori de for\u021b\u0103\u201d
\n\u00een teatre de r\u0103zboi, devin<\/a>
\ninstrumente de supraveghere domestic\u0103 \u00een regimuri autoritare sau
\nsemi-autoritare. \u201eDac\u0103 capacit\u0103\u021bile de \u00eenalt\u0103 tehnologie […] sunt
\ntransferate activit\u0103\u021bilor politicii interne, poten\u021bialul de abuz este clar
\nprezent<\/i>\u201d. Astropolitik devine astfel un mecanism de control nu doar extern,
\nci \u0219i intern \u0219i se transform\u0103 din nou \u00een Realpolitik.<\/p>\n

Astropolitik nu este doar o
\nteorie a competi\u021biei \u00een spa\u021biu, ci o expresie a modului \u00een care statele \u00ee\u0219i
\nproiecteaz\u0103 puterea \u0219i ambi\u021biile \u00een afara Planetei. Termenul descrie continuit\u0103\u021bi
\n\u00eentre formele clasice ale geopoliticii \u0219i noile logici ale domina\u021biei din
\nsecolul XXI, marcate de tehnologii revolu\u021bionare, printre care cel mai recent, \u00a0inteligen\u021ba artificial\u0103. <\/span><\/p>\n

Realism sau idealism?<\/h2>\n
\"FOTO<\/picture>\n

FOTO https:\/\/www.astropt.org<\/p>\n<\/div>\n

Astropolitik presupune o
\nperspectiv\u0103 realist\u0103 asupra rela\u021biilor de putere \u00een care fiecare actor dore\u0219te
\ns\u0103 domine c\u00e2t mai mult teritoriu posibil. Cele\u00a0
\ndou\u0103 \u00a0perspective care se ciocnesc
\n\u00een acest sens asupra dezvolt\u0103rii politicii spa\u021biale sunt: competi\u021bie\/conflict
\nsau cooperare<\/i>. <\/p>\n

Spa\u021biul
\ncosmic, ca frontier\u0103 final\u0103, declan\u0219eaz\u0103 \u00eentreb\u0103ri esen\u021biale despre natura
\nordinii interna\u021bionale. Principala este dac\u0103 aceasta va r\u0103m\u00e2ne o zon\u0103 de
\ncompeti\u021bie hegemonic\u0103, poate chiar conflict direct sau se poate transforma
\n\u00eentr-un domeniu al cooper\u0103rii globale? Din perspectiva astropolitik dat\u0103 de
\nDolman, aceste direc\u021bii nu sunt excluse reciproc. Dimpotriv\u0103, ele coexist\u0103 \u0219i
\nchiar sunt necesare pentru atingerea unui anumit nivel de performan\u021b\u0103
\ntehnologic\u0103. \u00a0Dolman sugereaz\u0103<\/a>
\nc\u0103, de\u0219i logica Realpolitik r\u0103m\u00e2ne prezent\u0103 \u00een competi\u021bia spa\u021bial\u0103, efortul
\ncolosal implicat \u00een cucerirea \u0219i colonizarea cosmic\u0103 ar putea for\u021ba cooperarea
\ninterna\u021bional\u0103. Presiunea financiar\u0103 poate deveni, astfel, o condi\u021bie sistemic\u0103
\npentru colaborare, nu din solidaritate ideologic\u0103, ci din constr\u00e2ngere
\nstructural\u0103. At\u00e2t China, c\u00e2t \u0219i SUA colaboreaz\u0103 cu alte state din lume pentru
\nmisiunile spa\u021biale. Nevoia de coordonare interna\u021bional\u0103 \u0219i de schimb de idei \u0219i
\ntehnologie, permite ca \u00een prezent, cooperarea s\u0103 fie cea mai \u00een\u021beleapt\u0103 cale. <\/p>\n

Acest
\ntip de \u201ecooperare\u201d este mai probabil \u00een r\u00e2ndul statelor liberal-democratice,
\ncare, potrivit lui Dolman, tind s\u0103 evite conflictul armat direct \u0219i s\u0103 investeasc\u0103<\/a>
\n\u00een proiecte tehnologice complexe ca form\u0103 de proiec\u021bie a puterii: \u201eStatele
\nliberal-democratice […] sunt cele mai susceptibile de a \u00eentreprinde \u0219i de a sus\u021bine
\nun program spa\u021bial dominant\u201d<\/i>. Astropolitik, \u00een acest context, nu presupune
\nexclusiv militarizare, tocmai prin stimularea dezvolt\u0103rii economice \u0219i a
\ninterdependen\u021bei tehnologice..<\/p>\n

Pe
\nde alt\u0103 parte, logica izol\u0103rii spa\u021biale deschide posibilitatea conflictelor
\npolitice. Spre exemplu: explorarea cosmic\u0103 este o tem\u0103 care ar putea \u00eemp\u0103r\u021bii
\np\u0103rerile pe glob. De\u0219i exist\u0103 tratate interna\u021bionale, precum cel din 1967, care
\ndeclar\u0103 faptul c\u0103 resursele culese din spa\u021biu ar trebui \u00eemp\u0103r\u021bite \u00eentre
\npopoarele lumii, pot ap\u0103rea conflicte de interese majore. Dup\u0103 logica
\ncapitalist\u0103 din prezent, se poate pune \u00eentrebarea: dac\u0103 un stat depune
\nat\u00e2tea eforturi \u0219i resurse pentru a ajunge acolo, de ce ar trebui s\u0103-\u0219i \u00eempart\u0103
\npremiul?<\/i><\/p>\n

Astfel
\nde conflicte pot ap\u0103rea nu numai la nivelul statelor, ci \u0219i \u00eentre elita din
\nspa\u021biu \u0219i cea de pe P\u0103m\u00e2nt. A\u0219a cum indivizii trimi\u0219i \u00een Antarctica sunt
\neduca\u021bi, specializa\u021bi \u0219i sprijini\u021bi de institu\u021bii puternice, la fel \u0219i
\ncoloni\u0219tii spa\u021biali vor apar\u021bine unei elite tehnologice. Dolman anticipeaz\u0103
\nformarea unei identit\u0103\u021bi separate \u00een r\u00e2ndul acestora, acompaniat\u0103 de o
\npercep\u021bie de superioritate: \u201eAce\u0219ti indivizi sacrifica\u021bi selectiv se vor
\nconsidera superiori acelor membri ai societ\u0103\u021bii pe care i-au l\u0103sat \u00een urm\u0103\u201d<\/i>.\n<\/p>\n

Pe
\ntermen lung, se contureaz\u0103 un scenariu de ruptur\u0103 institu\u021bional\u0103, \u00een care
\ncoloniile \u00eendep\u0103rtate dezvolt\u0103 forme autonome de guvernare \u0219i poten\u021bial chiar
\nambi\u021bii de interven\u021bie politic\u0103 asupra P\u0103m\u00e2ntului. \u201eSocietatea este
\ncondi\u021bionat\u0103 s\u0103 se a\u0219tepte la corec\u021bii externe\u201d,<\/i> noteaz\u0103<\/a>
\nDolman, suger\u00e2nd c\u0103 legitimitatea ar putea migra spre actorii spa\u021biali.
\nDistan\u021ba, timpul de comunicare \u0219i experien\u021bele radical diferite vor alimenta
\nsentimentul c\u0103 cet\u0103\u021benii \u201elega\u021bi de P\u0103m\u00e2nt […] nu \u00ee\u0219i mai pot reprezenta
\n\u00een mod adecvat interesele\u201d<\/i>. Astfel, cooperarea poate degenera \u00eentr-o nou\u0103
\nform\u0103 de conflict sistemic \u2013 nu \u00eentre state, ci direct \u00eentre lumi.<\/p>\n

Pe
\nde alt\u0103 parte, exist\u0103 dovezi c\u0103 parteneriatele func\u021bionale pot genera rezultate
\nmutual avantajoase. Russo observ\u0103<\/a>
\nc\u0103 pot exista beneficii pentru to\u021bi actorii spa\u021biali, at\u00e2t \u00een termeni
\neconomici, c\u00e2t \u0219i simbolici. Cooperarea \u00een acest sens devine o nevoie de
\nprestigiu \u0219i implicare. Acest lucru poate declan\u0219a anumite sentimente
\nna\u021bionaliste pentru statele care particip\u0103 la ac\u021biunile spa\u021biale. <\/p>\n

Expansiunea cosmic\u0103 nu se
\nsupune neap\u0103rat logicii conflictului sau cooper\u0103rii, ci unui echilibru
\ninstabil. Astropolitik nu exclude alian\u021bele, dar le \u00eencadreaz\u0103 \u00een raporturi de
\nputere. Dac\u0103 spa\u021biul va fi un c\u00e2mp de solidaritate sau de hegemonie depinde de
\nechilibrul dintre interesele geopolitice \u0219i constr\u00e2ngerile materiale. O lume
\nunit\u0103 poate fi eficient\u0103 \u2013 dar nu e sigur c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne unit\u0103. <\/p>\n

\u00cen scrierile sale, Dolman Everett
\n\u00eencurajeaz\u0103 participarea c\u00e2t mai angrenat\u0103 a SUA \u00een proiectele spa\u021biale,
\ndeoarece este de acord cu faptul c\u0103 cine va controla mai repede \u0219i mai decisiv
\norbita P\u0103m\u00e2ntului, va controla orice mi\u0219care politic\u0103 de pe Terra, \u00een special
\npentru faptul c\u0103 nu este o mi\u0219care pur na\u021bionalist\u0103, c\u00e2t una de securizare a
\npropriei \u021b\u0103ri \u0219i ideologii \u00een fa\u021ba unei ridic\u0103ri a altor puteri, cum vedem
\nast\u0103zi \u00een cazul Chinei. <\/p>\n

\u00cen fa\u021ba unor autori precum
\nEverett Dolman s-au f\u0103cut remarca\u021bi \u0219i cercet\u0103tori care abordeaz\u0103 o cu totul
\nalt\u0103 teorie fa\u021b\u0103 de cea a \u00eencerc\u0103rii de asigurare a avantajului spa\u021bial. Un
\nastfel de autor este Fraser McDonald, declarat anti-politic \u00een ceea ce prive\u0219te
\nproblema spa\u021biului, deoarece acesta pune accent pe perspectiva idealist\u0103 a domeniului
\n\u0219i spune c\u0103 \u00eenarmarea \u0219i competi\u021bia spa\u021bial\u0103 sunt ac\u021biuni f\u0103r\u0103 sens,
\nfolosindu-se de argumentul c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu avem o singur\u0103 putere care s\u0103
\npoat\u0103 prelua cu totul puterea \u00een orbita spa\u021bial\u0103. Astfel, potrivit acestuia, cooperarea
\ndintre state este cea mai bun\u0103 solu\u021bie dac\u0103 se dore\u0219te o dezvoltare a
\nmijloacelor de practicare a dezvolt\u0103rii \u00een spa\u021biu. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 de
\nasemenea condamn\u0103<\/a>
\nactivit\u0103\u021bile militare \u00een spa\u021biu, predic\u00e2nd pentru un spa\u021biu ca mijloc de
\natingere a scopurilor pa\u0219nice \u0219i de cooperare. \u00cen prezent, sateli\u021bii spa\u021biali
\nsunt folosi\u021bi ca materiale de coordonare a armelor \u0219i a dispozitivelor \u00een mas\u0103.
\nTrebuie men\u021bionat faptul c\u0103 \u00een 1967 s-a semnat Tratatul Spa\u021bial <\/i>(din
\ncare \u00een prezent fac parte 115 \u021b\u0103ri) care interzice punerea armelor de
\ndistrugere \u00een mas\u0103 \u00een spa\u021biu, indiferent de orbit\u0103. Cel mai important punct de
\ncotitur\u0103 pentru astropolitic\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum a fost Tratatul ONU de la 1967
\nprivind capacit\u0103\u021bile \u0219i inten\u021biile marilor puteri din spa\u021biu. Acesta prevede<\/a>
\nc\u0103: spa\u021biul cosmic este liber \u0219i toat\u0103 lumea are dreptul la explorare, acesta
\nneput\u00e2nd fi revendicat de niciun stat, armele de distrugere \u00een mas\u0103 sunt
\ninterzise \u00een spa\u021biu \u0219i exploatarea altor corpuri cere\u0219ti este la comun. Dolman
\nspune despre acest tratat faptul c\u0103 a fost f\u0103cut ca o strategie politic\u0103 de
\nc\u0103tre SUA pentru a stopa expansiunea URSS: \u201eCooperarea interna\u021bional\u0103 foarte
\napreciat\u0103 care a produs Tratatul pentru spa\u021biul cosmic din 1967 nu a fost
\n\u00eentr-adev\u0103r o dovad\u0103 a unui nou universalism emergent; mai degrab\u0103, a fost o
\nreafirmare a realismului R\u0103zboiului Rece \u0219i a rivalit\u0103\u021bii na\u021bionale, o manevr\u0103
\ndiplomatic\u0103 inteligent\u0103 care a c\u00e2\u0219tigat timp pentru Statele Unite \u0219i a oprit
\nexpansiunea sovietic\u0103\u201d<\/i>.<\/p>\n

Un alt lucru important de precizat
\n\u00een ceea ce privesc perspectivele pe care le putem avea cu privire la
\ngeopolitica spa\u021biului sunt elementele de construc\u021bie teoretic\u0103 care formeaz\u0103
\n\u0219tiin\u021ba geopoliticii spa\u021biale. Dobo\u0219 aminte\u0219te<\/a> \u00een
\nlucrarea sa Astropolitics, Yes That Is Really A Thing<\/i>, despre distinc\u021bia dintre
\nteoriile despre ac\u021biunea geopolitic\u0103 \u0219i cele despre cooperare amintind de James
\nClay Moltz \u0219i Johnson-Freese. Moltz propune concepte precum: Na\u021bionalismul
\nspa\u021bial, determinism tehnologic \u00een spa\u021biu, interac\u021biunea social\u0103 \u0219i
\ninstitu\u021biile globale<\/i>. Fiecare dintre aceste concepte explic\u0103 activitatea
\nspa\u021bial\u0103 a marilor actori \u0219i mijloacele prin care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la acorduri
\ninterna\u021bionale. Spre exemplu: determinismul tehnologic poate explica modul \u00een
\ncare diferite tehnologii vor da na\u0219tere fie la o exploatare a spa\u021biului \u2013 a
\nunui asteroid sau a materialelor de pe Lun\u0103 (Helium 3) \u2013 fie la scopuri
\npolitice \u2013 cine are cei mai avansa\u021bi sateli\u021bi \u0219i cele mai bine coordonate
\ndispozitive \u00een spa\u021biu sau chiar cine ajunge primul pe Lun\u0103 sau Marte. <\/p>\n

\u00cen
\naceia\u0219i not\u0103, Johnson-Freese discut\u0103<\/a>
\ndespre militarizarea zonelor spa\u021biului \u00een concordan\u021b\u0103 cu dezvoltarea
\ntehnologic\u0103, precum am v\u0103zut \u0219i la Everett \u2013 cei care pot s\u0103 dezvolte
\ntehnologiile necesare pentru militarizarea spa\u021biului trebuie s\u0103 o fac\u0103 \u00eenaintea
\nadversarilor s\u0103i.<\/p>\n

(va urma)<\/p>\n

Iordache Anania-Andreea<\/i><\/b> este absolvent\u0103 a
\nMasterului de Studii de Securitate al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti.<\/i><\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Analiza de fa\u021b\u0103 analizeaz\u0103 conceptul de astropolitic\u0103 \u0219i putere \u00een spa\u021biu prin perspectiva ascenden\u021bei Chinei ca putere spa\u021bial\u0103. FOTO https:\/\/iari.site Cercetarea se concentreaz\u0103 pe trei […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8060,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-8059","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8059","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8059"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8059\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8060"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8059"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8059"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8059"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}