{"id":8035,"date":"2025-10-07T00:07:51","date_gmt":"2025-10-07T00:07:51","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/10\/07\/secretele-temutilor-lotri-din-padurile-intunecate-chinurile-cele-mai-grozave-nu-i-pot-sili-la-vreo-marturisire\/"},"modified":"2025-10-07T00:07:51","modified_gmt":"2025-10-07T00:07:51","slug":"secretele-temutilor-lotri-din-padurile-intunecate-chinurile-cele-mai-grozave-nu-i-pot-sili-la-vreo-marturisire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/10\/07\/secretele-temutilor-lotri-din-padurile-intunecate-chinurile-cele-mai-grozave-nu-i-pot-sili-la-vreo-marturisire\/","title":{"rendered":"Secretele temu\u021bilor lotri din p\u0103durile \u00eentunecate: \u201eChinurile cele mai grozave nu-i pot sili la vreo m\u0103rturisire\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, \u021binuturi \u00eentinse ale Rom\u00e2niei de ast\u0103zi erau acoperite cu p\u0103duri seculare, unele aproape neumblate de localnici, din cauza temerilor pe care le provocau cetele de lotri \u0219i s\u0103lb\u0103ticiunile. Amintirea vechilor haiduci continu\u0103 s\u0103 fie p\u0103strat\u0103 \u00een legendele locale.<\/p>\n

\"Haiduci.<\/picture>\n

Haiduci. Foto: Ilustrat\u0103. Pixabay.com<\/p>\n<\/div>\n

Codrii se \u00eentindeau p\u00e2n\u0103 la mari dep\u0103rt\u0103ri de a\u0219ez\u0103rile omene\u0219ti, iar pu\u021bine drumuri le str\u0103b\u0103teau, afund\u00e2ndu-se \u00een \u00eentunecimea lor. Lupii \u0219i ur\u0219ii dominau fauna s\u0103lbatic\u0103, rar tulburat\u0103 a acestor \u021binuturi, \u0219i erau privi\u021bi ca pericole pentru cei care se aventurau \u00een necunoscut.<\/p>\n

\u0218i tot aici \u00ee\u0219i g\u0103siser\u0103 refugiul cetele de lotri (ho\u021bi de codru) care atacau satele izolate, cur\u021bile boierilor \u0219i grofilor, topitoriile \u0219i exploat\u0103rile miniere aflate la \u00eenceputuri \u00een zonele bogate de resurse naturale, po\u0219talioanele \u0219i transporturile de c\u0103l\u0103tori, dar \u0219i pe localnicii care c\u0103l\u0103toreau pe drumurile mai aglomerate ale \u021b\u0103rii. <\/p>\n

Pove\u0219tile lotrilor (haiduci sau t\u00e2lhari) au r\u0103mas peste genera\u021bii, iar vechile lor ascunzi\u0219uri \u00eenc\u0103 \u00eei mai fascineaz\u0103 pe rom\u00e2ni.<\/p>\n

Cetele care nu se temeau de moarte<\/h2>\n

\u00cen secolul al XVIII-lea, mun\u021bii Poiana Rusc\u0103<\/a> (video<\/i><\/b>), o regiune \u00eentins\u0103 de p\u0103duri, izolat\u0103 \u0219i greu accesibil\u0103, aflat\u0103 la \u201egrani\u021ba\u201d dintre Banat \u0219i Ardeal, erau ocupa\u021bi de c\u00e2teva mici a\u0219ez\u0103ri omene\u0219ti, \u00eens\u0103 cea mai mare parte a \u021binutului montan le era \u00eenc\u0103 aproape inaccesibil\u0103 oamenilor. Aici s\u0103l\u0103\u0219luiau cele mai ne\u00eenfricate cete de haiduci, potrivit unor m\u0103rturii istorice.<\/p>\n

\u00cen secolul al XVIII-lea, relata c\u0103l\u0103torul austriac Johann Lehmann, pedepsele sadice primite de t\u00e2lhari \u00een Banat nu mai reu\u0219eau s\u0103 \u00eei sperie.<\/p>\n

\u201eAdministra\u0163ia secular\u0103 din Banat a pedepsit p\u00e2n\u0103 acum cu moartea toate delictele cuprinse sub denumirea de jaf \u015fi spargere. Aceast\u0103 metod\u0103 predilect\u0103, oric\u00e2t de legal\u0103 va fi fost, nu a avut nici cel mai mic rezultat bun. Rom\u00e2nul, care porne\u015fte la t\u00e2lh\u0103rie, pe care el \u015fi-o t\u0103lm\u0103ce\u015fte ca r\u0103zbunare, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a fi \u00eendr\u0103znit a face pasul hot\u0103r\u00e2tor s-a o\u0163elit pentru tot ce i s-ar putea \u00eent\u00e2mpla. El este preg\u0103tit pentru o statornicie a\u015fa de mare, \u00eenc\u00e2t chinurile cele mai grozave \u015fi mai rafinate nu-l pot sili la vreo m\u0103rturisire, \u015ftreangul \u015fi roata nu-l pot aduce la vreo c\u0103in\u0163\u0103\u201d,<\/i> informa Johann Lehmann, atunci \u0219ef al unei trupe de teatru austriece care c\u0103l\u0103torea prin Banat.<\/p>\n

C\u0103l\u0103torul relata c\u0103, atunci c\u00e2nd Curtea imperial\u0103 de la Viena hot\u0103r\u00e2se ca fiecare criminal s\u0103 fie executat chiar \u00een locul s\u0103u de ba\u015ftin\u0103, m\u0103sura luat\u0103 avusese un efect contrar pentru t\u00e2lhari.<\/p>\n

\u201eEra cea mai pl\u0103cut\u0103 \u00eemplinire a ultimei dorin\u0163e a celui ce trebuia executat. Familia sa l-a jelit cum se cuvine \u015fi \u00eei cinste\u015fte amintirea \u00een fiecare zi, c\u00e2nd trece prin fa\u0163a cadavrului. Dar st\u0103p\u00e2nirea a observat cur\u00e2nd acest efect contrar \u015fi a g\u0103sit mijlocul potrivit s\u0103-l pedepseasc\u0103 pe rom\u00e2n \u00eentr-un chip care s\u0103 fie \u015fi pentru ceilal\u0163i un avertisment. Cei vinova\u0163i s\u0103 fie os\u00e2ndi\u0163i, dup\u0103 m\u0103sura vinov\u0103\u0163iei, sau la munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103, sau la un num\u0103r de ani \u00eentr-o regiune foarte \u00eendep\u0103rtat\u0103. Aceast\u0103 pedeaps\u0103 desparte pe rom\u00e2n de ai s\u0103i, ceea ce pentru el este de nesuferit, \u00eel os\u00e2nde\u015fte la munc\u0103, lucru tot at\u00e2t de nesuferit\u201d,<\/i> afirma Johann Lehmann.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, curtea imperial\u0103 hot\u0103r\u00e2se s\u0103 \u00een\u0103spreasc\u0103 pedepsele pentru lotrii care se ascundeau \u00een mun\u021bii din Ardeal, rezerv\u00e2ndu-le pedepse inspirate din torturile medievale.<\/p>\n

\u201eSeveritatea ar\u0103tat\u0103 de regim fa\u0163\u0103 de t\u00e2lhari contribuie mult la siguran\u0163a regiunii. De cur\u00e2nd, trei ho\u0163i, care au fugit din Banat aici \u015fi au comis crime \u00eengrozitoare \u00een valea Ha\u0163egului, au fost tra\u015fi \u00een \u0163eap\u0103, la Deva. Aceast\u0103 pedeaps\u0103, pe care am putea s-o numim neomenoas\u0103, executat\u0103 aici cu toate c\u0103 nu se aplic\u0103 nici \u00een Slovenia \u015fi nici \u00een Banat, a f\u0103cut o impresie a\u015fa grozav\u0103 asupra locuitorilor, \u00eenc\u00e2t ast\u0103zi se poate c\u0103l\u0103tori f\u0103r\u0103 team\u0103, chiar \u015fi noaptea\u201d, <\/i>scria savantul Ignaz von Born, la mijlocul anilor 1770, dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie prin Transilvania.<\/p>\n

Temuta ceat\u0103 care atacase conacele din \u021aara Ha\u021begului<\/h2>\n

\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i \u021binut al \u021a\u0103rii Ha\u021begului, str\u0103juit de Retezat \u0219i Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, o ceat\u0103 de t\u00e2lhari f\u0103cea ravagii. <\/p>\n

\"Castelul<\/picture>\n

Castelul Pogany. Foto: Wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

Printre victimele lor s-au num\u0103rat familia nobilului Pogany din vecin\u0103tatea Ha\u021begului \u0219i un alt localnic \u00eenst\u0103rit. Ceata, spun cronicile vremii, num\u0103ra aproape 50 de bandi\u021bi, iar \u00eentr-o zi de iulie 1775 a intrat \u00eenarmat\u0103 \u00een satul Clopotiva \u0219i, dup\u0103 ce a ucis la \u00eent\u00e2mplare c\u00e2\u021biva s\u0103teni, a luat cu asalt casa nobilului Isac Nanden, omor\u00e2ndu-l. Le-au schingiuit apoi pe so\u021bia \u0219i fiica acestuia, jefuind casa \u0219i petrec\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp, \u00een zgomote de pu\u0219ti.<\/p>\n

\u201eDup\u0103 ce au pr\u0103dat bine casa, bandi\u0163ii n\u0103v\u0103lesc \u00een curia nobilului Ioan Pogany, un om foarte brav \u015fi de mul\u0163i ani judec\u0103tor superior \u00een comitatul Hunedoarei. Ho\u0163ii bat \u00een u\u015f\u0103; dar u\u015fa-i \u00eenchis\u0103 bine; ei bat \u00een ea cu at\u00e2ta putere, \u00eenc\u00e2t deodat\u0103 cu u\u015fa cade \u015fi o parte din pietrele \u00een care u\u015fa era \u00eencheiat\u0103. Bietul Pogany se ascunde \u00een pivni\u0163\u0103, dar ho\u0163ii \u00eel ajung \u015fi trag \u00een el. Deoarece el nu moare \u00eendat\u0103, cu o cruzime neauzit\u0103 \u00eei deschid trupul p\u00e2n\u0103 la inim\u0103 \u015fi-l sf\u00e2r\u015fesc cu un glonte ce i-l trag \u00een frunte. Sf\u00e2r\u015find cu aceasta, atac\u0103 \u0219i pe so\u0163ia lui. \u00cen cel mai \u00eengrozitor mod o ard cu fieruri \u00eenro\u015fite, r\u0103pind apoi tot felul de mobil\u0103 \u015fi o sum\u0103 important\u0103 de bani, iau cu ei \u015fi pe fata lui Pogany, o fat\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 de m\u0103ritat, \u015fi pe fratele ei mai mic, l\u0103s\u00e2nd vorb\u0103 c\u0103 nu le vor da drumul p\u00e2n\u0103 ce nu li se vor da lor 8.500 de florini. Dup\u0103 \u201eeroismele\u201d acestea ei p\u0103r\u0103sesc satul, pe la dou\u0103 ceasuri din noapte, \u015fi pleac\u0103 spre mun\u0163i\u201d,<\/i> informa secretarul gubernial I.T. de Hermann, \u00een 9 august 1775, la Sibiu.<\/p>\n

Pedepse crunte aplicate lotrilor<\/h2>\n

Pe drum, lotrii au ucis al\u021bi s\u0103teni, \u00eempu\u0219c\u00e2ndu-i sau sp\u00e2nzur\u00e2ndu-i, \u0219i au furat vitele ie\u0219ite \u00een calea lor. Faptele haiducilor nu au r\u0103mas \u00eens\u0103 nepedepsite, informa secretarul Sibiului. <\/p>\n

Gr\u0103nicerii de la Zeicani, un sat aflat la Por\u021bile de Fier ale Transilvaniei, trec\u0103toarea dintre Ardeal \u0219i Banat, pornesc pe urmele lor \u00een mun\u021bi, al\u0103turi de vreo sut\u0103 de localnici. Lotrii i-au a\u0219teptat \u00eentr-un loc pe care \u00eel cuno\u0219teau bine \u0219i, baricada\u021bi dup\u0103 st\u00e2nci, au reu\u0219it s\u0103 \u00eei alunge pe urm\u0103ritori.<\/p>\n

\u201eGuvernul a preg\u0103tit un atac \u00eentreit; \u015fi pentru aceasta a cerut ajutor generalului comandant din Sibiu, principelui Munteniei \u015fi administra\u0163iunii din Banat. Nici o c\u0103tan\u0103 nu se bucura s\u0103 mearg\u0103 la b\u0103t\u0103lia cu ho\u0163ii ace\u015ftia. Tot comitatul Hunedoarei tremura de fric\u0103, mai ales c\u0103 bandi\u0163ii au amenin\u0163at c\u0103 \u00een viitor vor ataca \u00een ziua mare, trec\u00e2nd tot prin sabie \u015fi foc!\u201d,<\/i> se ar\u0103ta \u00een scrisoarea secretarului.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, trupele au reu\u0219it s\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tie ceata de lotri, iar cei prin\u0219i au avut parte de pedepse \u00eenfior\u0103toare. C\u0103petenia lor a sf\u00e2r\u0219it tras pe roat\u0103, \u00eens\u0103, relata secretarul, \u0219i-a primit pedeapsa nep\u0103s\u0103tor.<\/p>\n

\u201eTrupul pe jum\u0103tate gol i-a fost legat de car, trei calfe de hengher \u00eel \u00eenconjurau \u0219i \u00eentre\u0163ineau, sufl\u00e2nd din foi, focul de c\u0103rbuni dintr-o tigaie. Sco\u0163\u00e2ndu-l din ora\u015f, l-au oprit \u00eent\u00e2i \u00een fa\u0163a sfatului, a doua oar\u0103 \u00een suburbie \u015fi a treia oar\u0103 la locul pierz\u0103rii, \u015fi de trei ori l-au rupt cu cle\u015ftele \u00eenro\u015fite; \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit l-au t\u0103iat cu roata, de jos \u00een sus; dar sufletul nu \u015fi l-a dat p\u00e2n\u0103 ce n-a c\u0103p\u0103tat vreo treizeci de lovituri. El era a\u015fa de netulburat, \u00eenc\u00e2t la urcarea \u00een c\u0103ru\u0163\u0103 i-a ar\u0103tat slugei boierului tigaia ce se afla pe p\u0103m\u00e2nt, zic\u00e2ndu-i s-o ridice \u00een car! \u015ei c\u00e2nd l-au pi\u015fcat cu cle\u015ftele, \u015fi c\u00e2nd l-au c\u0103lcat cu roata, el n-a zis o vorb\u0103, ci \u015fi-a str\u00e2mbat numai fa\u0163a, pu\u0163in. La locul pierz\u0103rii el s-a pl\u00e2ns, \u00eens\u0103, mereu, c\u0103 prea-l chinuiesc, de\u015fi el nu \u015ftie s\u0103 fi p\u0103c\u0103tuit a\u015fa de mult\u201d,<\/i> informa secretarul de Hermann.<\/p>\n

Execu\u021bia t\u00e2lharului amintea de pedepsele primite de capii r\u0103scoalei iobagilor din Apuseni, condu\u0219i de Horea, \u00een toamna anului 1784. <\/p>\n

Acuza\u0163i de instigarea iobagilor \u015fi de faptul c\u0103 au ordonat masacrarea nobililor \u015fi pustiirea mo\u015fiilor lor, Horea \u015fi Clo\u015fca au fost condamna\u0163i la moarte prin tragerea pe roat\u0103, iar Cri\u015fan, un alt conduc\u0103tor al r\u0103scula\u021bilor, s-a sp\u00e2nzurat \u00een \u00eenchisoare, iar cadavrul s\u0103u a fost ciop\u00e2r\u0163it ulterior. Execu\u0163ia celor doi a avut loc \u00een 28 februarie 1785, la Alba Iulia.<\/p>\n

\"Martiriul<\/picture>\n

Martiriul lui Horea \u0219i Clo\u0219ca. Gravur\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\u201ePe Horea \u015fi Clo\u015fca i-au fr\u00e2nt cu roata de vii luni \u015fi apoi i-au t\u0103iat \u00een patru \u015fi i-au trimis \u00een toate p\u0103r\u0163ile. Capul lui Clo\u015fca l-au adus aici \u00een pia\u0163\u0103, tocmai c\u00e2nd treceam, \u00eel \u0163ineau fipt \u00eentr-o \u0163eap\u0103 aproape de carul meu. \u015ei eu m-am uitat bine la el, dar n-am v\u0103zut nicic\u00e2nd \u015fi nici nu mi-am \u00eenchipuit s\u0103 pot vedea a\u015fa ceva f\u0103r\u0103 oroare\u201d,<\/i> scria contele Samuil Teleki, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 so\u0163iei sale, \u00een martie 1785.<\/p>\n

Evadarea lotrilor din Castelul Corvinilor<\/h2>\n

Castelul Corvinilor \u0219i Cetatea Devei erau folosite atunci ca temni\u021be pentru cetele de lotri ce terorizau \u021binuturile de la poalele mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103. \u00cen temni\u021bele lor au ajuns \u0219i sute de iobagi care s-au r\u0103sculat condu\u0219i de Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an, unii \u00eenainte de a fi executa\u021bi de c\u0103l\u0103u, iar al\u021bii \u00een a\u0219teptarea eliber\u0103rii. <\/p>\n

Documente de arhiv\u0103 dezv\u0103luie povestea unei evad\u0103ri spectaculoase din temni\u021ba Castelului Corvinilor, la \u00eenceputul anului 1801. Atunci, ceata condus\u0103 de lotrul Ioan Vinca, condamnat la moarte prin tragerea pe roat\u0103 pentru uciderea judelui din Ceri\u0219or (un sat din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103), a reu\u0219it s\u0103 \u00eei dezarmeze pe gardieni \u0219i s\u0103 fug\u0103 din castel. <\/p>\n

Cei opt lotri evada\u021bi \u00een februarie 1801 s-au refugiat \u00een Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, unde \u00eei a\u0219tepta restul cetei, \u00eens\u0103 Vinca avea s\u0103 fie capturat c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

\u201eDup\u0103 multe \u015fi mari griji \u015fi str\u0103danii ale acestui Provisorat regal, \u00eendurate timp de aproape cinci luni, privitoare la prinderea celebrului lotru Vinca Ioan \u015fi a complicilor acestuia, \u00een noaptea trecut\u0103 am primit \u015ftirea c\u0103 acel Vinca Ioan a fost descoperit, \u00eempreun\u0103 cu zece complici ai s\u0103i, \u00een p\u0103durea numit\u0103 Vadu Dobii; dup\u0103 ce ace\u015ftia s-au ap\u0103rat de urm\u0103ritori prin dese lovituri de pu\u015fc\u0103, Vinca a fost ochit de urm\u0103ritori \u015fi a fost culcat la p\u0103m\u00e2nt, \u00een timp ce restul complicilor s\u0103i au luat-o la fug\u0103”,<\/i> raporta prefectul cameral Ladislau Pop, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 administra\u0163iei domeniului Hunedoarei.<\/p>\n

Haiducul a fost legat de un car \u015fi dus sub escort\u0103 \u00een fa\u0163a forului de judecat\u0103, iar osta\u015fii care au contribuit la prinderea lui au fost r\u0103spl\u0103ti\u0163i cu 300 de florini. Ac\u0163iunile haiducilor din vastele p\u0103duri ale Mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103 nu au putut fi oprite.<\/p>\n

\u201e\u00cen p\u0103duri, l\u00e2ng\u0103 r\u00e2urile Cerna \u015fi Gov\u00e2\u015fdia, circul\u0103 un mare num\u0103r de lotri, care amenin\u0163\u0103 cu invazie atelierele de fier fiscale \u015fi exist\u0103 pericolul ca slujba\u015fii de aici, de fric\u0103, s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 serviciile\u201d,<\/i> ar\u0103ta un alt raport din primii ani ai secolului al XIX-lea.<\/p>\n

Locul din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103 unde se ascundeau lotrii<\/h2>\n

\u00cen aceea\u0219i regiune a Mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103, aflat\u0103 acum la limita jude\u021belor Timi\u0219, Hunedoara \u0219i Cara\u0219-Severin, acoperit\u0103 cu p\u0103duri, ceata haiducului Sumanka \u00ee\u0219i g\u0103sise ascunz\u0103toarea, iar jafurile acesteia ajunseser\u0103 faimoase. <\/p>\n

Lotrii obi\u0219nuiau s\u0103 r\u0103peasc\u0103 oameni boga\u021bi, pe care s\u0103 \u00eei jefuiasc\u0103 sau s\u0103 \u00eei elibereze \u00een schimbul unor recompense, ar\u0103tau ziarele de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea.<\/p>\n

O creast\u0103 montan\u0103 a primit aici numele de V\u00e2rful Lotrului (1.266 metri), iar la poalele lui, legenda satului Meria (video<\/i><\/b>), apropiat de Vadu Dobrii, \u00eentre mun\u021bi, spune c\u0103 fusese \u00eentemeiat de haiduci.<\/p>\n

\u201eTradi\u021bia spune c\u0103 \u00een vechime era un sat format mai mult din colibe de fugari, lotri \u0219i ho\u021bi \u0219i chiar \u021bigani retra\u0219i la scuteal\u0103 \u00een acest ascunzi\u0219, de unde se scoborau prin \u021aara Ha\u021begului \u0219i prin Banat ca s\u0103 fure \u0219i s\u0103 pr\u0103deze \u0219i apoi, \u00eenc\u0103rca\u021bi de c\u00e2\u0219tigul acestei ur\u00e2te meserii, se \u00eentorceau iar la odihn\u0103 \u0219i trai f\u0103r\u0103 de griji \u0219i f\u0103r\u0103 de frica de a fi urm\u0103ri\u021bi de panduri, care nu \u0219tiau drumul prin codrii pustii ce vor fi fost atunci sau se temeau de m\u0103ciuca ce u\u0219or le-o puteau \u00eendoi pe spinare ace\u0219ti ho\u021bomani \u00eendr\u0103zne\u021bi\u201d, <\/i>relata preotul Jacob Radu, \u00een Istoria vicariatului greco-catolic din \u021aara Ha\u021begului (1909).<\/p>\n

Preotul relata la \u00eenceputul secolului trecut c\u0103 haiducii <\/a>au fost, \u00een cele din urm\u0103, obliga\u021bi s\u0103 renun\u021be la \u00eendeletnicirea lor.<\/p>\n

\u201eOdat\u0103, se zice, s-a pus cap\u0103t acestui mod de via\u021b\u0103 pu\u021bin cinstit, prin puterea armat\u0103 trimis\u0103 asupra lor. Solda\u021bii au \u00eenconjurat satul din toate p\u0103r\u021bile \u0219i locuitorii au fost soma\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 locuin\u021be statornice \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 o via\u021b\u0103 pa\u0219nic\u0103, altfel vor fi trata\u021bi ca f\u0103c\u0103torii de rele \u0219i pedepsi\u021bi cu moarte. Ei au ascultat sfatul p\u0103rintesc al obl\u0103duirii, au \u00eentemeiat sat cum e datina \u0219i s-au apucat de economia c\u00e2mpului \u0219i mai ales de cre\u0219terea vitelor\u201d,<\/i> afirma preotul Jacob Radu, dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie \u00een satul Meria.<\/p>\n

\u00cen prezent, legendele lotrilor din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie povestite \u00een a\u0219ez\u0103rile de munte, r\u0103mase \u0219i ast\u0103zi \u00een mijlocul unor p\u0103duri \u00eentinse pe sute de kilometri p\u0103tra\u021bi.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, \u021binuturi \u00eentinse ale Rom\u00e2niei de ast\u0103zi erau acoperite cu p\u0103duri seculare, unele aproape neumblate de localnici, din cauza temerilor pe […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8036,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-8035","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8035","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8035"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8035\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8036"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}