{"id":7829,"date":"2025-09-27T21:07:56","date_gmt":"2025-09-27T21:07:56","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/27\/secolul-iv-i-ch\/"},"modified":"2025-09-27T21:07:56","modified_gmt":"2025-09-27T21:07:56","slug":"secolul-iv-i-ch","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/27\/secolul-iv-i-ch\/","title":{"rendered":"Secolul IV \u00ee. Ch"},"content":{"rendered":"
\n

Reper al g\u00e2ndirii antice, Platon a creat o oper\u0103 la care au fost nevoi\u021bi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 to\u021bi marii g\u00e2nditori ai lumii de p\u00e2n\u0103 la Kant. El a tr\u0103it \u00een acest secol \u00een care filozofia a dominat cultura Greciei antice.\u00a0<\/p>\n

\"platon<\/picture>\n\t\t\t<\/div>\n

Acest secol p\u0103streaz\u0103 Grecia \u00een centrul aten\u021biei \u0219i se desf\u0103\u0219oar\u0103 sub influen\u021ba g\u00e2ndirii socratice. XENOFON (425-350 \u00ee. H.) este unul dintre admiratorii lui Socrate. Istoric, \u00eenzestrat cu talent de povestitor, Xenofon este cunoscut mai ales prin cartea Anabasis<\/i>, \u00een care poveste\u0219te despre retragerea celor zece mii de mercenari greci, angaja\u021bi \u00een armata prin care Cirus cel T\u00e2n\u0103r \u00eencercase s\u0103-\u0219i detroneze fratele. Fiind martor al acestei campanii militare, istoricul realizeaz\u0103 o povestire veridic\u0103, \u00een care sunt relatate peripe\u021biile retragerii, dar \u0219i aspecte generale despre starea Imperiului Persan. A mai scris Ciropedia<\/i> (despre educa\u021bia lui Cirus cel B\u0103tr\u00e2n), Helenicele<\/i> (\u00een care continu\u0103 Istoria r\u0103zboiului peloponeziac<\/i> a lui Tucidide), precum \u0219i alte opere, mai ales politice \u0219i economice. O scriere aparte a lui Xenofon este Apomnemoneumata<\/i> (Amintiri despre Socrate<\/i>), \u00een care reconstituie figura filozofului, \u00een contextul social al vremii sale.<\/p>\n

Dar influen\u021ba pe care a avut-o Socrate asupra acestui secol se oglinde\u0219te mai cu seam\u0103 \u00een numeroase \u0219coli, \u00eenfiin\u021bate dup\u0103 model socratic. Dintre acestea, amintim pe cea fondat\u0103 de c\u0103tre filozoful Euclid din Megara (altul dec\u00e2t matematicianul de mai t\u00e2rziu), \u0219coala din Elis, \u00eentemeiat\u0103 de Faidon (discipolul preferat al lui Socrate), \u0219coala cinic\u0103 a lui Antistene din Atena, urmat de DIOGENE din Sinope, zis \u0219i C\u00e2inele (413-372), care prosl\u0103vea ra\u021biunea, se considera un cet\u0103\u021bean al lumii \u0219i voia s\u0103 fie un vindec\u0103tor de suflete<\/i>. De asemenea, important\u0103 este \u0219i \u0219coala lui Aristip din Cirene. Acesta era \u00eencredin\u021bat c\u0103 lumea poate fi cunoscut\u0103 doar prin senza\u021bii, care nu trebuie constr\u00e2nse, violentate;, deoarece trupul trebuie pus \u00een armonie prin pl\u0103ceri. Din cauza acestui punct de vedere, adep\u021bii acestei \u0219coli au fost numi\u021bi \u0219i hedoni\u0219ti (\u00een grece\u0219te, hedon<\/i> \u00eenseamn\u0103 pl\u0103cere).<\/i><\/i><\/p>\n

Cel mai str\u0103lucit elev al lui Socrate a fost PLATON (427-347). El a \u00eenfiin\u021bat o \u0219coal\u0103 \u00een Atena, pe care a numit-o Academia (dup\u0103 numele eroului Academos), \u00een care se \u00eenv\u0103\u021ba, \u00een principal, matematic\u0103, astronomie \u0219i filozofie. A creat studii filozofice \u00een forma unor dialoguri, desf\u0103\u0219urate, de cele mai multe ori, \u00eentre Socrate \u0219i alte personaje. Fiecare scriere dezvolt\u0103 o idee, un principiu, \u00een manier\u0103 socratic\u0103. Astfel, \u00een Hippias Minor<\/i> se discut\u0103 despre minciun\u0103, \u00een Hippias Maior<\/i> \u2013 despre frumos; \u00een Lysis<\/i> se analizeaz\u0103 prietenia, Charmides<\/i> este un dialog despre \u00een\u021belepciune, Laches<\/i> \u2013 despre curaj, iar Alcibiade<\/i> \u2013 despre firea omeneasc\u0103. Trei dintre dialogurile platoniciene au suscitat numeroase discu\u021bii: Theaitetos<\/i>, Parmenides<\/i> \u0219i Sofistul<\/i>, care trateaz\u0103 despre fiin\u021b\u0103 \u0219i non-fiin\u021b\u0103. Pornind de la numerele ira\u021bionale, din matematic\u0103, Platon construie\u0219te o subtil\u0103 parabol\u0103 a non-existen\u021bei (Theaitetos<\/i>), iar \u00een Sofistul<\/i> apare ideea c\u0103 erorile dovedesc posibilitatea unei alte realit\u0103\u021bi, dec\u00e2t cea acceptat\u0103.\u00a0<\/p>\n

Un dialog interesant este \u0219i Timaios<\/i>, \u00een care apare o viziune despre originea lumii: Demiurgos a f\u0103cut universul din tot focul, toat\u0103 apa, tot p\u0103m\u00e2ntul \u0219i aerul, ca pe o sfer\u0103 perfect\u0103, ca pe un corp \u00eensufle\u021bit<\/i>, ca pe o fiin\u021b\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103. Iar acesta era agent \u0219i pacient<\/i> al ac\u021biunilor sale. Apoi i-a f\u0103cut un suflet-st\u0103p\u00e2n<\/i>, alc\u0103tuit dintr-un joc numeric care codifica o melodie<\/i>. Astrele urmeaz\u0103 mi\u0219c\u0103rile acestei melodii, \u00een\u0103untrul marii fiin\u021be, care este universul. A creat apoi zei, pe care i-a pus s\u0103 fac\u0103 fiin\u021bele muritoare, imit\u00e2ndu-l. Sufletele omene\u0219ti, manifestate prin pasiuni, emo\u021bii, sentimente, dac\u0103 vor tr\u0103i frumos vor ajunge \u00eentr-un astru, ating\u00e2nd fericirea, iar dac\u0103 nu \u2013 vor tr\u0103i din nou, pe o alt\u0103 treapt\u0103 de existen\u021b\u0103.<\/p>\n

Tot \u00een Timaios<\/i> apare mitul despre Atlantida, reluat \u0219i \u00een Critias<\/i>.\u00a0<\/p>\n

Phaidon<\/i> trateaz\u0103 despre puterea ideilor (aflate dincolo de lucrurile care particip\u0103 la ele) \u0219i despre nemurirea sufletelor; Gorgias<\/i> vorbe\u0219te despre r\u0103splata de dincolo de moarte.<\/p>\n

Dialogul Republica<\/i> poate fi considerat o sintez\u0103 a g\u00e2ndirii lui Platon, c\u0103ci imagin\u00e2nd statul ideal, abordeaz\u0103 numeroase aspecte ale existen\u021bei, prilej de a-\u0219i prezenta \u0219i ideile filozofice. Pentru el, statul trebuie s\u0103 respecte alc\u0103tuirea fireasc\u0103 a omului (ra\u021biune, pasiune \u0219i instincte), adic\u0103 trebuie s\u0103 fie format din cei care g\u00e2ndesc, din cei care \u00eel ap\u0103r\u0103 \u0219i din cei care produc, iar fiecare trebuie s\u0103-\u0219i respecte rostul. Tot aici vorbe\u0219te \u0219i despre cele trei aspecte ale me\u0219te\u0219ugului. <\/i>\u00cen sensul acesta spune c\u0103 \u00een toate exist\u0103 trei arte: cea care folose\u0219te<\/i> (sau a celui care \u0219tie s\u0103 foloseasc\u0103 lucrurile), cea care produce<\/i> \u0219i cea care imit\u0103<\/i> \u2013 aceasta din urm\u0103 fiind crea\u021bia artistic\u0103, definit\u0103, \u00eenainte de Aristotel, ca act mimetic.<\/p>\n

Pun\u00e2nd \u00een aplicare principiul socratic al cunoa\u0219terii de sine, Platon caut\u0103 r\u0103spunsurile \u00een propria con\u0219tiin\u021b\u0103 sau cum spune Noica, Platon r\u0103scole\u0219te<\/i> \u00een propriul s\u0103u cuget. \u00cen Phaidon<\/i>\u00a0 (dialog \u00een care poveste\u0219te despre moartea lui Socrate), discut\u00e2nd problema eternit\u0103\u021bii sufletului, el subliniaz\u0103 faptul c\u0103 fiind destinat s\u0103 se nasc\u0103 \u0219i s\u0103 moar\u0103 la infinit, sufletul are acces la cunoa\u0219terea total\u0103 \u0219i \u00eenva\u021b\u0103 la fiecare cobor\u00e2re \u00een via\u021b\u0103. De aceea, cunoa\u0219terea presupune rec\u0103p\u0103tarea unei condi\u021bii intelectuale \u0219i recuperarea amintirilor anterioare. Din perspectiva eternit\u0103\u021bii (c\u00e2nd sufletul se plimb\u0103 \u00eempreun\u0103 cu un zeu<\/i>) recepteaz\u0103 lumea material\u0103 doar \u00een forme generale pe care le nume\u0219te idei<\/i>, el \u00eensu\u0219i (sufletul) sem\u0103n\u00e2nd cu Ideea, spre deosebire de care evolueaz\u0103 istoric, adic\u0103 \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te moartea ca pe o eliberare. Lumea inteligibil\u0103 a Ideilor \u0219i lumea material\u0103 sunt cele dou\u0103 substan\u021be din care zeul primordial a creat totul. Universul sensibil<\/i> este o copie a Ideilor, adic\u0103 este alc\u0103tuit dintr-o substan\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 form\u0103 \u0219i are un corp \u0219i un suflet. Corpul lumii\u00a0 cuprinde materia pl\u0103m\u0103dit\u0103 dup\u0103 Idei \u0219i numere, pe c\u00e2t\u0103 vreme sufletul este f\u0103cut din dou\u0103 substan\u021be. Comparabil\u0103 cu lumina care cuprinde toate lucrurile, Ideea este modelul, forma ne\u00eentrupat\u0103 a obiectului (Timaios<\/i>), care nu poate fi receptat\u0103 dec\u00e2t spiritual, de aceea, atunci c\u00e2nd cineva \u00eei spune c\u0103 vede calul, dar nu \u0219i ideea de cal, Platon \u00eei r\u0103spunde c\u0103 are doar ochi, nu \u0219i deschidere spre lumea abstract\u0103 \u0219i incoruptibil\u0103. Fiecare form\u0103 este \u00eenso\u021bit\u0103 de o pluralitate de existen\u021be \u0219i nesf\u00e2r\u0219ite non-existen\u021be (Sofistul<\/i>); respectiv, orice exist\u0103 \u00een lume are o infinitate de posibilit\u0103\u021bi de a fi, dar \u0219i privilegiul de a nu fi altceva (nonexisten\u021ba). Lumea nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103, iar cunoa\u0219terea nu poate fi complet\u0103 f\u0103r\u0103 a raporta lucrul la existen\u021bele lui posibile \u0219i la ceea ce el nu este. Filozoful contemporan Martin Heidegger, despre care vom vorbi mai t\u00e2rziu, explic\u0103 viziunea lui Platon despre idei \u00een sens teologic. Fiind cauza a tot ce exist\u0103, Ideea \u00eenseamn\u0103 Binele absolut, divinul\u00a0 (to teion<\/i>), adic\u0103 Dumnezeu.<\/p>\n

Cel mai cunoscut dialog platonician este Banchetul<\/i> la care se vor \u00eentoarce mul\u021bi g\u00e2nditori de dup\u0103 Platon. \u00cen greac\u0103 acest dialog se intituleaz\u0103 Symposion<\/i>, ceea ce \u00eenseamn\u0103 petrecere pentru a bea \u00eempreun\u0103<\/i>, adic\u0103 a comunica sub imperiul pl\u0103cerii.\u00a0<\/p>\n

Subiectul. Banchetul<\/i> trateaz\u0103 despre iubire, mai precis, despre func\u021bia ei transcendent\u0103. Aici apare celebra poveste despre originile \u0219i sensul iubirii: la \u00eenceputul lumii, oamenii erau sferici, ca \u0219i c\u00e2nd ar fi fost alc\u0103tui\u021bi din c\u00e2te dou\u0103 persoane \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ate, dar cu fe\u021bele celor dou\u0103 capete \u00eentoarse \u00een direc\u021bii opuse. Ace\u0219ti oameni erau de trei sexe: masculini (care se aflau sub imperiul Soarelui), feminini (sub obl\u0103duirea P\u0103m\u00e2ntului) \u0219i androgini (\u00een paza Lunii). Din cauza insolen\u021bei acestora din urm\u0103, Zeus i-a despicat pe to\u021bi \u00een dou\u0103, dar le-a d\u0103ruit iubirea, ca reflex al perioadei fericite. De atunci, fiecare om \u00ee\u0219i caut\u0103 perechea. A\u0219adar, iubirea reprezint\u0103 o palid\u0103 amintire a unit\u0103\u021bii primordiale, c\u0103ci, fie chiar \u0219i pentru scurt timp, oamenii reg\u0103sesc prin iubire fiin\u021ba lor de la \u00eenceputul lumii, c\u00e2nd erau puternici, ferici\u021bi \u0219i comple\u021bi. Sensul vie\u021bii este dat de aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 de a reconstitui \u00eentregul armonios din p\u0103r\u021bi diferite sau chiar contradictorii. La aceast\u0103 poveste se adaug\u0103 \u0219i cea despre Poros \u0219i Penia (Bog\u0103\u021bia \u0219i S\u0103r\u0103cia).<\/p>\n

Fiind concepute \u00een forma dialogului, ca ni\u0219te discu\u021bii, \u00een care ideile sunt ilustrate adeseori cu pove\u0219ti pilduitoare, cu mituri semnificative, scrierile lui Platon incit\u0103, deschid gustul dialogului \u0219i pl\u0103cerea interpret\u0103rii. G\u00e2nditorul abordeaz\u0103 probleme de interes general (na\u0219terea lumii, nemurirea sufletului, statul, morala), formuleaz\u0103 idei filozofice, expune o viziune asupra vie\u021bii \u00een formule didactice (dialoguri, mituri, parabole).<\/p>\n

ARISTOTEL (384-322), cel mai bun elev al lui Platon, este prima minte enciclopedic\u0103 a lumii. El a fondat o \u0219coal\u0103 dup\u0103 modelul lui Platon, pe care a numit-o Liceul (Lykeion), pentru c\u0103 era a\u0219ezat\u0103 l\u00e2ng\u0103 incinta lui Apolo Lykeios. Aici, discu\u021biile se purtau \u00een timpul plimb\u0103rilor prin gr\u0103dina Liceului, din care cauz\u0103, discipolii au primit \u0219i numele de peripatetici<\/i> (cei care se plimb\u0103).<\/i><\/i><\/p>\n

Aristotel a scris multe opere, \u00een domenii diverse, ba chiar se poate spune c\u0103 a f\u0103cut \u00eenceputul multor \u0219tiin\u021be, care s-au dezvoltat abia \u00een perioada modern\u0103. A scris tratate de fizic\u0103 (Despre na\u0219tere \u0219i pieire, Despre cer, Fizica<\/i>), de \u0219tiin\u021bele naturii (Istoria animalelor<\/i>), de etic\u0103\u00a0 (Etica Nicomahic\u0103<\/i>), politice (Politica<\/i>). Acestea din urm\u0103 sunt scrieri pentru \u00eendrumarea lui Alexandru Macedon, de a c\u0103rui educa\u021bie s-a ocupat. De asemenea, a scris o Metafizic\u0103<\/i> dar \u0219i primul tratat de estetic\u0103 literar\u0103 (Poetica<\/i>). Prin Organon<\/i> (care cuprinde toate tratatele de logic\u0103) este \u00eentemeietorul logicii formale. A elaborat monografii, dar care nu s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 la noi, \u0219i a scris chiar \u0219i poezii (Imnul c\u0103tre virtute<\/i>).\u00a0\t<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, Aristotel creeaz\u0103 un sistem de abordare a lumii; define\u0219te \u0219i clasific\u0103, urm\u0103rind \u00eenl\u0103n\u021buirea logic\u0103 a fenomenelor naturale. De pild\u0103, observ\u0103 c\u0103 totul are o cauz\u0103 \u0219i acord\u0103 \u00eent\u00e2ietate cercet\u0103rii r\u0103d\u0103cinilor pentru a afla rostul devenirii, pun\u00e2ndu-\u0219i \u00eentreb\u0103ri simple \u0219i l\u0103muritoare: de unde vine, cum \u0219i sub ce influen\u021b\u0103 merge \u0219i \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103 natura. Respectiv, el stabile\u0219te patru cauze ale cunoa\u0219terii fizice: originea, formula, influen\u021ba spiritual\u0103 \u0219i scopul (Fizica<\/i>). Primul tratat din Organon<\/i>, intitulat Categorii<\/i>, a suscitat un interes constant de-a lungul secolelor. \u201cCategoria\u201d, este, a\u0219a cum traduce Heidegger, o adresare privilegiat\u0103, c\u0103ci cata-agoreyein<\/i> \u00eenseamn\u0103 a spune ceva \u00een public<\/i>. \u00cen Categorii<\/i>, Aristotel face distinc\u021bia dintre cuvintele independente \u0219i cele \u00eenl\u0103n\u021buite sintagmatic sau sintactic. Primele au caracter descriptiv, desemneaz\u0103 substan\u021ba, cantitatea, rela\u021bia etc. El le nume\u0219te categorii<\/i> \u0219i se ocup\u0103, \u00een continuarea studiului, de caracteristicile lor.<\/p>\n

\tAristotel are \u0219i o viziune interesant\u0103 despre spa\u021biul cosmic: corpurile cere\u0219ti sunt f\u0103cute din eter \u0219i sunt \u00een num\u0103r de \u0219apte \u2013 Luna, Mercur, Venus, Marte, Soare, Jupiter \u0219i Saturn. Dincolo de ele se afl\u0103 stelele fixe<\/i>, iar \u00een afara cosmosului este situat\u0103 divinitatea \u2013 cauza mi\u0219c\u0103rii universului. Din perspectiva lui Aristotel,\u00a0 totul se na\u0219te din ceva, de aceea trebuie s\u0103 existe o natur\u0103 oarecare<\/i> din care s\u0103 rezulte alte<\/i> entit\u0103\u021bi<\/i>. Sferele cosmice sunt perfecte<\/i> \u0219i \u00eensufle\u021bite<\/i>. \u00cen lumea sublunar\u0103<\/i> domne\u0219te \u00eent\u00e2mplarea (Despre cer<\/i>). \u00cen acest univers doar schimbarea<\/i> \u0219i timpul<\/i> sunt ve\u0219nice deoarece sunt consecin\u021be ale unei mi\u0219c\u0103ri circulare eterne, determinate de zeul suprem \u2013 Cel care se cunoa\u0219te doar pe sine. <\/i>Aceast\u0103 divinitate suprem\u0103 \u0219i singular\u0103 se manifest\u0103 \u00een toate lucrurile \u0219i le mi\u0219c\u0103 prin dragoste<\/i> \u0219i prin dorin\u021b\u0103<\/i> (Metafizica<\/i>).<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te arta, Aristotel reia concep\u021bia lui Platon, anume c\u0103 orice act de crea\u021bie presupune imitare (mimesis<\/i>), dar mai adaug\u0103 \u0219i alt\u0103 no\u021biune \u2013 catharsis<\/i> \u2013 care se refer\u0103 la caracterul purificator al operei de art\u0103. Aceste dou\u0103 principii sunt expuse \u00een Poetica<\/i> (Peri poetikes<\/i>) \u0219i au fost preluate \u00een toate esteticile lumii de la Aristotel \u00eencoace. Act eliberator, de eliminare a emo\u021biilor, spectacolul, \u00een special cel de imitare a unei ac\u021biuni elevate, adic\u0103 cel care \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 experien\u021be tragice, na\u0219te mil\u0103 \u0219i team\u0103. Expresia poetic\u0103 (limbajul, imaginea, melodia) creeaz\u0103 o nevinovat\u0103 delectare. Aceast\u0103 stare de emo\u021bie \u0219i de pl\u0103cere constituie esen\u021ba artei.\u00a0<\/p>\n

\tPrintre elevii lui Aristotel se afl\u0103 \u0219i TEOFRAST (372-287 \u00ee. H.), filozof din opera c\u0103ruia a r\u0103mas o carte capital\u0103 \u2013 Caracterele<\/i> \u2013 \u00een care analizeaz\u0103 30 de tipuri umane, printre care lingu\u0219itorul<\/i>, flecarul, ipocritul, intrigantul, neobr\u0103zatul<\/i> etc.<\/p>\n

\tTot acum tr\u0103ie\u0219te \u0219i DEMOSTENE (384-322 \u00ee. H.), considerat cel mai mare orator al lumii. A l\u0103sat c\u00e2teva discursuri memorabile, dintre care mai cunoscute sunt Filipicele<\/i> \u2013 rostite \u00eempotriva lui Filip (tat\u0103l lui Alexandru Macedon), dar mai ales cel intitulat Despre coroan\u0103<\/i> (Peri ton stefanon<\/i>), \u00een care \u00ee\u0219i trece \u00een revist\u0103 via\u021ba politic\u0103. Demostene crede \u00een puterea voin\u021bei, pe care o consider\u0103 motorul oric\u0103rei ac\u021biuni. <\/i>Din punctul lui de vedere, comoditatea este cea mai periculoas\u0103 predispozi\u021bie uman\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

\tLa sf\u00e2r\u0219itul acestui secol se remarc\u0103 o predispozi\u021bie spre comedie. Se scriu numeroase piese cu intrig\u0103 simpl\u0103, \u00een care principalul personaj este sclavul iste\u021b, intrigant, gata s\u0103 dirijeze destinele st\u0103p\u00e2nilor. MENANDRU (342-290) a scris peste 100 de comedii \u00een care insist\u0103 pe caracterul uman, deta\u0219\u00e2ndu-se de tendin\u021bele satirice manifestate \u00een comediile aristofanice. Dintre crea\u021biile lui Menandru amintim \u021a\u0103ranul<\/i>, Eroul, \u00cempricina\u021bii, <\/i>aceasta din urm\u0103 p\u0103strat\u0103 fragmentar, dar al c\u0103rei subiect a putut fi reconstituit: Charisios e proasp\u0103t \u00eensurat cu Pamfila. \u00cenainte de m\u0103riti\u0219, acesta fusese r\u0103pit\u0103 de\u00a0 participan\u021bii la o procesiune religioas\u0103 (orgiastic\u0103). \u00cen urma acestui epusod se na\u0219te un copil, dar fiind rodul unei orgii, este abandonat. Ulterior, se dovede\u0219te c\u0103 \u00eensu\u0219i Charisios este cel care a necinstit-o pe Pamfila \u00een acea noapte orgiastic\u0103. A\u0219a c\u0103 pruncul trebuie recuperat, folosindu-se ca obiect de identificare, un inel. Copilul a trecut pe la un p\u0103stor, apoi pe la un c\u0103rbunar. A\u0219a c\u0103 cum mai mult\u0103 lume \u0219i-l disput\u0103. Conflictul comediei este creat pe acest proces de paternitate.<\/p>\n

Aproape integral, s-a p\u0103strat comedia Mizantropul<\/i> (Dyscolos<\/i>) \u00een care eroul principal este un \u021b\u0103ran mizantrop care, se opune c\u0103s\u0103toriei dintre fiica sa \u0219i un or\u0103\u0219ean (Cnemon), c\u0103s\u0103torie pus\u0103 la cale de zeul Pan. Menandru urm\u0103re\u0219te evolu\u021bia mizantropului, de la \u00eend\u00e2rjirea ursuz\u0103 la \u00eembl\u00e2nzirea final\u0103.<\/p>\n

\tCultura Greciei antice \u00eencheie secolul al IV-lea cu EPICUR (341-270 \u00ee. H.). Acesta continu\u0103 ideile lui Democrit, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 principala problem\u0103 a lumii este eliberarea de team\u0103. Ie\u0219it de sub inciden\u021ba fricii, omul poate suporta cu senin\u0103tate durerea \u0219i g\u00e2ndul mor\u021bii.<\/p>\n

*<\/p>\n

\tTot \u00een acest secol mai are loc un eveniment \u00eensemnat, \u00een India antic\u0103. Se presupune c\u0103 acum au fost elaborate cele mai multe dintre textele Upani\u0219adelor <\/i>(Upanisad<\/i>) \u2013 c\u0103r\u021bile sacre, ce continu\u0103 Vedele<\/i>, mai exact, acestea sunt considerate rezultatul contempla\u021biei vedice. Ele sunt concepute \u00een forma unui dialog dintre maestru \u0219i discipol despre natura \u0219i sensul divinit\u0103\u021bii. Upani\u0219adele<\/i> impun dou\u0103 no\u021biuni esen\u021biale pentru g\u00e2ndirea indian\u0103: sams\u0101ra<\/i> (roata re\u00eencarn\u0103rilor) \u0219i karman<\/i> (schema individual\u0103 a na\u0219terilor \u0219i rena\u0219terilor). Sensul fiin\u021bei este de a sparge sams\u0101ra<\/i> prin sacrificiu interior \u0219i de a atinge armonia absolut\u0103 prin identificarea sinelui (\u0101tman<\/i>) cu spiritul profund al universului (Brahman<\/i>). Aceast\u0103 armonie \u00eenseamn\u0103 eliberarea de triste\u021be \u0219i de p\u0103cat, iar, \u00een ultim\u0103 faz\u0103, nemurirea. Dintre cele mai importante Upani\u0219ade<\/i> amintim Brhad-Aranyaka-Upanisad, C\u0101ndogya-Upanisad, Isa-Upanisad, Kena-Upanisad, Katha-Upanisad, Mundaka-Upanisad, Prasna-Upanisad.<\/i><\/i><\/p>\n

\t\u00cen China antic\u0103, acest secol este dominat de ZHUANG ZI (350-275 \u00ee. H.), continuatorul lui Lao. Opera lui este cunoscut\u0103 tot sub numele de\u00a0 Zhuang-Zi<\/i> \u0219i face deopotriv\u0103 \u00eenceputul literaturii \u0219i pe cel al filozofiei chineze. El vorbe\u0219te despre libertatea \u00een\u021beleptului \u0219i ia \u00een der\u00e2dere morala confucianist\u0103, sus\u021bin\u00e2ndu-\u0219i ideile prin scurte povestioare simbolice \u0219i ilustrative (apologuri). Dintre acestea, cea mai cunoscut\u0103 la noi este cea \u00een care poveste\u0219te c\u0103 s-a visat fluture, iar la trezire \u00ee\u0219i pune \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva realitatea lui istoric\u0103 face parte din visul fluturelui, care se viseaz\u0103 om. O idee interesant\u0103 din opera sa aminte\u0219te de Banchetul<\/i> lui Platon: Zhuang Zi consider\u0103 c\u0103 rostul contradic\u021biilor este de a se c\u0103uta \u0219i de a se armoniza, de a recompune unitatea esen\u021bial\u0103<\/i>.<\/p>\n

\tDe asemenea, mai trebuie men\u021bionat \u0219i g\u00e2nditorul chinez, de orientare confucianist\u0103, MO ZI (479-381 \u00ee. H.). El a patronat o societate care propov\u0103duia binele comun \u0219i a scris o carte (cunoscut\u0103 sub numele Mo-zi<\/i>), alc\u0103tuit\u0103 din discursuri despre cump\u0103tare, despre voin\u021ba cereasc\u0103, \u00eempotriva c\u0103rturarilor<\/i> etc.<\/p>\n

\tA\u0219 spune c\u0103 \u00een acest secolul se pun bazele filozofiei (prin opera lui Platon, dar \u0219i prin Upani\u0219ade). <\/i>Dialogul dintre un \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103cel, ca formul\u0103 principal\u0103 de expunere, dovede\u0219te nevoia acestui secol de a-\u0219i pune \u00eentreb\u0103ri, de a c\u0103uta r\u0103spunsuri autorizate. Acum se contureaz\u0103 ideea armoniei contrariilor, schi\u021bat\u0103 anterior de Heraclit, iar Aristotel deschide drumul cercet\u0103rii logice.<\/p>\n

Biblio<\/p>\n

\u00a0\tAproape \u00eentreaga oper\u0103 a lui Platon a fost tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te sub titlul Opere<\/i> \u0219i a ap\u0103rut de-a lungul mai multor ani la Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103, \u00een colec\u021bia Clasicii filosofiei universale<\/i>, \u00eenso\u021bit\u0103 de explica\u021bii largi, sub \u00eengrijirea lui Const. Noica \u0219i Petru Cre\u021bia.<\/p>\n

\u00a0\tMiturile lui Platon<\/i>, Ed. Humanitas, 1996 (antologie, ed. Cristian B\u0103dili\u021b\u0103)<\/p>\n

\u00a0\tSimone P\u00e9trement \u2013 Eseu asupra dualismului la Platon, la gnostici \u0219i la maniheeni<\/i>, Ed. Symposion, 1996 (trad. Ioana Munteanu, Daria Octavia Murgu)<\/p>\n

\u00a0\tL\u00e9on Robin \u2013 Platon<\/i>, Ed. Teora, 1997 (trad. Lucia Magdalena Dumitru)<\/p>\n

\u00a0\tAristotel \u2013 Despre suflet<\/i>, Ed. Aion, 1996<\/p>\n

\u00a0\tAristotel \u2013 Metafizica<\/i>, Ed. Academiei, 1965 (trad. St. Bezdechi)<\/p>\n

\u00a0\tAristotel \u2013 Etica Nicomahic\u0103<\/i>, Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1988 (Stella Petecel)<\/p>\n

\u00a0\tAristotel \u2013 Categorii<\/i>, Ed. Humanitas, 1994 (trad. Constantin Noica)<\/p>\n

\u00a0\t <\/i>Pierre Aubenque \u2013 Problema fiin\u021bei la Aristotel<\/i>, Ed. Teora, 1996 (trad. Daniela Gheorghe)<\/p>\n

\u00a0\tDavid Ross \u2013 Aristotel<\/i>, Ed. Humanitas, 1998 (o prezentare riguroas\u0103 \u0219i limpede a scrierilor lui Aristotel); trad. Ioan Lucian Muntean<\/p>\n

\u00a0\tDiogenes Laertios \u2013 Despre vie\u021bile \u0219i doctrinele filozofilor<\/i>, ed. cit. vol. I \u2013 despre Platon \u0219i Aristotel.<\/p>\n

\u00a0\tConstantin Noica \u2013 Schi\u021b\u0103 pentru istoria lui Cum e cu putin\u021b\u0103 ceva nou<\/i>, Ed. Moldova, 1995 (cap I \u0219i II)<\/p>\n

\u00a0\tTeofrast \u2013 Caracterele<\/i> (\u00een acela\u0219i vol. cu fiziologiile<\/i> literare ale lui Jean de la Bruyre), EPL, 1966 (trad. M. Marinescu-Himu)<\/p>\n

\u00a0\t ***Cele mai vechi Upani\u0219ade<\/i>, vol. I, Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103, 1993 (trad. Radu Bercea)<\/p>\n

\u00a0\tRudolf Steiner \u2013 Cre\u0219tinismul ca fapt mistic \u0219i misteriile antichit\u0103\u021bii<\/i>, Ed. Humanitas, 1993 (o abordare teozofic\u0103 a dialogului Timaios<\/i>, la p. 66); trad. Petru Moga.\u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 Doina Ru\u0219ti – Enciclopedia culturii umaniste<\/i>, 2004<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reper al g\u00e2ndirii antice, Platon a creat o oper\u0103 la care au fost nevoi\u021bi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 to\u021bi marii g\u00e2nditori ai lumii de p\u00e2n\u0103 la […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7830,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-7829","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7829","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7829"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7829\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7830"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7829"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7829"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7829"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}