{"id":7799,"date":"2025-09-25T21:06:57","date_gmt":"2025-09-25T21:06:57","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/25\/infrangerea-care-a-condamnat-balcanii-cum-au-lasat-orgoliile-frantuzesti-o-intreaga-regiune-pe-mainile-otomanilor-timp-de-sute-de-ani\/"},"modified":"2025-09-25T21:06:57","modified_gmt":"2025-09-25T21:06:57","slug":"infrangerea-care-a-condamnat-balcanii-cum-au-lasat-orgoliile-frantuzesti-o-intreaga-regiune-pe-mainile-otomanilor-timp-de-sute-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/25\/infrangerea-care-a-condamnat-balcanii-cum-au-lasat-orgoliile-frantuzesti-o-intreaga-regiune-pe-mainile-otomanilor-timp-de-sute-de-ani\/","title":{"rendered":"\u00cenfr\u00e2ngerea care a condamnat Balcanii. Cum au l\u0103sat orgoliile fran\u021buze\u0219ti o \u00eentreag\u0103 regiune pe m\u00e2inile otomanilor timp de sute de ani"},"content":{"rendered":"
\n

Pe 25 septembrie 1396 a avut loc b\u0103t\u0103lia care a schimbat cursul istoriei Balcanilor. La Nicopole, armatele Pccidentului cre\u0219tin au fost spulberate de o\u0219tile islamice ale osmanl\u00e2ilor. Cavalerii apuseni au pl\u0103tit pre\u021bul orgoliului, \u00een timp ce otomanii au dominat regiunea timp de secole. <\/p>\n

\"B\u0103t\u0103lia<\/picture>\n

B\u0103t\u0103lia de la Nicopole FOTO wikipedia<\/p>\n<\/div>\n

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIV-lea o nou\u0103 for\u021b\u0103 invadatoare ap\u0103rea la Dun\u0103rea de Jos. Turcii osmanl\u00e2i sau otomani creaser\u0103 la \u00eenceputul veacului un stat militarist care a reu\u0219it s\u0103 se impun\u0103 \u00een teritoriile selgiucizilor din Asia Mic\u0103, cucerind emirat dup\u0103 emirat. Primii lor sultani au creat o armat\u0103 puternic\u0103, cu o infanterie bine organizat\u0103 \u0219i \u00eendoctrinat\u0103 \u00een spiritul Islamului, bine sus\u021binut\u0103 de o cavalerie anatolian\u0103 versatil\u0103 \u0219i foarte eficient\u0103. Cu o\u0219tile lor, \u00eengro\u0219ate de vasalii ajun\u0219i sub st\u0103p\u00e2nirea Semilunii, au \u00eenceput s\u0103 se extind\u0103 \u00een teritoriile controlate de bizantini.<\/p>\n

S-au infiltrat \u00een zona Balcanilor, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 c\u0103tre 1390 la Dun\u0103re. Otomanii amenin\u021bau tot mai mult lumea medieval\u0103 cre\u0219tin\u0103, \u00een special regatele central europene. V\u0103z\u00e2nd expansiunea Semilunii \u0219i pericolul pe care-l reprezentau, Papa a chemat regatele cre\u0219tine la Cruciad\u0103. Mari seniori ai Occidentului au r\u0103spuns chem\u0103rii \u0219i au venit cu celebrii lor cavaleri \u00eenz\u0103ua\u021bi. \u00cen c\u00e2mpia de la Nicopole au jucat soarta Balcanilor \u0219i au pierdut-o. Practic, dup\u0103 Nicopole, istoria statelor balcanice, inclusiv a Principatelor Rom\u00e2ne, avea s\u0103 se schimbe pentru totdeauna.\u00a0<\/p>\n

O Europ\u0103 sc\u0103ldat\u0103 \u00een focul r\u0103zboiului \u0219i un apel disperat la cruciad\u0103<\/h2>\n

La sud de Dun\u0103re, for\u021bele otomanilor au f\u0103cut ravagii la finele secolului al XIV-lea. \u021aaratele \u0219i despotatele bulgarilor \u0219i s\u00e2rbilor m\u0103cinate de rivalit\u0103\u021bi \u0219i dezbinate au fost \u021binta predilect\u0103. Primul a c\u0103zut Despotatul S\u00e2rbesc al cneazului Laz\u0103r. O\u0219tile lui Murad I s-au ciocnit cu cele s\u00e2rbe\u0219ti \u00een anul 1389, pe C\u00e2mpia Mierlei.\u00a0<\/p>\n

De\u0219i sultanul moare \u00een lupt\u0103, fiul acestuia, Baiazid<\/a>, preia controlul armatei \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 ob\u021bin\u0103 o victorie decisiv\u0103 pentru otomani. Baiazid va ajunge sultan \u0219i va continua s\u0103 cucereasc\u0103 cu un av\u00e2nt care-i va aduce \u0219i supranumele de \u201eFulgerul\u201d. Baiazid d\u0103 un scurt r\u0103gaz statelor balcanice \u0219i pleac\u0103 \u00een Anatolia pentru a \u00eenfr\u00e2nge coali\u021bia turcic\u0103 adunat\u0103 de emirul Karamnului. Odat\u0103 \u00eentors \u00een Balcani, urm\u0103toarea \u021bint\u0103 a lui Baiazid au fost bulgarii.\u00a0Firuz Bei, m\u00e2na dreapt\u0103 a sultanului, supune \u021aaratul de Vidin. Mai apoi, sultanul \u00eensu\u0219i se \u00eendreapt\u0103 \u0219i c\u0103tre \u021baratul de T\u00e2rnovo \u0219i \u00eel transform\u0103 \u00een pa\u0219al\u00e2c. Turcii ajung aproape de Dun\u0103re. La nord de Dun\u0103re, principele Valahiei, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, atac\u0103 trupele otomane fiind con\u0219tient de faptul c\u0103 urm\u0103toarele \u021binte erau chiar Ungaria \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Din cauza implic\u0103rii sale la sud de Dun\u0103re \u0219i a cuceririi Dobrogei din m\u00e2inile otomanilor, sultanul trimite o expedi\u021bie punitiv\u0103 la nord de Dun\u0103re. Uria\u0219a armat\u0103 turceasc\u0103 este \u00eenfr\u00e2nt\u0103 magistral \u00een mla\u0219tinile de la Rovine, dar Mircea nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unui r\u0103zboi de lung\u0103 durat\u0103 cu otomanii. \u00cen tot acest timp, Europa Occidental\u0103 era sf\u00e2\u0219iat\u0103 de r\u0103zboi. Fran\u021ba \u0219i Anglia se luptau \u00een R\u0103zboiul de 100 de ani, iar feudalii germani \u0219i francezi erau implica\u021bi \u00een conflictele care au rupt \u00een dou\u0103 Papalitatea. V\u0103z\u00e2nd expansiunea otoman\u0103 din Balcani \u0219i amenin\u021barea c\u0103tre Europa Central\u0103 a otomanilor, Papa Bonifaciu al IX-lea, \u00een 1394, a f\u0103cut un apel la cruciad\u0103. Ca r\u0103spuns la apelul papei, nobili din \u00eentreaga Europ\u0103 cre\u0219tin\u0103 s-au al\u0103turat \u00een cele din urm\u0103 ini\u021biativei, inclusiv contingente mari din Fran\u021ba, Burgundia, Ungaria, Boemia, Croa\u021bia \u0219i Germania, precum \u0219i deta\u0219amente ale Ordinului Cavalerilor Ospitalieri.\u00a0<\/p>\n

\u201eFloarea cea vestit\u0103 a \u00eentregului Apus\u201d<\/h2>\n

Armatele cruciate urmau s\u0103 fie conduse de Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Ini\u021bial, la cruciad\u0103 ar fi urmat s\u0103 participe \u0219i regii Fran\u021bei \u0219i Angliei, Carol al VI-lea \u0219i Richard al II-lea. Planul a fost \u00eens\u0103 abandonat. Au plecat c\u0103tre Ungaria, Ioan de Burgundia, conte de Nevers, cu aproximatvi 10.000 de cavaleri burgunzi. Lor li s-au al\u0103turat peste 1000 de cavaleri englezi \u0219i infanteri\u0219ti. C\u0103tre capitala regatului Ungariei au plecat \u0219i continente din Bavaria, Nurnberg \u0219i alte regiuni germane. \u00cen luna iulie a anului 1396, armatele occidentale au ajuns la Buda, capitala Ungariei. Cruciadei i s-a al\u0103turat \u0219i principele Valahiei, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, singurul care a reu\u0219it s\u0103-i bat\u0103 pe turci \u00een mai multe \u00eencle\u0219t\u0103ri, inclusiv la Rovine, \u0219i cel care-i cuno\u0219tea cel mai bine \u00een lupt\u0103.<\/p>\n

Acesta a venit cu o armat\u0103 format\u0103 mai ales din cavalerie, dar \u0219i cu unit\u0103\u021bi de suport, infanterie \u0219i arca\u0219i.\u00a0Printre crucia\u021bi se aflau \u0219i nume grele ale politicii europene, r\u0103zboinici \u0219i comandan\u021bi faimo\u0219i printre care \u0219i Filip de Artois, contabilul Fran\u021bei, Jean al II-lea le Miengre dit Bouciciault, mare\u0219alul Fran\u021bei \u0219i Ioan cel Ne\u00eenfricat, duce de Burgundia. \u00cen r\u00e2ndul acestor armate pestri\u021be adunate de pe aproape tot continentul se afla \u0219i un adolescent de numai 16 ani,\u00a0Johann Schiltberger din Bavaria. Acesta avea s\u0103 fie capturat \u00een timpul b\u0103t\u0103liei. A devenit servitor al multor generali \u0219i lideri otomani \u0219i s-a \u00eentors acas\u0103 dup\u0103 mul\u021bi ani petrecu\u021bi \u00een Orientul Mijlociu \u0219i Asia Central\u0103. C\u00e2nd s-a \u00eentors \u00een Bavaria, Johann Schiltberger a l\u0103sat cea mai complet\u0103 m\u0103rturie privind b\u0103t\u0103lia de la Nicopole. <\/p>\n

\u201e\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, regele Sigmund a apelat \u00een anul men\u021bionat mai sus, o mie trei sute nou\u0103zeci \u0219i patru, la cre\u0219tin\u0103tate pentru ajutor, \u00een vremea c\u00e2nd necredincio\u0219ii f\u0103ceau mari pagube Ungariei. Au venit mul\u021bi oameni din toate \u021b\u0103rile s\u0103-l ajute; apoi i-a luat pe oameni \u0219i i-a condus la Poarta de Fier, care desparte Ungaria de Bulgaria \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u0219i a traversat Tunow \u00een Bulgaria \u0219i s-a \u00eendreptat spre un ora\u0219 numit Pudem. Este capitala Bulgariei. Apoi a venit conduc\u0103torul \u021b\u0103rii \u0219i al ora\u0219ului \u0219i s-a predat regelui; apoi regele a luat \u00een st\u0103p\u00e2nire ora\u0219ul cu trei sute de oameni, solda\u021bi buni cavaleri \u0219i pedestra\u0219i, \u0219i apoi s-a dus \u00eentr-un alt ora\u0219 unde erau mul\u021bi turci\u201d<\/i>, m\u0103rturisea t\u00e2n\u0103rul bavarez. <\/p>\n

Evident, multe nume de localit\u0103\u021bi sunt fie st\u00e2lcite, fie scrise a\u0219a cum erau ele cunoscute de nem\u021bi. A\u0219a cum ar\u0103ta Schiltberger, la sf\u00e2r\u0219itul verii trupele cre\u0219tine, num\u0103r\u00e2nd aproximativ 20.000 de oameni, sub conducerea lui Sigismund de Luxemburg, au trecut Dun\u0103rea\u00a0 pe la Or\u015fova. Au atacat \u0219i au ocupat Vidinul \u015fi Rahova. Mai apoi s-au \u00eendrepatat c\u0103tre cetatea Nicopole, o important\u0103 fort\u0103rea\u021b\u0103 otoman\u0103 din Bulgaria.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Orgoliul cavalerilor occidentali \u0219i fanfaronada care a pierdut Balcanii<\/h2>\n

Nicopole era o puternic\u0103 fort\u0103rea\u021b\u0103 controlat\u0103 de otomani. De cealalt\u0103 parte, armata cruciat\u0103 nu avea arme de asediu. \u00cen lips\u0103 de altceva, crucia\u021bii s-au mul\u021bumit cu jefuirea complet\u0103 a zonelor \u00eenconjur\u0103toare \u0219i \u00eencercuirea complet\u0103 a fort\u0103re\u021bei Nicopole. Asta se \u00eent\u00e2mpla la \u00eenceputul lunii septembrie. Dup\u0103 16 zile de \u00eencercuire, o armat\u0103 otoman\u0103 condus\u0103 de \u00eensu\u0219i Baiazid \u201eFulgerul\u201d, num\u0103r\u00e2nd peste 25.000 de oameni, s-a apropiat de lag\u0103rul cruciat. Baiazid era \u00eenso\u021bit de vasalul s\u0103u, despotul s\u00e2rb \u0218tefan Lazarevici. Era clar c\u0103 va fi o b\u0103t\u0103lie decisiv\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 armate. <\/p>\n

Planul de b\u0103t\u0103lie a st\u00e2rnit dispute \u00eentre comandan\u021bii crucia\u021bi. Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u00eei ceruse regelui Sigismund s\u0103-i permit\u0103 o misiune de recunoa\u0219tere \u00eenainte de b\u0103t\u0103lie pentru a vedea cum arat\u0103 pozi\u021biile otomanilor. Sigismund este de acord iar cavaleria u\u0219oar\u0103 valah\u0103 str\u0103bate zona \u0219i cerceteaz\u0103 for\u021bele inamice. \u00cen urma celor observate, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n cere s\u0103 comande \u00eentreaga arip\u0103 dreapt\u0103 \u0219i s\u0103 deschid\u0103 atacul asupra armatei otomane. Mircea cel B\u0103tr\u00e2n se luptase cu turcii \u0219i mai \u00eenainte, ob\u021bin\u00e2nd victorii importante. \u00cen plus, dispunea de o for\u021b\u0103 de lupt\u0103 experimentat\u0103, rapid\u0103 \u0219i versatil\u0103. Sigismund a acceptat. Cavalerii francezi s-au opus vehement, \u00een special Ioan cel Ne\u00eenfricat, fiul ducelui de Burgundia. Acesta dorea ca el s\u0103 deschid\u0103 lupta, fiindc\u0103 venise cu mul\u021bi cavaleri de la mare dep\u0103rtare. <\/p>\n

\u201eC\u00e2nd regele a auzit aceasta, a vrut s\u0103 stabileasc\u0103 ordinea b\u0103t\u0103liei. Ducele \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti a cerut s\u0103 fie primul care atac\u0103, la care regele ar fi consim\u021bit de bun\u0103voie. C\u00e2nd ducele de Burgundia a auzit aceasta, a refuzat s\u0103 cedeze aceast\u0103 onoare oric\u0103rei alte persoane, pentru motivul \u00eentemeiat c\u0103 venise de la o distan\u021b\u0103 mare cu \u0219ase mii de oameni \u0219i cheltuise mul\u021bi bani \u00een expedi\u021bie \u0219i l-a implorat pe rege s\u0103 fie primul care atac\u0103. Regele i-a cerut s\u0103 permit\u0103 ungurilor s\u0103 \u00eenceap\u0103, deoarece ace\u0219tia luptaser\u0103 deja cu turcii \u0219i \u0219tiau mai bine dec\u00e2t al\u021bii cum erau \u00eenarma\u021bi\u201d<\/i>, scria \u00een memoriile sale\u00a0Schiltberger. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Ioan de Burgundia \u0219i-a adunat cavalerii, al\u0103turi de al\u021bi lupt\u0103tori veni\u021bi din Fran\u021ba, \u0219i a organizat o \u0219arj\u0103 de cavalerie asupra liniilor otomane. Adic\u0103 a fost un atac general al cavaleriei greu \u00eenarmate, dup\u0103 model vest-european. <\/p>\n

Era \u00eens\u0103 prima \u00eenfruntare cu turcii, f\u0103r\u0103 s\u0103 le cunoasc\u0103 armele \u0219i tacticile de lupt\u0103. Otomanii s-au a\u0219teptat la aceste \u0219arje ale cavaleriei grele \u0219i au amenajat zone cu pari ascu\u021bi\u021bi care s\u0103 opreasc\u0103 \u00eenaintarea cavaleriei. Pe deal au fost dispu\u0219i arca\u0219ii, ap\u0103ra\u021bi de trupele de elit\u0103 ale ienicerilor. \u00cen spatele dealului a fost ascuns grosul armatei. Pe 25 septembrie 1396, cavalerii francezi au atacat la Rovine \u00een plin\u0103 vitez\u0103. S-au trezit \u00een fa\u021ba zonei cu \u021bepu\u0219e care le-a oprit iure\u0219ul. <\/p>\n

Cavalerii au desc\u0103lecat \u0219i au \u00eenceput s\u0103 scoat\u0103 \u021bepu\u0219ele dar au fost supu\u0219i tirului arca\u0219ilor otomani. \u00cen cele din urm\u0103 francezii au atacat pedestru. Bine \u00eenz\u0103ua\u021bi, lupt\u0103tori profesioni\u0219ti, mul\u021bi dintre ei cu o mare experien\u021b\u0103 pe r\u0103zboi, cavalerii francezi au f\u0103cut ravagii \u00een r\u00e2ndurile infanteriei \u0219i cavaleriei otomane. C\u00e2nd au ajuns \u00eens\u0103 istovi\u021bi \u00een v\u00e2rful dealului, au dat peste restul armatei sultanului. \u00cen cele din urm\u0103 au fost \u00eenfr\u00e2n\u021bi \u0219i m\u0103cel\u0103ri\u021bi de trupele otomane. Pierderea cavaleriei franceze a reprezentat un dezastru iar otomanii s-au rev\u0103rsat asupra crucia\u021bilor f\u0103c\u00e2nd pr\u0103p\u0103d.\u00a0\u201eDac\u0103 m-ar fi ascultat! Aveam destui oameni s\u0103 lupt\u0103m cu du\u0219manii no\u0219tri\u201d<\/i>, ar fi strigat furios Sigismund de Luxemburg.\u00a0<\/p>\n

Balcanii l\u0103sa\u021bi pe m\u00e2na otomanilor timp de secole<\/h2>\n

\u00cencerc\u0103rile ungurilor \u0219i valahilor de a men\u021bine flancurile care se pr\u0103bu\u0219eau au fost \u00een van. Mul\u021bi crucia\u021bi au fost uci\u0219i \u00een lupt\u0103, al\u021bii captura\u021bi. Se spune c\u0103 sultanul a ordonat execu\u021bia a peste 3000 de prizonieri crucia\u021bi pentru a se r\u0103zbuna pe atrocit\u0103\u021bile comise la Rahova. Sigismund de Luxemburg<\/a> a sc\u0103pat ca prin minune reu\u0219ind s\u0103 urce pe o corabie vene\u021bian\u0103 de suport care venea pe Dun\u0103re. Mul\u021bi crucia\u021bi au s\u0103r\u0103cit \u00eentorc\u00e2ndu-se acas\u0103 f\u0103r\u0103 echipament, unii r\u0103ni\u021bi \u0219i zdrucina\u021bi moral de aceast\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere cumplit\u0103. <\/p>\n

\u00cen urma acestei \u00eenfr\u00e2ngeri, una dintre cele mai importante din istoria Europei, Balcanii au ajuns clar sub controlul otomanilor. Ace\u0219tia \u0219i-au putut consolida nestingheri\u021bi st\u0103p\u00e2nirea. Au transformat zone \u00eentregi \u00een pa\u0219al\u00e2c, au fortificat \u0219i dotat cet\u0103\u021bi \u00eentregi cu garnizoane. Din aceste teritorii, otomanii aveau s\u0103 fie mereu o amenin\u021bare pentru Europa Central\u0103, mai ales pentru Principatele Rom\u00e2ne. Cu otomanii \u00een coast\u0103, politica intern\u0103 \u0219i extern\u0103 a Valahiei \u0219i Moldovei avea s\u0103 fie dictat\u0103 de cele mai multe ori de \u00cenalta Poart\u0103. Otomanii vor fi sco\u0219i din Balcani abia aproape cinci secole mai t\u00e2rziu. St\u0103p\u00e2nirea otoman\u0103 a schimbat total destinul economic, politic \u0219i cultural al \u021b\u0103rilor balcanice.\u00a0<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 25 septembrie 1396 a avut loc b\u0103t\u0103lia care a schimbat cursul istoriei Balcanilor. La Nicopole, armatele Pccidentului cre\u0219tin au fost spulberate de o\u0219tile islamice […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7800,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-7799","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7799"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7799\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7800"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}