{"id":7647,"date":"2025-09-19T19:06:17","date_gmt":"2025-09-19T19:06:17","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/19\/19-septembrie-ziua-in-care-a-fost-fondat-consiliul-europei-discursul-memorabil-tinut-de-winston-churchill-la-universitatea-din-zurich\/"},"modified":"2025-09-19T19:06:17","modified_gmt":"2025-09-19T19:06:17","slug":"19-septembrie-ziua-in-care-a-fost-fondat-consiliul-europei-discursul-memorabil-tinut-de-winston-churchill-la-universitatea-din-zurich","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/19\/19-septembrie-ziua-in-care-a-fost-fondat-consiliul-europei-discursul-memorabil-tinut-de-winston-churchill-la-universitatea-din-zurich\/","title":{"rendered":"19 septembrie: Ziua \u00een care a fost fondat Consiliul Europei. Discursul memorabil \u021binut de Winston Churchill la Universitatea din Z\u00fcrich"},"content":{"rendered":"<div>\n<p>La data de 19 septembrie 1946 a fost fondat Consiliul Europei, \u00een urma unui discurs \u021binut de Winston Churchill la Universitatea din Z\u00fcrich, \u00een care marele om de stat britanic a pledat pentru <i>\u201econstruirea unui fel de Statele Unite ale Europei<\/i>\u201d . Tot \u00eentr-o zi de 19 septembrie, dar \u00een 1961, se stingea Lucia Sturza Bulandra, iar 1996, \u015etefan Mih\u0103ilescu-Br\u0103ila.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FudY-JfOb0IA%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FudY-JfOb0IA%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22vyHoVeMvpM%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A17%2C%22index%22%3A1%2C%22paragraphsAbove%22%3A1%2C%22percentage%22%3A0.03837471783295711%2C%22linesBellow%22%3A426%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/udY-JfOb0IA\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<h2>86: S-a n\u0103scut \u00eemp\u0103ratul roman Antoninus Pius<\/h2>\n<p>Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus Pius a domnit \u00een perioada 138-161, fiind considerat cel de-al patrulea din \u201e<i>Cei cinci \u00eemp\u0103ra\u021bi buni\u201c<\/i>.<\/p>\n<p>A avut o politic\u0103 intern\u0103 caracterizat\u0103 prin aten\u021bia acordat\u0103 administra\u021biei provinciilor, finan\u021belor statului, jurisdic\u021biei imperiale. Pe plan extern a continuat activitatea de consolidare a sistemului defensiv al imperiului.\u00a0R\u0103scoalele antiromane din Bretannia, Mauretania, Egipt \u0219i Iudeea au fost reprimate de generalii s\u0103i. \u00centr-o atmosfer\u0103 de lini\u0219te pe plan intern \u0219i extern, Antoninus Pius a s\u0103rb\u0103torit \u00een 148 cea de-a 900-a aniversare a fond\u0103rii Cet\u0103\u021bii Eterne.<\/p>\n<p> Domnia lui <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/19-septembrie-ziua-in-care-a-murit-stefan-2300356.html\">Antonius Pius<\/a> a fost identificat\u0103 cu apogeul dinastiei antonine \u0219i al \u00eentregului principat.<\/p>\n<h2>1551: S-a n\u0103scut\u00a0 Regele Henric al III-lea al Fran\u021bei (d. 1589)<\/h2>\n<p>Cel de al patrulea fiu al regelui Henric al II-lea \u0219i al reginei Caterina de Medici, Henric a fost \u00eencoronat rege al Fran\u021bei la 13 februarie 1575 la Catedrala Reims, potrivit <a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Henric_al_III-lea_al_Fran%C8%9Bei\" rel=\"nofollow\">Wikipedia<\/a>.<\/p>\n<p> De\u0219i se a\u0219tepta s\u0103 produc\u0103 un mo\u0219tenitor dup\u0103 ce s-a c\u0103s\u0103torit cu Louise de Lorena, la 14 februarie 1575, nici un copil nu a rezultat din uniunea lor.<\/p>\n<div><picture loading=\"eager\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Henric al III-lea, portret de Francis of Alen\u00e7on. FOTO National Library of France\/ Wikipedia\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-8\/80819fcd-4f8c-451a-9405-6f54816c6d1c\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Henric al III-lea, portret de Francis of Alen\u00e7on. FOTO National Library of France\/ Wikipedia\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\"><\/picture>\n<p>Henric al III-lea, portret de Francis of Alen\u00e7on. FOTO National Library of France\/ Wikipedia<\/p>\n<\/div>\n<p>\u00cen 1576, Henric a semnat Edictul de la Beaulieu prin care a garantat multe concesii hugheno\u021bilor, autoriz\u00e2nd cultul \u201e<i>\u00een toate ora\u0219ele \u0219i localit\u0103\u021bile regatului, provincii sub dependen\u021ba \u0219i ocrotirea regelui, f\u0103r\u0103 restric\u021bii de timp \u0219i persoane&#8221;<\/i>. \u00cen urma ac\u021biunilor sale, activistul catolic Henric I, Duce de Guise a format Liga Catolic\u0103. Dup\u0103 multe negocieri Henric a fost obligat s\u0103 anuleze cele mai multe dintre concesiile f\u0103cute.<\/p>\n<p>Guise a \u021bintit tronul Fran\u021bei, pretinz\u00e2nd c\u0103 se trage din Carol cel Mare, iar partizanii s\u0103i au mar\u0219at pe contrastul dintre dec\u0103derea familiei cape\u021biene \u0219i vigoarea ramurii carolingiene.<\/p>\n<p>\u00cen 1584, fratele mai mic al regelui \u0219i mo\u0219tenitorul prezumptiv la tron, Francisc, Duce de Anjou, a murit. Conform Legii Salice urm\u0103torul mo\u0219tenitor la tron era protestantul Henric de Navara, un descendent al regelui Ludovic al IX-lea cel Sf\u00e2nt. La sfaturile mamei sale, Henric al III-lea s-a apropiat de Liga Catolic\u0103 \u0219i a emisun edict de suprimare a protestantismului \u0219i alte concesii. La 9 septembrie, Papa Sixt al V-lea l-a privat pe Henric de Navara de toate drepturile sale la tron.<\/p>\n<p>Henric de Navara a ob\u021binut la 20 octombrie 1587 o str\u0103lucit\u0103 victorie asupra trupelor regale conduse de ducele de Joyeuse. Regele a \u00eenclinat c\u0103tre o \u00een\u021belegere cu v\u0103rul s\u0103u de Navara \u0219i i-a interzis ducelui de Guise s\u0103 vin\u0103 la Paris. \u00cen ciuda interdic\u021biei acesta \u0219i-af\u0103cut o intrare triumfal\u0103 la 9 mai 1588.\u00a0 A fost semnalul Zilei Baricadelor (12 mai 1588) \u00een urma c\u0103reia lui Henric al III-lea nu i-a r\u0103mas dec\u00e2t fuga. Regina mam\u0103 a murit la 5 ianuarie 1589 iar regele s-a apropiat de v\u0103rul s\u0103u de Navara pentru a \u00eenfrunta violen\u021bele Ligii catolice. <\/p>\n<p>Cei \u0219aisprezece reprezentan\u021bi ai cartierelor au format un guvern revolu\u021bionar sub conducerea ducelui de Mayenne, fratele ducelui de Guise.<\/p>\n<p>Armata regal\u0103, unit\u0103 cu armata protestant\u0103, a venit s\u0103 asedieze Parisul la sf\u00e2r\u0219itul lunii iulie. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, iacobinul Jacques Cl\u00e9ment l-a \u00eenjunghiat la Saint-Cloude pe regele Fran\u021bei \u00een ziua de 31. \u00cenainte s\u0103 moar\u0103 la 2 august Henric al III-lea l-a recunoscut pe Henric de Navara ca urma\u0219.<\/p>\n<h2>1783: A fost ridicat \u00een aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de fra\u021bii Montgolfier<\/h2>\n<p> Al doilea balon cu aer cald construit de fra\u021bii Montgolfier ridicat \u00een aer a avut la bord trei \u201epasageri\u201d: o ra\u021b\u0103, un coco\u0219 \u0219i o oaie.<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Al doilea balon cu aer cald construit de fra\u021bii Montgolfier. FOTO Wikipedia\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1319ae3c-20b8-4070-83a7-8834a1e41eaa\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Al doilea balon cu aer cald construit de fra\u021bii Montgolfier. FOTO Wikipedia\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Al doilea balon cu aer cald construit de fra\u021bii Montgolfier. FOTO Wikipedia<\/p>\n<\/div>\n<p> Aterizarea s-a produs f\u0103r\u0103 probleme, demonstr\u00e2nd c\u0103 \u0219i alte viet\u0103\u021bi dec\u00e2t p\u0103s\u0103rile pot suporta \u00een\u0103l\u021bimile, potrivit Wikipedia.<\/p>\n<p>Primul balon, f\u0103r\u0103 echipaj, a fost \u00een\u0103l\u021bat la 5 iunie 1783.<\/p>\n<h2>1870: Armata prusac\u0103 \u00eencepe \u201eAsediul Parisului\u201d. Va dura 135 de zile.<\/h2>\n<p>Pe 19 septembrie 1870, armata prusac\u0103, sub conducerea lui Helmuth von Moltke, a \u00eenceput <i>\u201eAsediul Parisului\u201d<\/i>, un episod dramatic al R\u0103zboiului Franco-Prusac (1870-1871).<\/p>\n<p>Prusacii au \u00eenconjurat Parisul \u0219i au \u00eentrerupt complet aprovizionarea ora\u0219ului cu alimente, combustibil \u0219i alte bunuri esen\u021biale. Pe m\u0103sur\u0103 ce asediul a continuat, locuitorii Parisului au fost for\u021ba\u021bi s\u0103 adopte m\u0103suri disperate pentru a supravie\u021bui. Foamea \u0219i frigul au devenit du\u0219mani omniprezen\u021bi,\u00a0 potrivit Rador.<\/p>\n<p>Fran\u021ba a \u00eencercat s\u0103 elibereze ora\u0219ul, trimi\u021b\u00e2nd trupe din afara capitalei, dar toate demersurile au fost respinse de prusaci. \u00cen ianuarie 1871, dup\u0103 luni de suferin\u021b\u0103 \u0219i cu resursele epuizate, Parisul a capitulat. Tratatul preliminar de pace a fost semnat pe 28 ianuarie, iar ora\u0219ul a fost for\u021bat s\u0103 accepte condi\u021bii grele, inclusiv plata unor desp\u0103gubiri mari \u0219i pierderea unor teritorii esen\u021biale, cum ar fi Alsacia \u0219i Lorena.\u00a0<\/p>\n<p>Asediul a durat 135 de zile (p\u00e2n\u0103 pe 28 ianuarie 1871), \u0219i a marcat o turnur\u0103 important\u0103 nu doar \u00een conflictul dintre Fran\u021ba \u0219i Prusia, ci \u0219i \u00een istoria Europei, contribuind la unificarea Germaniei sub conducerea Prusiei.<\/p>\n<h2>1909: A murit Nicolae Hurmuzaki, om politic rom\u00e2n, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne\u00a0<\/h2>\n<p>Baronul Nicolae de Hurmuzaki (n. 19 martie 1826, Cern\u0103uca, Cern\u0103u\u021bi) a fost descendentul unei vechi familii fanariote din Principatul Moldovei, fiind fiul lui Doxaki Hurmuzachi (1782\u20131857).<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Stema baronilor Hurmuzaki din 1881. FOTO Wikipedia\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-e\/e7936836-70f2-4d24-9ab2-2be66ccaac2d\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Stema baronilor Hurmuzaki din 1881. FOTO Wikipedia\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Stema baronilor Hurmuzaki din 1881. FOTO Wikipedia<\/p>\n<\/div>\n<p>Politician \u0219i patriot rom\u00e2n, deputat al Consiliului Imperial (Reichsrat), Nicolae de Hurmuzaki a fost membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n<h2>1941: Trupele naziste au cucerit Kievul (Al Doilea R\u0103zboi Mondial)\u00a0<\/h2>\n<p> La 19 septembrie 1941, \u00een timpul r\u0103zboiului \u00eempotriva Uniunii Sovietice, trupele germane au cucerit Kievul.<\/p>\n<p>Ora\u0219ul a fost aproape complet ruinat \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, dar \u0219i-a revenit rapid \u00een anii postbelici.<\/p>\n<h2>1946: A fost fondat Consiliul Europei \u00een urma unui discurs \u021binut de Winston Churchill la Universitatea din Z\u00fcrich<\/h2>\n<p>Pe 19 septembrie 1946, la Universitatea din Zurich, Churchill a vorbit despre viitorul continentului european maltratat \u0219i distrus \u0219i a pledat pentru <i>\u201econstruirea unui fel de Statele Unite ale Europei\u201d<\/i>, av\u00e2nd drept nucleu reconcilierea Germaniei \u0219i Fran\u021bei \u0219i a propus crearea Consiliului Europei, prima organiza\u021bie pan-european\u0103 edificat\u0103 dup\u0103 cel de-al doilea R\u0103zboi Mondial, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1949, aminte\u0219te<a href=\"https:\/\/www.caleaeuropeana.ro\/astazi-in-istorie-75-de-ani-de-la-discursul-lui-winston-churchill-privind-statele-unite-ale-europei-daca-europa-ar-fi-unita-nu-ar-exista-limita-pentru-fericire-prosperitate-si-glorie\/\" rel=\"nofollow\">\u00a0caleaeuropeana.ro<\/a><\/p>\n<p>Conceptul de \u201e<i>Statele Unite ale Europei\u201d<\/i>\u00a0 a r\u0103mas definitoriu pentru istoria postbelic\u0103 european\u0103 \u0219i transatlantic\u0103, precum \u0219i un moment de referin\u021b\u0103 al integr\u0103rii continentale europene.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2F5k5KuXTL8hc%3F%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fyoutu.be%2F5k5KuXTL8hc%3Ffeature%3Dshared%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22j_YAwmO7lK%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A211%2C%22index%22%3A36%2C%22paragraphsAbove%22%3A25%2C%22percentage%22%3A0.4762979683972912%2C%22linesBellow%22%3A232%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/5k5KuXTL8hc?\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p><i>\u201eDoresc s\u0103 vorbesc despre tragedia Europei, acest nobil continent, patria tuturor marilor rase p\u0103rinte\u0219ti ale lumii occidentale, fundamentul credin\u021bei \u0219i eticii cre\u0219tine, originea majorit\u0103\u021bii culturii, artelor, filozofiei \u0219i \u0219tiin\u021bei, at\u00e2t din antichitate, c\u00e2t \u0219i din timpurile moderne.\u00a0Dac\u0103 Europa ar fi fost odat\u0103 unit\u0103 \u00een \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea mo\u0219tenirii sale comune, nu ar fi existat nicio limit\u0103 pentru fericire, prosperitate \u0219i glorie\u201d,<\/i> a spus Churchill, \u00een debutul celebrului discurs.<\/p>\n<p><i>\u201cTrebuie s\u0103 construim un fel de Statele Unite ale Europei<\/i>\u201d, a continuat, \u00een aplauzele s\u0103lii,\u00a0 evoc\u00e2nd \u00een premier\u0103 \u0219i \u00een contextul r\u0103nilor ad\u00e2nci provocate Europei de Germania nazist\u0103 ideea reconcilierii franco-germane.<\/p>\n<p><i>\u201eAcum voi spune ceva care v\u0103 va uimi.\u00a0Primul pas \u00een re-crearea familiei europene trebuie s\u0103 fie un parteneriat \u00eentre Fran\u021ba \u0219i Germania. Numai \u00een acest fel Fran\u021ba poate rec\u0103p\u0103ta conducerea moral\u0103 \u0219i cultural\u0103 a Europei. nu poate exista o rena\u0219tere a Europei f\u0103r\u0103 o Fran\u021b\u0103 mare din punct de vedere spiritual \u0219i f\u0103r\u0103 o Germanie mare din punct de vedere spiritual\u201d<\/i>, spunea Churchill, subliniind c\u0103 Marea Britanie nu va fi o parte a acestui proiect.<\/p>\n<p>Omul de stat britanic \u0219i-a \u00eencheiat alocu\u021biunea \u00eentr-un mod\u00a0care i-a adus recunoa\u0219terea pentru g\u00e2ndirea sa politic\u0103 vizionar\u0103.<\/p>\n<p><i>\u201eSub \u0219i \u00een cadrul acestui concept mondial (n.r. \u2013 Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite) trebuie s\u0103 recre\u0103m familia european\u0103 \u00eentr-o structur\u0103 regional\u0103 numit\u0103, poate, Statele Unite ale Europei, iar primul pas practic va fi formarea unui Consiliu al Europei. Dac\u0103 la \u00eenceput toate statele Europei nu vor sau nu pot s\u0103 se al\u0103ture unei uniuni, trebuie totu\u0219i s\u0103 proced\u0103m la reunirea \u0219i s\u0103 le combin\u0103m pe cele care vor \u0219i care pot. M\u00e2ntuirea oamenilor de r\u00e2nd din toate rasele \u0219i din fiecare \u021bar\u0103 de r\u0103zboi \u0219i de aservire trebuie s\u0103 fie stabilit\u0103 pe baze solide \u0219i trebuie s\u0103 fie creat\u0103 de disponibilitatea tuturor b\u0103rba\u021bilor \u0219i femeilor de a muri mai degrab\u0103 dec\u00e2t de a se supune tiraniei.\u00a0\u00cen aceast\u0103 munc\u0103 urgent\u0103, Fran\u021ba \u0219i Germania trebuie s\u0103 preia \u00eempreun\u0103 conducerea. Marea Britanie, Commonwealth-ul na\u021biunilor britanice, puternica Americ\u0103 \u2013 \u0219i, am \u00eencredere, Rusia sovietic\u0103, pentru c\u0103 atunci, \u00eentr-adev\u0103r, toate ar fi bine \u2013 trebuie s\u0103 fie prietenii \u0219i sponsorii noii Europe \u0219i trebuie s\u0103 sus\u021bin\u0103 dreptul s\u0103u de a tr\u0103i. Prin urmare, v\u0103 spun: S\u0103 se ridice Europa!\u201d<\/i>, a conchis Churchill.<\/p>\n<p>Organiza\u021bie interna\u021bional\u0103, interguvernamental\u0103 \u0219i regional\u0103, Consiliul Europei a luat na\u0219tere la 5 mai 1949 \u0219i reune\u0219te toate statele democratice ale Uniunii Europene precum \u0219i alte state din centrul \u0219i estul Europei.<\/p>\n<p>Este independent de Uniunea European\u0103, \u0219i este diferit \u0219i de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia a de\u021binut pre\u0219edin\u021bia Comitetului Mini\u0219trilor al Consiliului Europei \u00een perioada noiembrie 2005 \u2013 mai 2006.<\/p>\n<h2>1961: A murit actri\u021ba Lucia Sturza Bulandra<\/h2>\n<p>Descendent\u0103 a unei familii princiare,\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/alexandria\/fascinanta-poveste-a-divei-lucia-sturdza-bulandra-1768958.html\">Lucia Sturdza Bulandra<\/a>\u00a0s-a n\u0103scut la Ia\u015fi pe 25 august 1873. A absolvit Facultatea de Litere \u015fi Filosofie din Bucure\u015fti, decis\u0103 s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze o carier\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut s\u0103 nu g\u0103seasc\u0103 niciun post liber \u0219i a ajuns s\u0103 fac\u0103 teatru.  <\/p>\n<p>A decis s\u0103 fac\u0103 o carier\u0103 \u00een teatru, \u00een ciuda faptului c\u0103 la debutul din 1898, bunica i-a trimis o telegram\u0103 prin care i-a interzis s\u0103 poarte numele familiei pe scen\u0103.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FJZTCbnJaZCw%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FJZTCbnJaZCw%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%225P5fWR0mf8%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A288%2C%22index%22%3A48%2C%22paragraphsAbove%22%3A35%2C%22percentage%22%3A0.6501128668171557%2C%22linesBellow%22%3A155%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/JZTCbnJaZCw\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p><i>\u201eN-am fost atras\u0103 \u00een teatru de focul sacru de care aproape to\u0163i actorii spun c\u0103 sunt st\u0103p\u00e2ni\u0163i; de altfel, nu mai eram la primii mei pa\u015fi \u00een lupta pentru via\u0163\u0103, pentru asigurarea existen\u0163ei \u015fi independen\u0163ei mele sociale \u2013 \u015fi nici nu aveam v\u00e2rsta c\u00e2nd entuziasmele tinere\u0163ii explic\u0103 av\u00e2ntarea \u00een necunoscut, \u00een mrejele \u00eemb\u0103t\u0103toare ale unei fantezii pline de f\u0103g\u0103duin\u0163i. Nu: aveam dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani \u00een 1898. Terminasem Facultatea de Litere \u015fi Filosofie \u015fi \u00eencercasem \u2013 nu o dat\u0103, dar zadarnic \u2013 s\u0103 cap\u0103t un loc \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pentru a-mi asigura o via\u0163\u0103 independent\u0103\u201d\u00a0,<\/i> m\u0103rturisea Lucia Sturdza Bulandra, \u00een volumul \u201eAmintiri\u201d.<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Lucia Sturdza-Bulandra. FOTO arhiv\u0103 Teatrul Bulandra\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/6c9c1ae4-a20e-4fbc-b604-b0196c443716\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Lucia Sturdza-Bulandra. FOTO arhiv\u0103 Teatrul Bulandra\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Lucia Sturdza-Bulandra. FOTO arhiv\u0103 Teatrul Bulandra<\/p>\n<\/div>\n<p>\u00cen 1914, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul ei, a \u00eentemeiat o companie particular\u0103.<\/p>\n<p><i>\u00a0\u201eF\u0103r\u0103 el, f\u0103r\u0103 sprijinul lui, f\u0103r\u0103 calmul, tactul, modestia \u015fi neclintita lui dragoste pentru teatru, n-a\u015f fi putut \u00eenf\u0103ptui nimic, n-a\u015f fi putut rezista at\u00e2tor greut\u0103\u0163i<\/i>\u201d, scria actri\u0163a despre so\u0163, \u00een volumul <i>\u201eAmintiri\u201d.<\/i><\/p>\n<p> Din 1941 a fost actri\u021b\u0103 a Teatrului Municipal din Bucure\u0219ti, iar din 1947 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii a fost directoarea acestui teatru, ast\u0103zi Teatrul Bulandra.<\/p>\n<p>Lucia Sturdza-Bulandra a format genera\u021bii \u00eentregi de actori: Nicolae Balt\u0103\u021beanu, George Calboreanu, Nae Roman, Dina Cocea, Radu Beligan,\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/showbiz\/vedete\/victor-rebengiuc-confesiuni-zguduitoare-am-2125714.html\">Victor Rebengiuc.<\/a><\/p>\n<p><i>\u201eCa s\u0103 domneasc\u0103, actorul trebuie s\u0103 abdice. \u00cen perfecta-i personalitate rezid\u0103 marea art\u0103 a actorului. Este o dedublare, \u00een care actorul se supravegheaz\u0103 pe sine \u00een \u00eendeplinirea construirii unui alt personaj, al aceluia visat de autor. Scopul va fi atins numai atunci c\u00e2nd transformarea d\u0103 impresia de adev\u0103r, de perfect\u0103 coeziune, de convingere aprofundat\u0103\u2026<\/i>\u201d, <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/calarasi\/povestea-divei-teatrului-romanesc-viata-de-film-a-1955892.html\">spunea actri\u021ba.<\/a><\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FNzC0pgZrERI%3F%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FNzC0pgZrERI%3Ffeature%3Dshared%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22E_7ZaYTWJ6%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A342%2C%22index%22%3A56%2C%22paragraphsAbove%22%3A41%2C%22percentage%22%3A0.7720090293453724%2C%22linesBellow%22%3A101%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/NzC0pgZrERI?\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p><i>\u201eMarea\u00a0 doamn\u0103 a teatrului rom\u00e2nesc\u201c<\/i> a avut parte de un sf\u00e2r\u015fit stupid.<\/p>\n<p>Pe 19 septembrie 1961, la v\u00e2rsta de 88 de ani, \u00een urma unei banale c\u0103z\u0103turi pe sc\u0103ri, Lucia Sturdza Bulandra a murit, dup\u0103 c\u00e2teva zile de agonie.<\/p>\n<h2>1975: S-a n\u0103scut Lauren\u021biu Reghecampf, juc\u0103tor \u0219i antrenor rom\u00e2n de fotbal<\/h2>\n<p>Antrenorul de fotbal Lauren\u021biu Reghecampf \u00eempline\u0219te 50 de ani.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FYR4Qm7mN4Rw%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FYR4Qm7mN4Rw%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22Lbelqe9LMS%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A364%2C%22index%22%3A61%2C%22paragraphsAbove%22%3A44%2C%22percentage%22%3A0.8216704288939052%2C%22linesBellow%22%3A79%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/YR4Qm7mN4Rw\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>Ca fotbalist, a jucat printre altele pentru Steaua Bucure\u0219ti \u0219i reprezentativa Rom\u00e2niei.<\/p>\n<h2>1996: A murit \u0218tefan Mih\u0103ilescu-Br\u0103ila, actor rom\u00e2n de teatru \u0219i film<\/h2>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/showbiz\/film\/din-culisele-cinematografiei-stefan-1913732.html\">\u015etefan Mih\u0103ilescu-Br\u0103ila<\/a>\u00a0s-a n\u0103scut pe 3 februarie 1925 la Br\u0103ila \u0219i \u0219i-a dorit de mic s\u0103 ajung\u0103 actor.\u00a0<\/p>\n<p>\u00a0<i>\u201eM-am n\u0103scut \u00een casa s\u0103rac\u0103 a unei femei care-\u015fi c\u00e2\u015ftiga cu greu p\u00e2inea zilnic\u0103, fiind sor\u0103 la un spital. Mama s-a c\u0103znit s\u0103 m\u0103 \u00eenve\u0163e de timpuriu o meserie, dar eu \u00eemi pusesem \u00een g\u00e2nd s\u0103 m\u0103 fac actor. \u015ei nu orice fel de actor, ci unul de film. Unde? Bine\u00een\u0163eles, la Hollywood. Aveam 13 ani c\u00e2nd m-am rugat de un \u015fef de echipaj al unui vapor: \u00abIa-m\u0103 cu dumneata pe mare&#8230;\u00bb Ca s\u0103 nu par pu\u015fti, \u00eemi l\u0103sasem un fel de must\u0103cioar\u0103 pe care o \u00eennegrisem cu un dermatograf de la o m\u0103tu\u015f\u0103. Primul meu machiaj se vede c\u0103 n-a fost prea inspirat, fiindc\u0103 am fost trimis acas\u0103. C\u00e2nd, dup\u0103 eliberare, s-a \u00eenfiin\u0163at la Br\u0103ila o trup\u0103 de teatru, am fost printre primii ei angaja\u0163i. Eram fericit c\u0103 joc pe o scen\u0103 adev\u0103rat\u0103. Am continuat s\u0103 fiu un spectator nelipsit al s\u0103lilor de cinema. Eu sunt u\u015for de \u00abc\u00e2\u015ftigat\u00bb de episoadele dramatice sau comice ale unui film \u015fi nu m\u0103 sfiesc s\u0103 recunosc c\u0103 m\u0103 surprind cu ochii \u00eenl\u0103crima\u0163i ori, dimpotriv\u0103, r\u00e2z\u00e2nd \u00een hohote. \u015ei v\u0103 rog s\u0103 nota\u0163i c\u0103 m-am apucat de teatru de dragul filmului!\u201c<\/i>, povestea actorul \u00een interviul acordat lui Gheorghe Tomozei. \u015fi publicat \u00een num\u0103rul din iunie 1964 al revistei \u201eCinema\u201c.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FZRf06aHjUj4%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FZRf06aHjUj4%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22MF9ZyGjd2F%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A405%2C%22index%22%3A66%2C%22paragraphsAbove%22%3A47%2C%22percentage%22%3A0.9142212189616253%2C%22linesBellow%22%3A38%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/ZRf06aHjUj4\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>A jucat, \u00eentre altele, \u00een filmele<i> \u201eA fost prietenul meu&#8221; (1961), \u201eOmul de l\u00e2ng\u0103 tine&#8221; (1961), \u201ePorto-Franco&#8221; (1961), \u201eR\u0103scoala&#8221; (1965), \u201eZile de var\u0103&#8221; (1968), \u201eAsediul&#8221; (1970), \u201eProprietarii&#8221; (1973), \u201eTat\u0103l risipitor&#8221; (1973), \u201eP\u0103cal\u0103&#8221; (1974), \u201eMastodontul&#8221; (1975), \u201eGloria nu c\u00e2nt\u0103&#8221; (1976), \u201eMisterul lui Herodot&#8221; (1976), \u201eCiocolat\u0103 cu alune&#8221; (1978), \u201eSeptembrie&#8221; (1978), \u201eMihail, c\u00e2ine de circ&#8221; (1979), \u201eDestine romantice&#8221; (1981), &#8221;Buletin de Bucure\u015fti&#8221; (1983), \u201eSosesc p\u0103s\u0103rile c\u0103l\u0103toare\u201d<\/i> (1984).<\/p>\n<p>Marele actor a murit la 19 septembrie 1996, la Bucure\u015fti.<\/p>\n<h2>2011: A murit\u00a0pianistul \u0219i compozitorul Johnny R\u0103ducanu<\/h2>\n<p>\u00a0Johnny R\u0103ducanu &#8211; pe numele s\u0103u real R\u0103ducan Cre\u021bu -c s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de romi cu tradi\u021bii muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul l\u0103utarului Petrea \u201eCre\u021bul\u201d \u0218olcan.<\/p>\n<div data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FaXmTk_LmXxg%3Flist%3DPL0BDBB59BA6AA6972%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FaXmTk_LmXxg%3Flist%3DPL0BDBB59BA6AA6972%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22gYrQH173fg%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A434%2C%22index%22%3A71%2C%22paragraphsAbove%22%3A50%2C%22percentage%22%3A0.9796839729119639%2C%22linesBellow%22%3A9%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<p><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/aXmTk_LmXxg?list=PL0BDBB59BA6AA6972\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/p>\n<\/div>\n<p>Pianist, compozitor, aranjor \u0219i conduc\u0103tor de forma\u021bie, Johnny R\u0103ducanu s-a remarcat, \u00eenc\u0103 de la 19 ani, ca un talentat interpret de jazz la contrabas.<\/p>\n<p>A f\u0103cut studii muzicale la Ia\u0219i \u0219i Cluj, apoi la Conservatorul \u201eCiprian Porumbescu\u201d din Bucure\u0219ti (clasa contrabas, 1953-1956). \u00cendrum\u0103tor activ al tinerei genera\u021bii, Johnny R\u0103ducanu este considerat un veteran al muzicii rom\u00e2ne\u0219ti de jazz.<\/p>\n<p>Johnny R\u0103ducanu\u00a0 a murit pe 19 septembrie 2011, \u00een locuin\u021ba sa din str. Oltarului din Bucure\u0219ti.<\/p>\n<\/p><\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/19-septembrie-ziua-in-care-a-fost-fondat-2471585.html\" class=\"button purchase\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La data de 19 septembrie 1946 a fost fondat Consiliul Europei, \u00een urma unui discurs \u021binut de Winston Churchill la Universitatea din Z\u00fcrich, \u00een care [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7648,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-7647","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7647","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7647"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7647\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7648"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7647"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7647"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7647"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}