{"id":7645,"date":"2025-09-19T19:06:18","date_gmt":"2025-09-19T19:06:18","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/19\/cat-timp-petrec-online-elevii-de-gimnaziu-din-romania-si-cu-ce-efecte-echilibrul-emotional-si-sanatatea-mintala-evaluate-intr-un-studiu-amplu\/"},"modified":"2025-09-19T19:06:18","modified_gmt":"2025-09-19T19:06:18","slug":"cat-timp-petrec-online-elevii-de-gimnaziu-din-romania-si-cu-ce-efecte-echilibrul-emotional-si-sanatatea-mintala-evaluate-intr-un-studiu-amplu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/19\/cat-timp-petrec-online-elevii-de-gimnaziu-din-romania-si-cu-ce-efecte-echilibrul-emotional-si-sanatatea-mintala-evaluate-intr-un-studiu-amplu\/","title":{"rendered":"C\u00e2t timp petrec online elevii de gimnaziu din Rom\u00e2nia \u0219i cu ce efecte. Echilibrul emo\u021bional \u0219i s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103, evaluate \u00eentr-un studiu amplu"},"content":{"rendered":"<div>\n<p>Un raport amplu \u00een care a fost analizat\u0103  starea de bine, echilibrul emo\u021bional \u0219i s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a elevilor de gimnaziu din Rom\u00e2nia a fost dat publicit\u0103\u021bii. Elevii percep tehnologia ca pe o parte fireasc\u0103 a vie\u021bii lor, \u00eens\u0103 dependen\u021ba  digital\u0103 poate avea efecte devastatoare, este una dintre concluzii.<\/p>\n<div><picture loading=\"eager\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Timpul petrecut online este direct corelat cu afectarea stimei de sine FOTO: Pixabay\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5d1f268c-c06a-49d7-9b39-0d6232288f95\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Timpul petrecut online este direct corelat cu afectarea stimei de sine FOTO: Pixabay\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\"><\/picture>\n<p>Timpul petrecut online este direct corelat cu afectarea stimei de sine FOTO: Pixabay<\/p>\n<\/div>\n<p>Cercetarea privind starea de bine, echilibrul emo\u021bional \u0219i s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a elevilor de gimnaziu din Rom\u00e2nia, la care au participat 1.871 de elevi, 103 profesori dirigin\u021bi, al\u0103turi de p\u0103rin\u021bi, consilieri \u0219colari, directori de \u0219coal\u0103, alte cadre didactice, reprezentan\u021bi ai Ministerului Educa\u021biei \u0219i Cercet\u0103rii \u0219i exper\u021bi \u00een educa\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, a fost realizat\u0103 \u00een cadrul proiectului \u201ePolitici \u0219i resurse pentru \u0219coli sigure \u0219i suportive\u201d finan\u021bat de Uniunea European\u0103 prin Instrumentul de Suport Tehnic \u0219i implementat de Ministerul Educa\u021biei \u0219i Cercet\u0103rii, cu asisten\u021ba tehnic\u0103 a UNICEF \u0219i \u00een cooperare cu Comisia European\u0103. <\/p>\n<p>Au fost analizate trei dimensiuni complementare &#8211;  abilit\u0103\u021bile socio-emo\u021bionale, bun\u0103starea \u0219i s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a elevilor de gimnaziu;  <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/societate\/retelele-de-socializare-mai-importante-decat-2454417.html\">impactul tehnologiei<\/a> \u0219i al re\u021belelor sociale asupra bun\u0103st\u0103rii elevilor de gimnaziu; capacitatea institu\u021bional\u0103 de sprijin pentru dezvoltarea socio-emo\u021bional\u0103. <\/p>\n<h2>Un elev din patru prezint\u0103 un risc de tulbur\u0103ri emo\u021bionale manifestate \u00een spa\u021biul \u0219colar<\/h2>\n<p>Datele cercet\u0103rii arat\u0103 c\u0103 23% dintre elevii de gimnaziu \u2013 adic\u0103 aproximativ 1 din 4 \u2013 prezint\u0103 un risc de tulbur\u0103ri emo\u021bionale manifestate \u00een spa\u021biul \u0219colar. <i>\u201eManifest\u0103rile cel mai frecvent raportate de elevi  sunt oboseala persistent\u0103 (45%), agita\u021bia \u0219i nelini\u0219tea (33%), sup\u0103rarea \u0219i \u00eengrijorarea excesiv\u0103 (31%). Aceste manifest\u0103ri indic\u0103 dificult\u0103\u021bi persistente \u00een gestionarea emo\u021biilor \u00een mediul educa\u021bional\u201d<\/i>, se arat\u0103 \u00een raport.<\/p>\n<p>Tulbur\u0103rile de internalizare (manifest\u0103ri din sfera anxiet\u0103\u021bii \u0219i depresiei clinice) au o inciden\u021b\u0103 dubl\u0103 \u00een r\u00e2ndul fetelor, comparativ cu b\u0103ie\u021bii, \u0219i o prevalen\u021b\u0103 ridicat\u0103 \u00een cazul elevilor care se autoidentific\u0103 ca non-binari. Frecven\u021ba dezechilibrelor emo\u021bionale cre\u0219te progresiv de la clasa a V-a la a VIII-a, \u00een special \u00een zona riscului moderat, iar aceste dezechilibre sunt recunoscute de to\u021bi actorii educa\u021bionali consulta\u021bi \u2013 p\u0103rin\u021bi, profesori, consilieri \u0219i speciali\u0219ti \u2013 care semnaleaz\u0103 o deteriorare accelerat\u0103 a st\u0103rii emo\u021bionale a elevilor, \u00een special \u00een clasele terminale. <\/p>\n<p>\u201e<i>Presiunea academic\u0103, tranzi\u021biile \u00eentre cicluri educa\u021bionale \u0219i lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin contribuie la aceast\u0103 alterare. P\u0103rin\u021bii descriu manifest\u0103ri frecvente precum pl\u00e2nsul, insomniile, epuizarea sau lipsa de \u00eencredere, iar consilierii semnaleaz\u0103 dificult\u0103\u021bi legate de orientarea voca\u021bional\u0103 \u0219i de conectarea afectiv\u0103 a elevilor cu propriul parcurs educa\u021bional\u201d<\/i>, au mai stabilit speciali\u0219tii.<\/p>\n<h2>Elevii din clasele mai mari se simt tot mai pu\u021bin asculta\u021bi \u0219i valoriza\u021bi<\/h2>\n<p> Climatul \u0219colar este perceput ca pozitiv de aproximativ 70% dintre elevi. Peste 80% recunosc c\u0103 \u00ee\u0219i ajut\u0103 colegii \u0219i \u00ee\u0219i asum\u0103 gre\u0219elile, ceea ce sugereaz\u0103 o baz\u0103 rela\u021bional\u0103 pozitiv\u0103. <i>\u201eCu toate acestea, doar 63% se simt respecta\u021bi \u00een \u0219coal\u0103, iar 60% se simt proteja\u021bi \u00eempotriva amenin\u021b\u0103rilor, iar doar 54% ar apela la consilierul \u0219colar \u00een cazul unei probleme\u201d,<\/i> mai arat\u0103 raportul.<\/p>\n<p>Un segment important dintre elevi, aproximativ 40%, declar\u0103 c\u0103 nu se simt \u00eencuraja\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i exprime opiniile.  35% nu pot discuta deschis cu un profesor, iar 26% declar\u0103 c\u0103 au experimentat situa\u021bii de fric\u0103 fa\u021b\u0103 de anumi\u021bi colegi. <\/p>\n<p>Cu c\u00e2t \u00eenainteaz\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103, cu at\u00e2t \u00eencrederea \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i \u00een profesori scade semnificativ, astfel c\u0103 elevii din clasele mai mari se simt tot mai pu\u021bin asculta\u021bi \u0219i valoriza\u021bi. <\/p>\n<p>Datele despre starea de bine indic\u0103 un echilibru aparent \u0219i riscuri ascunse. 66% dintre elevi sunt mul\u021bumi\u021bi de aspectul fizic, 72% se consider\u0103 inteligen\u021bi, iar 93% afirm\u0103 c\u0103 primesc sprijin familial. <i>\u201eTotu\u0219i, 12% dintre copii prezint\u0103 risc de alterare a st\u0103rii de bine at\u00e2t \u00een mediul \u0219colar c\u00e2t \u0219i acas\u0103, iar al\u021bi 4% se simt bine acas\u0103, dar percep \u0219coala ca pe un mediu negativ. Aceste date indic\u0103 o vulnerabilitate emo\u021bional\u0103 semnificativ\u0103, cu impact direct asupra performan\u021bei \u0219i particip\u0103rii \u0219colare. Elevii afla\u021bi \u00een risc emo\u021bional \u00ee\u0219i con\u0219tientizeaz\u0103 st\u0103rile \u0219i tind s\u0103 se autoevalueze negativ \u00een toate dimensiunile: imagine corporal\u0103, inteligen\u021b\u0103, sprijin familial\u201d,<\/i> mai arat\u0103 speciali\u0219tii.<\/p>\n<h2>Agresivitatea \u00een mediul \u0219colar, \u00een cifre<\/h2>\n<p>Aproape o cincime dintre elevi raporteaz\u0103 experien\u021be frecvente de intimidare, tachinare sau jigniri, mai ales \u00een clasele inferioare ale gimnaziului. <i>\u201e\u00cen plus, aproximativ 16% dintre elevi prezint\u0103 risc mediu sau ridicat de a fi fost victime ale bullyingului, iar 15% au fost agresori. Totodat\u0103, 11% prezint\u0103 risc de auto-v\u0103t\u0103mare sau consum de substan\u021be\u201d,<\/i> arat\u0103 raportul.<\/p>\n<p>Adesea copiii afecta\u021bi sunt \u0219i victime \u0219i agresori, iar jum\u0103tate dintre elevii cu risc de autov\u0103t\u0103mare sunt implica\u021bi \u0219i \u00een alte forme de violen\u021b\u0103. <\/p>\n<p>Tendin\u021bele de autov\u0103t\u0103mare, care se manifest\u0103 la un sfert dintre elevi, sunt mai frecvente \u00een r\u00e2ndul fetelor, comportamentul de acest tip sc\u0103z\u00e2nd u\u0219or \u00een clasa a VIII-a. <\/p>\n<p>\u201e<i>Elevii care au dificult\u0103\u021bi \u00een gestionarea emo\u021biilor prezint\u0103 de peste dou\u0103 ori mai frecvent riscuri de auto-v\u0103t\u0103mare sau consum de substan\u021be. De asemenea, scorurile sc\u0103zute la con\u0219tiin\u021ba de sine \u0219i la abilit\u0103\u021bile de rela\u021bionare se coreleaz\u0103 cu o probabilitate mai mare de a deveni victime sau agresori\u201d<\/i>, mai arat\u0103 datele. 27% dintre agresori \u0219i 38% dintre victime declar\u0103 o stare de bine afectat\u0103 la \u0219coal\u0103, iar atitudinea pasiv\u0103 a colegilor agraveaz\u0103 fenomenul. Aproape jum\u0103tate dintre elevi (46%) spun c\u0103 nu intervin atunci c\u00e2nd asist\u0103 la acte de agresiune, iar neimplicarea lor normalizeaz\u0103 agresivitatea \u00een \u0219coal\u0103.  <\/p>\n<p>\u201e<i>Bullyingul ia forme multiple \u2013 de la insulte \u0219i porecle, la excludere social\u0103, intimidare fizic\u0103, cyberbullying \u0219i comentarii discriminatorii. Actorii educa\u021bionali confirm\u0103 cre\u0219terea acestui fenomen \u0219i impactul profund asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale a elevilor. Multe cazuri nu sunt raportate, fie din ru\u0219ine, fie din team\u0103 sau pentru a evita etichetarea, iar lipsa unor proceduri coerente \u0219i a personalului specializat face ca interven\u021biile s\u0103 fie mai degrab\u0103 reactive dec\u00e2t preventive\u201d<\/i>, mai arat\u0103 speciali\u0219tii.<\/p>\n<p>Elevii se adreseaz\u0103 consilierului \u0219colar frecvent nu doar pentru episoade de bullying, ci pentru c\u0103 nu se simt integra\u021bi, nu au \u00eencredere \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i sau nu \u00ee\u0219i pot gestiona emo\u021biile \u0219i a\u0219tept\u0103rile legate de performan\u021b\u0103. <\/p>\n<p>\u201e<i>Speciali\u0219tii avertizeaz\u0103 c\u0103 sistemul educa\u021bional actual nu valorific\u0103 suficient dimensiunea emo\u021bional\u0103 \u0219i rela\u021bional\u0103 a educa\u021biei, ceea ce creeaz\u0103 un mediu \u0219colar nesigur psihologic, \u00een care elevii sunt vulnerabili la excludere, umilin\u021b\u0103 \u0219i retragere\u201d<\/i>, se mai men\u021bioneaz\u0103 \u00een raport.<\/p>\n<p>Cei mai neajutora\u021bi se simt elevii romi, care se confrunt\u0103 cu un sentiment accentuat de lips\u0103 de sprijin \u0219i excludere \u00een mediul \u0219colar. <i>\u201eAproape jum\u0103tate declar\u0103 c\u0103 se simt lipsi\u021bi de ajutor la \u0219coal\u0103, de aproape trei ori mai mult dec\u00e2t media. \u00cen ponderi mai ample, ace\u0219tia raporteaz\u0103 o \u00eencredere sc\u0103zut\u0103 \u00een cadrele didactice \u0219i o integrare social\u0103 fragil\u0103, dar exprim\u0103 o valorizare pozitiv\u0103 a \u0219colii ca oportunitate de dezvoltare, de dep\u0103\u0219ire a limit\u0103rilor socio-economice, ceea ce sugereaz\u0103 poten\u021bial de interven\u021bie prin valorizare \u0219i sus\u021binere personalizat\u0103\u201d,<\/i> mai arat\u0103 speciali\u0219tii.<\/p>\n<p>Elevii cu CES se confrunt\u0103 de asemenea cu probleme. Se simt frecvent obosi\u021bi, lipsi\u021bi de sprijin \u0219i insuficient \u00een\u021bele\u0219i de cadrele didactice. <\/p>\n<h2>Elevii petrec \u00een mediul online, \u00een medie, 4 ore \u00een zilele de \u0219coal\u0103 \u0219i peste 5 ore \u00een weekend<\/h2>\n<p>Tehnologia este prezent\u0103 \u00een via\u021ba cotidian\u0103 a copiilor, \u00eens\u0103 \u00een absen\u021ba unui cadru coerent de reglementare, ghidare \u0219i integrare educa\u021bional\u0103, aceasta poate deveni un factor de dezechilibru, arat\u0103 speciali\u0219ti. Folosirea \u00een scop recreativ este predominant\u0103, iar efectele acestei expuneri se manifest\u0103 direct asupra st\u0103rii lor de bine \u0219i asupra rela\u021biilor sociale \u0219i familiale.<\/p>\n<p>\u201e<i>Elevii petrec \u00een mediul online, \u00een medie, 4 ore \u00een zilele de \u0219coal\u0103 \u0219i peste 5 ore \u00een weekend. Consumul digital este comparabil cu timpul petrecut cu familia \u0219i aproape dublu fa\u021b\u0103 de cel petrecut cu prietenii. Utilizarea tehnologiei are o func\u021bie predominant recreativ\u0103, orientat\u0103 spre re\u021bele sociale, jocuri \u0219i consum de con\u021binut video. Doar o treime dintre elevi posteaz\u0103 activ con\u021binut, iar majoritatea sunt consumatori pasivi. Accesarea internetului are loc \u00een special seara, \u00eenlocuind alte activit\u0103\u021bi de relaxare sau de preg\u0103tire pentru somn\u201d,<\/i>\u00a0relev\u0103 studiul.<\/p>\n<p>Exper\u021bii subliniaz\u0103 c\u0103 utilizarea excesiv\u0103 a tehnologiei este \u00een majoritatea cazurilor o form\u0103 de evadare emo\u021bional\u0103, asociat\u0103 cu sc\u0103derea stimei de sine, dificult\u0103\u021bi de rela\u021bionare \u0219i oboseal\u0103 psihic\u0103.\u00a0 Speciali\u0219tii atrag aten\u021bia c\u0103 utilizarea necontrolat\u0103 a tehnologiei este asociat\u0103 cu dezechilibre emo\u021bionale, sc\u0103derea stimei de sine \u0219i comportamente de risc.<\/p>\n<p>Elevii care se simt frecvent singuri, obosi\u021bi sau irascibili petrec \u00een medie cu 40\u201380 minute mai mult online zilnic, comparativ cu ceilal\u021bi colegi. \u201e<i>Dup\u0103 pragul de 4 ore zilnice petrecute online, se observ\u0103 o deteriorare clar\u0103 a st\u0103rii de bine emo\u021bional\u0103 \u0219i rela\u021bional\u0103. Astfel, elevii cu risc ridicat de dezechilibru socio-emo\u021bional utilizeaz\u0103 \u00een medie internetul cu 1 or\u0103 \u0219i 20 de minute mai mult dec\u00e2t colegii care nu prezint\u0103 un astfel de risc\u201d<\/i>, este concluzia speciali\u0219tilor.<\/p>\n<p>Copiii care folosesc tehnologia \u00een mod frecvent, acas\u0103, sunt mai predispu\u0219i la agresivitate \u0219i autov\u0103t\u0103mare, riscul fiind de peste dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t \u00een cazul copiilor care folosesc tehnologia doar ocazional. Se simt mai pu\u021bin inteligen\u021bi, mai pu\u021bin mul\u021bumi\u021bi de aspectul lor fizic \u0219i mai slab integra\u021bi social \u0219i simt mai rar c\u0103 sunt corect aprecia\u021bi de profesori.  <\/p>\n<h2>Doar o treime dintre elevi declar\u0103 c\u0103 p\u0103rin\u021bii le impun limite privind timpul petrecut online<\/h2>\n<p>Studiul a pus \u00een eviden\u021b\u0103 faptul c\u0103 nu exist\u0103 un control parental eficient \u00een privin\u021ba utiliz\u0103rii tehnologiei de c\u0103tre copii. Acolo unde p\u0103rin\u021bii intervin, timpul petrecut \u00een online se reduce cu aproximativ 27%, \u00eens\u0103 doar o treime dintre elevi declar\u0103 c\u0103 p\u0103rin\u021bii le impun limite privind timpul petrecut online \u0219i doar 17% spun c\u0103 exist\u0103 o monitorizare consecvent\u0103 a con\u021binutului accesat. <\/p>\n<p>\u00cen clasele mari utilizarea tehnologiilor digitale pentru realizarea temelor cre\u0219te (de la 47% \u00een clasa a V-a la 69% \u00een clasa a VIII-a). Unii p\u0103rin\u021bi \u00eencurajeaz\u0103 utilizarea tehnologiilor pentru teme, \u00een special \u00een clasa a VIII-a \u0219i la materiile care nu fac obiectul evalu\u0103rii na\u021bionale. <\/p>\n<p>Mul\u021bi p\u0103rin\u021bi spun c\u0103 se simt dep\u0103\u0219i\u021bi tehnologic sau consider\u0103 c\u0103 interven\u021bia lor nu este eficient\u0103 ori necesar\u0103. <i>\u201eEi nu reu\u0219esc s\u0103 stabileasc\u0103 reguli clare sau s\u0103 construiasc\u0103 un dialog autentic cu copiii lor privind utilizarea tehnologiei, ceea ce face ca supravegherea s\u0103 fie mai degrab\u0103 formal\u0103 sau reactiv\u0103 dec\u00e2t educativ\u0103. Lipsa implic\u0103rii p\u0103rin\u021bilor este perceput\u0103 de cadrele didactice \u0219i consilieri drept un factor major \u00een dezechilibrul digital al elevilor\u201d<\/i>, se mai men\u021bioneaz\u0103 \u00een raport.<\/p>\n<p>C\u00e2t despre percep\u021bia profesorilor, cadrele didactice apreciaz\u0103 efectele pozitive ale tehnologiei, dar v\u0103d mai multe efecte negative dec\u00e2t elevii. O mare parte percep tehnologia drept o surs\u0103 major\u0103 de distragere \u0219i dezorganizare emo\u021bional\u0103, iar 82% consider\u0103 c\u0103 aceasta contribuie la sc\u0103derea stimei de sine \u0219i a capacit\u0103\u021bii de rela\u021bionare direct\u0103. <\/p>\n<p>Elevii, \u00een schimb, semnaleaz\u0103 preponderent efecte pozitive ale folosirii re\u021belelor sociale. Ace\u0219tia consider\u0103 c\u0103 tehnologia este o parte fireasc\u0103 a vie\u021bii lor, cu poten\u021bial educa\u021bional nevalorificat, un spa\u021biu de conectare \u0219i expresie personal\u0103, dar con\u0219tientizeaz\u0103 \u0219i riscurile asociate utiliz\u0103rii acesteia. \u201e<i>Aceste diferen\u021be de percep\u021bie sugereaz\u0103 lipsa unei pun\u021bi de dialog \u00eentre genera\u021bii \u0219i a unei viziuni coerente privind rolul tehnologiei \u00een procesul educa\u021bional\u201d<\/i>, se mai men\u021bioneaz\u0103 \u00een raport.<\/p>\n<p>Cercetarea mai arat\u0103 o alt\u0103 realitate dureroas\u0103: de\u0219i aproape 90% dintre profesori au urmat diferite activit\u0103\u021bi de formare privind <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/showbiz\/vedete\/hugh-grant-critica-dur-scolile-care-alimenteaza-2438572.html\">utilizarea tehnologiei \u00een educa\u021bie,<\/a> iar dot\u0103rile tehnologice din \u0219colile gimnaziale sunt, \u00een general, bune (peste 66% dispun de tabl\u0103 inteligent\u0103, laptopuri \u0219i videoproiectoare), utilizarea pedagogic\u0103 a acestor resurse este redus\u0103, variabil\u0103 \u0219i adesea limitat\u0103 la func\u021bii pasive (prezent\u0103ri, videoproiec\u021bii). <\/p>\n<p>Utilizarea pedagogic\u0103 a instrumentelor digitale nu este sincronizat\u0103 cu nevoile socio-emo\u021bionale ale elevilor, iar poten\u021bialul tehnologiei ca resurs\u0103 de sprijin emo\u021bional \u0219i dezvoltare personal\u0103 r\u0103m\u00e2ne neexplorat, constat\u0103 speciali\u0219tii.<\/p>\n<p>\u201e<i>De\u0219i majoritatea profesorilor (93%) afirm\u0103 c\u0103 discut\u0103 cu elevii despre riscurile digitale, temele abordate sunt adesea reduse la bullying \u0219i siguran\u021b\u0103 online, f\u0103r\u0103 a integra \u00een mod constant subiecte precum dezinformarea, identitatea digital\u0103 sau echilibrul emo\u021bional \u00een mediul virtual.  Abord\u0103rile sunt inegale \u00eentre \u0219coli, iar lipsa unei viziuni pedagogice \u0219i a unor reguli unitare privind utilizarea tehnologiei \u00een scop educa\u021bional genereaz\u0103 confuzie \u0219i aplicare fragmentar\u0103. \u00cen multe cazuri, \u0219coala \u00eencearc\u0103 s\u0103 compenseze absen\u021ba educa\u021biei digitale din familie, dar f\u0103r\u0103 sprijin sistemic, acest efort r\u0103m\u00e2ne inconsistent. Elevii care particip\u0103 la ore \u00een care se discut\u0103 explicit despre utilizarea responsabil\u0103 a tehnologiei raporteaz\u0103 o stare de bine mai bun\u0103. \u00cen special \u00een mediul rural \u0219i \u00een r\u00e2ndul profesorilor cu experien\u021b\u0103, se reg\u0103sesc practici mai frecvente de educa\u021bie digital\u0103 aplicat\u0103\u201d, <\/i>s-a mai constatat.<\/p>\n<p> Elevii din medii vulnerabile (romi, refugia\u021bi, copii cu CES) au acces mai precar la dispozitive personale \u0219i la conexiuni stabile. Mul\u021bi folosesc doar telefonul mobil, \u00een condi\u021bii improprii pentru \u00eenv\u0103\u021bare, iar aceast\u0103 precaritate reduce \u0219ansele de valorificare educa\u021bional\u0103 a tehnologiei \u0219i amplific\u0103 riscurile de excluziune digital\u0103, accentu\u00e2nd decalajele de oportunitate \u0219i participare.  <i>\u201eRefugia\u021bii se conecteaz\u0103 intens pentru a-\u0219i face temele \u0219i a comunica, sim\u021bind c\u0103 spa\u021biul digital le ofer\u0103 siguran\u021b\u0103 \u0219i apartenen\u021b\u0103. Copiii cu CES \u0219i\/sau dizabilit\u0103\u021bi se confrunt\u0103 adesea cu dificult\u0103\u021bi tehnice sau lipsa con\u021binutului adaptat. Elevii din comunit\u0103\u021bi marginalizate folosesc mai rar tehnologia pentru recreere, dar o valorific\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i acces la informa\u021bii. Ace\u0219ti elevi sunt mai expu\u0219i riscurilor de dependen\u021b\u0103 digital\u0103, autoizolare sau evitare a contactului real. Lipsa unui sprijin familial \u0219i educa\u021bional adaptat \u00eei vulnerabilizeaz\u0103 suplimentar \u00een fa\u021ba efectelor negative ale excesului digital, accentu\u00e2nd inegalit\u0103\u021bile deja existente \u00een sistemul educa\u021bional\u201d<\/i>, mai arat\u0103 autorii studiului. <\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.unicef.org\/romania\/ro\/documents\/analiza-st%C4%83rii-de-bine-%C8%99i-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-mintale-%C3%AEn-r%C3%A2ndul-copiilor-din-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntul-gimnazial?fbclid=IwY2xjawM35-JleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFSQUZFZ09RbDhKczhoSlAyAR4aDV-9iwSPFU0xCULDTmCX9zOsoUGuml_bNOA8KrbCyKTM_KXQQ6AdN8yywg_aem_DrzR2-y1q6gjq5e23Ai1wg\" rel=\"nofollow\">Studiul<\/a> con\u021bine de asemenea recomand\u0103ri privind:  politicile educa\u021bionale (nivel sistemic); formarea ini\u021bial\u0103 \u0219i continu\u0103 a profesorilor, directorilor \u0219i a altor profesioni\u0219ti care lucreaz\u0103 cu elevii; curriculum-ul \u0219colar;  asigurarea calit\u0103\u021bii mediului \u0219colar; managementul unit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt;  practicile didactice; parteneriatul cu p\u0103rin\u021bii \u0219i comunitatea.<\/p>\n<\/p><\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/societate\/cat-timp-petrec-online-elevii-de-gimnaziu-din-2472824.html\" class=\"button purchase\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un raport amplu \u00een care a fost analizat\u0103 starea de bine, echilibrul emo\u021bional \u0219i s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a elevilor de gimnaziu din Rom\u00e2nia a fost dat [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7646,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-7645","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7645","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7645"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7645\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7646"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7645"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7645"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7645"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}