{"id":7500,"date":"2025-09-14T17:14:48","date_gmt":"2025-09-14T17:14:48","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/14\/val-de-reactii-dupa-ce-o-femeie-a-fost-agresata-verbal-in-cluj-pentru-ca-vorbea-in-maghiara-la-telefon\/"},"modified":"2025-09-14T17:14:48","modified_gmt":"2025-09-14T17:14:48","slug":"val-de-reactii-dupa-ce-o-femeie-a-fost-agresata-verbal-in-cluj-pentru-ca-vorbea-in-maghiara-la-telefon","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/14\/val-de-reactii-dupa-ce-o-femeie-a-fost-agresata-verbal-in-cluj-pentru-ca-vorbea-in-maghiara-la-telefon\/","title":{"rendered":"Val de reac\u021bii dup\u0103 ce o femeie a fost agresat\u0103 verbal \u00een Cluj pentru c\u0103 vorbea \u00een maghiar\u0103 la telefon"},"content":{"rendered":"
\n

O femeie a fost agresat\u0103 verbal pe strad\u0103, \u00een Cluj, pentru c\u0103 vorbea \u00een limba maghiar\u0103 la telefon. Incidentul a declan\u0219at sute de reac\u021bii pe re\u021belele sociale, unde utilizatorii au pus \u00een balan\u021b\u0103 politica, istoria \u0219i experien\u021bele personale. Ce spun speciali\u0219tii?<\/p>\n

\"primaria<\/picture>\n

Prim\u0103ria Cluj-Napoca. Surs\u0103 foto: Facebook<\/p>\n<\/div>\n

Tudor Duic\u0103, pre\u0219edintele Asocia\u021biei \u201eTeu\u0219\u201d, a scris, \u00eentr-o postare pe Facebook, c\u0103 so\u021bia unuia dintre prietenii s\u0103i ar fi fost, de cur\u00e2nd,\u00a0agresat\u0103 verbal de o femeie, pentru c\u0103 vorbea \u00een maghiar\u0103 la telefon.<\/p>\n

Amintirile anilor \u201990<\/h2>\n

O parte dintre internau\u021bi asociaz\u0103 incidentul cu retorica partidelor suveraniste. Un utilizator scrie: \u201eAUR, SOS, POT \u0219i Putin c\u00e2nd v\u0103d ce dezastru au reu\u0219it s\u0103 creeze \u00een societatea din Rom\u00e2nia: track me.\u201d<\/i><\/p>\n

Un alt user, cu referire la contextul local, noteaz\u0103: \u201eClujul a fost a\u0219a dinainte de renumitele partide. S\u0103 ne amintim c\u0103 12 ani a fost Funar primar \u00een Cluj. \u0218i f\u0103cea treab\u0103 bun\u0103: vopsea b\u0103nci \u00een tricolor, nu accepta s\u0103 \u201enegocieze cu excrocii\u201d de la Coca-Cola, a f\u0103cut s\u0103p\u0103turi arheologice care s\u0103 arate c\u0103 rom\u00e2nii au fost primii \u00een Ardeal… \u201d<\/i>.<\/p>\n

Alte voci, resping ideea unei ostilit\u0103\u021bi generalizate. O participant\u0103 la discu\u021bie spune: \u201eSunt de etnie maghiar\u0103 dar nu din secuime \u0219i nu am \u00een\u021beles niciodat\u0103 ura rom\u00e2nilor fa\u021b\u0103 de maghiari\u2026 Rom\u00e2nii \u0219i maghiarii din Ardeal au convie\u021buit dintotdeauna \u00een pace \u0219i am impresia c\u0103 toat\u0103 ura aceasta vine \u00eentotdeauna de undeva din afara Ardealului. Posibil s\u0103 m\u0103 \u00een\u0219el…\u201d<\/i><\/p>\n

Un alt utilizator, ghid turistic, completeaz\u0103: \u201eEu sunt rom\u00e2n, habar nu am o boab\u0103 de maghiar\u0103\u2026 Absolut niciodat\u0103 nu m-am sim\u021bit discriminat\u2026 C\u0103 exist\u0103 t\u00e2mpi\u021bi \u0219i \u00eentr-o \u2018tab\u0103r\u0103\u2019 \u0219i \u00een alt\u0103 \u2013 \u0219i asta e clar. Dar sunt excep\u021bii, trebuie tratate ca atare \u0219i descurajate.\u201d<\/i><\/p>\n

Al\u021bi participan\u021bi sus\u021bin, de fapt, c\u0103 nu e vorba de o ur\u0103 generalizat\u0103: \u201eNu exist\u0103 ur\u0103 generalizat\u0103. Sunt doar c\u00e2\u021biva, care au prins glas de c\u00e2nd au ap\u0103rut partidele suveraniste.\u201d<\/i> Un alt comentator completeaz\u0103: \u201eHai s\u0103 nu rescriem istoria. \u201eAfar\u0103 cu ungurii din \u021bar\u0103\u201d s-a scandat pe stadion \u0219i \u00een anii \u201990. Nu a adus AUR xenofobia \u00een Rom\u00e2nia.\u201d<\/i><\/p>\n

\u201eAu fost \u0219i r\u0103ni ad\u00e2nci\u201d<\/h2>\n

\u201eAsta e o fals\u0103 impresie \u0219i e bazat\u0103 mai mult pe experien\u021ba personal\u0103. Rela\u021biile au fost foarte tensionate \u00een anumite perioade de timp, \u0219i acele tensiuni au l\u0103sat r\u0103ni ad\u00e2nci. Revolu\u021bia de la 1848 a fost foarte \u00eenc\u0103rcat\u0103 de violen\u021be cu caracter na\u021bionalist. \u00cenainte de aia, \u00een perioada de \u201epace\u201d rom\u00e2nii au fost discrimina\u021bi pe motive religioase. \u00cen perioada celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, cu ocupa\u021bia horthyst\u0103 \u00een nord-vest, a fost teroare \u00een toat\u0103 regula, cu mii de mor\u021bi. Pacificarea conflictelor interetnice a fost f\u0103cut\u0103 cumva cu for\u021ba de ru\u0219i, iar \u00een primii 20 de ani de perioad\u0103 comunist\u0103 s-a pus batista pe \u021bambal\u201d,<\/i> a explicat alt utilizator.\u00a0<\/p>\n

Ostilitatea a erupt violent imediat dup\u0103 Revolu\u021bie, a punctat acesta. \u201eAu fost conflicte interetnice \u00een Secuime \u0219i mai ales la T\u00e2rgu Mure\u0219. De fapt, evenimentele din martie 1990 de la T\u00e2rgu Mure\u0219 (soldate cu mor\u021bi) au fost scuza lui Iliescu pentru a re\u00eenfiin\u021ba Securitatea sub denumirea de SRI. Noi de fapt abia acum, \u00een ultimii poate 15 ani, tr\u0103im o perioad\u0103 mai lini\u0219tit\u0103. Deci te \u00een\u0219eli amarnic, probabil pentru c\u0103 e\u0219ti t\u00e2n\u0103r \u0219i n-ai prins alegerile din \u201992, n-ai auzit de Vatra Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i a\u0219a mai departe\u201d. <\/i><\/p>\n

Conform spuselor sale, \u00een foarte multe sate au izbucnit conflicte \u00een perioada retroced\u0103rilor, pentru c\u0103 unii voiau ordinea veche \u00eenapoi (rom\u00e2nii s\u0103-\u0219i pasc\u0103 vitele pe malul \u0103la \u0219i ungurii pe cel\u0103lalt \u0219i alte asemenea situa\u021bii). \u201eDe traume s\u0103 nu mai vorbim. Bunicii mei au fost coloniza\u021bi de comuni\u0219ti \u00een zona de c\u00e2mpie a jude\u021bului Satu Mare de azi. \u00cen toat\u0103 zona aia, care era aproape exclusiv locuit\u0103 de maghiari, au ap\u0103rut sate rom\u00e2ne\u0219ti la ordin. \u0218i cum bunicii erau la marginea satului nou, se temeau constant c\u0103 vin noaptea ungurii s\u0103 le dea foc la cas\u0103. Asta pentru c\u0103 erau conflicte acolo, ungurii nu-i vedeau cu ochi buni pe noii veni\u021bi \u0219i le mai puneau be\u021be \u00een roate. Mai d\u0103r\u00e2mau un gard, mai d\u0103deau drumul la vite (c\u00e2t au mai avut)… \u0218icane po\u021bi p\u0103\u021bi oriunde, e la noroc efectiv peste ce idiot dai. Eu \u0219tiu un tip care a fost \u0219icanat a\u0219a la un restaurant din Odorhei, i-au zis c\u0103 nu merge baia \u0219i c\u0103 dac\u0103 vrea la baie s\u0103 mearg\u0103 la Lukoil de la ie\u0219irea din ora\u0219. Altul a p\u0103\u021bit \u00een Cristuru Secuiesc s\u0103 se pun\u0103 la mas\u0103 la un local \u0219i patrona\u0219ul s\u0103-i spun\u0103 \u00een maghiar\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii merg la alt bar. Acum pune-te \u00een locul ungurului sau al secuiului, de unde i-o fi venit genul \u0103sta de comportament\u201d, <\/i>a scris el.<\/p>\n

Altcineva a povestit: \u201e Atunci c\u00e2nd eram \u00een liceu am fost la un concurs de cultur\u0103 general\u0103 la nivel na\u021bional, care s-a \u021binut \u00een Satu Mare. Am ie\u0219it o ga\u0219c\u0103 de vreo 10 liceeni s\u0103 m\u00e2nc\u0103m (to\u021bi eram din diferite col\u021buri ale \u021b\u0103rii) \u0219i am nimerit la cel mai apropiat restaurant de c\u0103minul liceului unde eram caza\u021bi. S-a refuzat s\u0103 fim servi\u021bi \u00een rom\u00e2n\u0103, se vorbea cu noi \u00een maghiar\u0103 (niciunul nu \u0219tia o boab\u0103 de maghiar\u0103) \u0219i, de\u0219i clar \u00een\u021belegeau ce ceream (am cerut \u0219i \u00een limba englez\u0103 chiar), am plecat fiindc\u0103 ne tot spuneau ceva \u00een maghiar\u0103, pe ton neprietenos \u0219i practic nu luau comanda. E minunat s\u0103 fii \u00een \u021bara ta \u0219i s\u0103 nu po\u021bi fi servit fiindc\u0103 nu vorbe\u0219ti o limb\u0103 minoritar\u0103. Au trecut ani buni de atunci, dar sentimentul de \u0219oc, dezam\u0103gire \u0219i discriminare a r\u0103mas.\u201d<\/i><\/p>\n

Alt utilizator intervine:\u00a0\u201eAsta cu refuzatul de a vorbi \u00een rom\u00e2n\u0103, eu nu am \u00eent\u00e2lnit nic\u0103ieri\u2026 Nu zic c\u0103 e exclus\u2026 dar eu personal nu am \u00eent\u00e2lnit a\u0219a ceva.\u201d<\/i><\/p>\n

\u201eStr\u0103ini\u201d \u00een propriile ora\u0219e<\/h2>\n

Discu\u021bia se extinde c\u0103tre statutul celor percepu\u021bi drept \u201estr\u0103ini\u201d, veni\u021bi din alte zone ale \u021b\u0103rii \u0219i c\u0103tre migra\u021bia intern\u0103 spre ora\u0219e, tem\u0103 recurent\u0103 \u00een Cluj \u0219i Bucure\u0219ti. Un participant scrie: \u201eAm stat doi ani \u00een Cluj\u2026 \u0219i mi s-a spus \u201esudist\u201d sau \u201emitic\u201d\u2026\u201d <\/i>Altul r\u0103spunde: \u201eIronic, popula\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 din Cluj este relativ recent\u0103. Nu prea g\u0103se\u0219ti familii rom\u00e2ne\u0219ti stabilite acolo de mai mult de trei genera\u021bii. To\u021bi rom\u00e2nii din Cluj sunt, de fapt, veni\u021bi din alte p\u0103r\u021bi.\u201d <\/i>Al\u021bii observ\u0103 c\u0103 aceea\u0219i etichetare se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u0219i \u00een Capital\u0103: \u201eP\u0103i a\u0219a e \u0219i \u00een Bucure\u0219ti\u2026 e\u0219ti \u021b\u0103ran dac\u0103 nu e\u0219ti la a treia genera\u021bie\u2026\u201d<\/i><\/p>\n

Mai sunt \u0219i useri care vorbesc despre dublul standard \u0219i fac compara\u021bii privind tratamentul rom\u00e2nilor \u00een afara \u021b\u0103rii sau al altor minorit\u0103\u021bi. \u201eDac\u0103 ar p\u0103\u021bi ceva similar un rom\u00e2n din Cern\u0103u\u021bi, ce am spune?\u201d, <\/i>\u00eentreab\u0103 un utilizator. R\u0103spunsurile vorbesc despre reflexe na\u021bionaliste \u0219i despre cum rom\u00e2nii sunt\u00a0\u201ecampioni la dublu standard\u201d<\/i>.<\/p>\n

\u201eNu mai generaliza\u021bi dup\u0103 un singur caz sau doar cateva\u201d, <\/i>semnaleaz\u0103 un participant. Altul opineaz\u0103:\u00a0\u201eEu cred c\u0103 exist\u0103 maghiari care ur\u0103sc rom\u00e2ni \u0219i rom\u00e2ni care ur\u0103sc maghiari\u2026 dar nu to\u021bi\u2026 s\u0103 sper\u0103m c\u0103 num\u0103rul extremi\u0219tilor nu cre\u0219te.\u201d<\/i><\/p>\n

Memoria colectiv\u0103<\/h2>\n

\u201eIncidentul de la Cluj a reaprins discu\u021biile despre rela\u021biile rom\u00e2no-maghiare. Nu are cum s\u0103 fie o surpriz\u0103: asemenea episoade aparent minore func\u021bioneaz\u0103 ca scurtcircuite simbolice, aduc\u00e2nd la suprafa\u021b\u0103 tensiuni istorice care n-au fost rezolvate vreodat\u0103, ci au fost doar ascunse ori rescrise convenabil. \u00cen discursul public post-1989, dar \u0219i \u00eenainte, s-a cultivat adesea ideea unei convie\u021buiri armonioase, ca \u0219i cum trecutul dureros al conflictelor \u0219i discrimin\u0103rilor ar fi disp\u0103rut prin simpla trecere a timpului. \u00cen realitate, istoria nu a fost uitat\u0103, ci falsificat\u0103 sau \u00eempins\u0103 \u00een subsolul memoriei colective\u201d,<\/i> declar\u0103, pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d Florin Poenaru, antropolog, lector la Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 Social\u0103 (Universitatea din Bucure\u0219ti).<\/p>\n

Conform spuselor sale, \u0219coala, manualele, ceremoniile oficiale au prezentat mereu o versiune selectiv\u0103 a trecutului, \u00een care diferen\u021bele \u0219i tensiunile erau minimalizate sau negate. \u201eAceast\u0103 amnezie programatic\u0103 are un pre\u021b. De ce? Pentru c\u0103 \u00een momente de criz\u0103 r\u0103bufne\u0219te ceea ce a fost reprimat: resentimentele, stereotipurile, interpret\u0103rile concurente ale istoriei. Nu cred c\u0103 e deplasat s\u0103 citim \u00eentr-un incident aparent minor o dinamic\u0103 social\u0103 mai larg\u0103: istoriografia oficial\u0103 a obfuscat, dac\u0103 nu chiar negat, procesele reale ce au avut loc \u00een urma form\u0103rii statului na\u021bional rom\u00e2n \u00een 1918. Unul dintre aceste procese are de-a face cu procesul de \u201drom\u00e2nizare\u201d a Transilvaniei unde popula\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 era profund minoritar\u0103 \u00een centrele urbane. Statul rom\u00e2n, \u00een perioada interbelic\u0103, a \u00eencercat s\u0103 remedieze acest aspect, dar ca mai toate politicile sale, \u0219i acesta a fost un e\u0219ec – din perspectiva intereselor sale\u201d,<\/i> completeaz\u0103 acesta.<\/p>\n

De altfel, procesul a fost continuat cu o mai mare anvergur\u0103 de statul comunist. \u201eProcesul ini\u021bial de rom\u00e2nizare prin industrializare \u00eenceput \u00een anii ’50 a fost dublat rapid \u00eenc\u0103 din anii ’70 de o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 na\u021bionalist\u0103 ce viza chiar \u0219teregerea oric\u0103rei memorii sociale \u0219i urbane ce nu se \u00eencadra \u00een istoria oficial\u0103 triumfalist\u0103 despre rom\u00e2ni. Clujul, \u00een special, a fost vizat de aceast\u0103 transformare, inclusiv prin ad\u0103ugarea numelui roman de Napoca \u00een baza unei topografii istorice mai degrab\u0103 pl\u0103smuite. Na\u021bionalismul a fost o form\u0103 de compensare istoric\u0103 a unei inferiorit\u0103\u021bi sociale \u0219i politice, reale sau imaginate, \u0219i o agresiv\u0103 afirmare a unui noi rela\u021bii de putere. Paroxismul a fost atins \u00een epoca hiper-na\u021bionalist\u0103 a mandatului lui Funar \u0219i a b\u0103ncu\u021belor tricolore c\u00e2nd, \u00een mod paradoxal, tocmai puterea afirm\u0103rii rom\u00e2nit\u0103\u021bii \u00een ora\u0219 ar\u0103ta exact fragilitatea ei, teama c\u0103 aceasta este de fapt ilegitim\u0103<\/i>\u201d, continu\u0103 Florin Poenaru. <\/p>\n

\u00cen opinia sa, contextul episodului recent de la Cluj este \u00eens\u0103 altul: ascensiunea extremei drepte na\u021bionaliste \u0219i cu v\u0103dite simpatii legionare care se hr\u0103ne\u0219te exact din violen\u021ba asupra celora considera\u021bi str\u0103ini \u0219i diferi\u021bi. \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere contextul socio-economic actual, nu doar \u00een Rom\u00e2nia, astfel de evenimente sunt, din nefericire, doar uvertura a ceea ce va urma<\/i>\u201d, adaug\u0103 acesta.<\/p>\n

De ce nu se va repeta T\u00e2rgu Mure\u0219ul din 1990<\/h2>\n

Dac\u0103 \u00een martie 1990, la T\u00e2rgu Mure\u0219, Rom\u00e2nia a tr\u0103it cel mai grav episod de violen\u021b\u0103 interetnic\u0103 postcomunist\u0103, soldat cu mor\u021bi \u0219i sute de r\u0103ni\u021bi, cunoscutul istoric Marius Oprea crede c\u0103 ast\u0103zi o reeditare a unui astfel de conflict este improbabil\u0103, tocmai pentru c\u0103 mecanismele politice \u0219i sociale func\u021bioneaz\u0103 diferit.\u00a0<\/p>\n

\u201eEu nu cred c\u0103 mai poate avea loc o reeditare a unui episod T\u00e2rgu Mure\u0219. Securitatea nu mai are nevoie de cau\u021bion\u00e4ri violente, ci de lini\u0219te \u00een care s\u0103 \u0219i fac\u0103 afacerile. Rezervi\u0219ti ei \u0219i cei din armata fostei RSR nu sunt capabili de asemenea organiz\u0103ri \u0219i manipul\u0103ri, ei sunt doar gregari \u0219i primitivi, \u00eentr un soi de patriotism sfoar\u0103itor, declarativ. Iar politicienii care vor s\u0103 exploateze asemenea momente, \u00ee\u0219i vor da seama c\u0103 e contraproductiv, de fapt toat\u0103 lumea a putut vedea c\u0103 mini\u0219trii UDMR au fost de mai bine de un deceniu cei mai eficien\u021bi. Nimeni nu poate \u0219i nu are s\u0103 c\u00e2\u0219tige din a\u0219a ceva, c\u0103 urmare nu cred c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla ceva, de\u0219i accidente istorice s au mai v\u0103zut. Dar numai o m\u00e2n\u0103 de nebuni care vor s\u0103 salveze Ardealul p\u0103lmuind unguroaice nu pot avea, cred, vreun efect, dec\u00e2t s\u0103 se umple pe sine de ridicol\u201d, <\/i>a explicat pentru Adev\u0103rul Marius Oprea.\u00a0<\/p>\n

Cazul a fost preluat \u0219i pe r\/Romania. \u00cen sutele de comentarii apar trei direc\u021bii.<\/a> Pe de-o parte, sunt utilizatorii care leag\u0103 incidentul de climatul politic actual, pe de alta – cei care invoc\u0103 istoria tensiunilor rom\u00e2no-maghiare \u0219i mai sunt cei care aduc contraexemple din convie\u021buirea zilnic\u0103 \u00eentre rom\u00e2ni \u0219i maghiari.<\/p>\n

\u201eEu nu cred c\u0103 mai poate avea loc o reeditare a unui episod T\u00e2rgu Mure\u0219. Securitatea nu mai are nevoie de cau\u021bion\u00e4ri violente, ci de lini\u0219te \u00een care s\u0103 \u0219i fac\u0103 afacerile. Rezervi\u0219ti ei \u0219i cei din armata fostei RSR nu sunt capabili de asemenea organiz\u0103ri \u0219i manipul\u0103ri, ei sunt doar gregari \u0219i primitivi, \u00eentr-un soi de patriotism sfor\u0103itor, declarativ. Iar politicienii care vor s\u0103 exploateze asemenea momente, \u00ee\u0219i vor da seama c\u0103 e contraproductiv, de fapt toat\u0103 lumea a putut vedea c\u0103 mini\u0219trii UDMR au fost de mai bine de un deceniu cei mai eficien\u021bi. Nimeni nu poate \u0219i nu are s\u0103 c\u00e2\u0219tige din a\u0219a ceva, c\u0103 urmare nu cred c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla ceva, de\u0219i accidente istorice s au mai v\u0103zut. Dar numai o m\u00e2n\u0103 de nebuni care vor s\u0103 salveze Ardealul p\u0103lmuind unguroaice nu pot avea, cred, vreun efect, dec\u00e2t s\u0103 se umple pe sine de ridicol\u201d.<\/i><\/p>\n

Na\u021bionalismul ca fund\u0103tur\u0103 ideologic\u0103<\/h2>\n

Altcineva spune: \u201eProblema e c\u0103 na\u021bionalismul e un concept prea limitat, care ajunge la exces tocmai din cauza limitelor lui. Tocmai pentru c\u0103 teoria zice una (\u021bar\u0103-na\u021biune, p\u0103m\u00e2nt contiguu, religie, limb\u0103, ras\u0103, culoare etc.), dar realitatea e mult prea complex\u0103 – teritorii necontigue locuite de unii oameni cu o limb\u0103, diverse comunit\u0103\u021bi cu alt\u0103 religie, dar care vorbesc aceea\u0219i limb\u0103 (\u0219i toate combina\u021biile care se pot inventa din aceste atribute), zone coabitate de mai multe etnii, religii, limbi, c\u0103s\u0103torii interetnice, copii crescu\u021bi bilingvi\u201d.<\/i><\/p>\n

\u00cen opinia sa, na\u021bionalismul nu propune o solu\u021bie pentru toate cazurile care nu apar \u00een teorie, dar sunt prezente \u00een realitate. \u201eSolu\u021bia propus\u0103 p\u00e2n\u0103 acum a fost fie ocuparea \u0219i convertirea popula\u021biei (\u00eencercat\u0103 de toate \u021b\u0103rile-na\u021biuni ale vremii, de la ru\u0219i la francezi, unguri \u0219i rom\u00e2ni), fie str\u0103mutarea popula\u021biei care nu corespunde criteriilor (Dobrogea, de exemplu, Basarabia), fie genocidul, palestinienii, armenii, kurzii, evreii ar fi exemple\u201d. <\/i><\/p>\n

\u00cen toate cazurile, scrie el, na\u021bionalismul transform\u0103 luptele acestea pentru p\u0103m\u00e2nt, resurse \u0219i oameni \u00een lupte existen\u021biale \u0219i duce la atrocit\u0103\u021bi teribile. \u201eC\u0103 dac\u0103 nu cure\u021bi \u0219i ultimul palestinian, bulgar sau ungur, \u00ee\u021bi st\u0103 \u0103la ca un ghimpe \u00een coast\u0103, te saboteaz\u0103 \u00een orice fel posibil. Vezi kurzii \u0219i Turcia.\u00a0 Apoi, preten\u021biile teritoriale, \u0219i ar trebui s\u0103 fie clar pentru noi aici, cu Ardealul, nu pot vreodat\u0103 s\u0103 fie rezolvate. Eu zic c\u0103 m\u0103 trag din romani, tu zici c\u0103 te tragi din sarma\u021bi, eu zic c\u0103-s din Cucuteni, din epoca bronzului, tu zici c\u0103 erai c\u0103l\u0103re\u021b nomad din neolitic. \u0218i a\u0219a se ajunge la Magyarosaurus Dacus. Nu exist\u0103 o solu\u021bie logic\u0103 \u0219i pa\u0219nic\u0103 pe care s\u0103 o poat\u0103 accepta ambele \u021b\u0103ri-na\u021biuni g\u00e2ndind ca un popor na\u021bionalist fiecare.<\/i><\/p>\n

Exist\u0103 \u00een schimb solu\u021bii ne-na\u021bionaliste, <\/i>Uniunea European\u0103 de exemplu, care face discu\u021bia<\/a> despre aceste teritorii neimportant\u0103. Probabil mai sunt \u0219i alte solu\u021bii care s\u0103 nu implice r\u0103zboi \u0219i anihilare, dar na\u021bionalismul e un concept prea simplu \u0219i care e demonstrat c\u0103 e un dead-end ideologic\u201d,<\/i> conchide el.<\/p>\n

De la ce a plecat discu\u021bia<\/h2>\n

Amintim c\u0103, \u00een urma apari\u021biei \u00een spa\u021biul public a unor relat\u0103ri privind un incident petrecut \u00een zona G\u0103rii din municipiul Cluj-Napoca, Inspectoratul de Poli\u021bie Jude\u021bean Cluj a anun\u021bat c\u0103 s-a autosesizat.<\/p>\n

\u201e\u00cen data de 5 septembrie a.c., poli\u021bi\u0219tii din cadrul Sec\u021biei 1 Poli\u021bie Cluj s-au sesizat din oficiu cu privire la s\u0103v\u00e2r\u0219irea infrac\u021biunii de incitare la violen\u021b\u0103, ur\u0103 sau discriminare. S-au demarat verific\u0103ri cu celeritate pentru identificarea persoanelor implicate, stabilirii situa\u021biei de fapt \u0219i luarea m\u0103surilor legale ce se impun\u201d,<\/i> a transmis IPJ Cluj.<\/p>\n

Potrivit ziardecluj.ro, victima ar fi fost abordat\u0103 de o femeie necunoscut\u0103, deranjat\u0103 c\u0103 aceasta vorbea la telefon \u00een limba maghiar\u0103. \u201eBozgoroaic\u0103, ungure\u0219te s\u0103 vorbe\u0219ti acas\u0103, nu pe strad\u0103 \u00een Cluj!\u201d<\/i>, i-ar fi spus agresoarea, conform relat\u0103rii lui Tudor Duic\u0103, pre\u0219edintele Asocia\u021biei \u201eTeu\u0219\u201d, care promoveaz\u0103 o Transilvanie multietnic\u0103.<\/p>\n

\u201eNu se poate a\u0219a ceva, devine periculos s\u0103 vorbe\u0219ti \u00een maghiar\u0103 pe str\u0103zile Clujului. Trebuie s\u0103 fim solidari cu maghiarii, nu-i putem l\u0103sa la cheremul acestor cretini, c\u0103 altfel nu le pot spune\u201d, <\/i>a declarat Duic\u0103 pentru aceea\u0219i surs\u0103.<\/p>\n

Astfel de episoade pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii climatul de siguran\u021b\u0103 \u00eentr-un ora\u0219 multicultural \u0219i turistic, cum este Cluj-Napoca. \u00cen urm\u0103 cu doar c\u00e2teva zile, un alt caz similar a fost semnalat la Flore\u0219ti, unde un b\u0103rbat a fost agresat pentru simplul fapt c\u0103 vorbea \u00een limba maghiar\u0103 \u00eentr-un magazin.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O femeie a fost agresat\u0103 verbal pe strad\u0103, \u00een Cluj, pentru c\u0103 vorbea \u00een limba maghiar\u0103 la telefon. Incidentul a declan\u0219at sute de reac\u021bii pe […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7501,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-7500","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7500","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7500"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7500\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7501"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7500"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7500"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7500"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}