{"id":7132,"date":"2025-09-01T11:07:44","date_gmt":"2025-09-01T11:07:44","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/01\/serbarile-de-la-tebea-in-memoria-lui-avram-iancu-locul-pe-care-politicienii-il-cauta-o-data-pe-an-uitat-in-restul-timpului\/"},"modified":"2025-09-01T11:07:44","modified_gmt":"2025-09-01T11:07:44","slug":"serbarile-de-la-tebea-in-memoria-lui-avram-iancu-locul-pe-care-politicienii-il-cauta-o-data-pe-an-uitat-in-restul-timpului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/09\/01\/serbarile-de-la-tebea-in-memoria-lui-avram-iancu-locul-pe-care-politicienii-il-cauta-o-data-pe-an-uitat-in-restul-timpului\/","title":{"rendered":"Serb\u0103rile de la \u021aebea, \u00een memoria lui Avram Iancu. Locul pe care politicienii \u00eel caut\u0103 o dat\u0103 pe an, uitat \u00een restul timpului"},"content":{"rendered":"
\n

\u021aebea, satul unde se afl\u0103 locul de veci al lui Avram Iancu, se anim\u0103 la \u00eenceput de septembrie, odat\u0103 cu serb\u0103rile na\u021bionale dedicate \u201eCr\u0103i\u0219orului Mun\u021bilor\u201d. \u00cen restul anului, r\u0103m\u00e2ne un loc uitat de turi\u0219ti \u0219i de politicienii care se \u00eenghesuie aici la s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n

\"\u021aebea<\/picture>\n

\u021aebea a devenit adesea un loc al defil\u0103rilor cu substrat politic. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n<\/div>\n

La \u00eenceput de septembrie, localitatea \u021aebea din jude\u021bul Hunedoara (video, din 2024)<\/i> revine \u00een aten\u021bia rom\u00e2nilor, iar a\u0219ez\u0103rile din jur atrag turi\u0219ti. <\/p>\n

Acest fapt se datoreaz\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, lui Avram Iancu (1824\u20131872), una dintre figurile emblematice ale rom\u00e2nilor, comemorat anual la \u021aebea, \u00een prima sau a doua duminic\u0103 din septembrie, \u00een preajma datei mor\u021bii sale, 10 septembrie.<\/p>\n

Pe 7 septembrie, mii de rom\u00e2ni sunt a\u0219tepta\u021bi din nou la Serb\u0103rile Na\u021bionale de la \u021aebea, organizate cu prilejul \u00eemplinirii a 153 de ani de la moartea celui supranumit \u201eCr\u0103i\u0219orul Mun\u021bilor\u201d. <\/p>\n

Programul cuprinde, duminic\u0103 diminea\u021ba, o slujb\u0103 religioas\u0103, o parad\u0103 militar\u0103, depunerea de coroane la morm\u00e2ntul s\u0103u din curtea bisericii ortodoxe \u0219i, ulterior, un spectacol folcloric, la care vor participa, printre al\u021bii, arti\u0219tii Nicolae Furdui Iancu \u0219i Paula Hriscu.<\/p>\n

\u021aebea, locul b\u0103ilor de mul\u021bime<\/h2>\n

\u00cen ultimii ani, num\u0103rul participan\u021bilor la aceste serb\u0103ri a fost \u00eentr-o continu\u0103 sc\u0103dere, iar manifestarea a fost tot mai des marcat\u0103 de \u00eencerc\u0103rile politicienilor \u0219i ale simpatizan\u021bilor de partid de a ie\u0219i \u00een eviden\u021b\u0103. <\/p>\n

\u00cen timpul slujbei religioase \u0219i al ceremonialului de depunere a coroanelor, locul din jurul morm\u00e2ntului este ocupat de politicieni \u0219i oficialit\u0103\u021bi, iar publicul este \u021binut la distan\u021b\u0103, dincolo de gardurile p\u0103zite de jandarmi, \u00een afara complexului de la \u021aebea sau \u00een cimitir.<\/p>\n

\u00cen 2024, atmosfera a fost tensionat\u0103 dup\u0103 ce europarlamentarul Diana \u0218o\u0219oac\u0103 a provocat un incident controversat. Un localnic i-a certat pe cei din suita sa, acuz\u00e2ndu-i c\u0103 huiduiau \u00een curtea bisericii.<\/p>\n

\u201eNu ave\u021bi voie s\u0103 veni\u021bi \u00een cimitir s\u0103 \u00eenjura\u021bi, nesim\u021bi\u021bilor. Aici este biseric\u0103 \u0219i cimitir, b\u0103i javrelor<\/i>\u201d, le-a strigat acesta.<\/p>\n

Replica politicianului a fost la fel de agresiv\u0103.<\/a><\/p>\n

\u201eSunte\u021bi sclavi. Sclavilor. Avram Iancu nu ar fi acceptat a\u0219a ceva. Ru\u0219ine s\u0103 v\u0103 fie, c\u0103 v\u0103 tr\u0103da\u021bi mo\u021bul. Voi sunte\u021bi mo\u021bi, m\u0103?<\/i>\u201d, a r\u0103spuns Diana \u0218o\u0219oac\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2023, politicienii au fost din nou \u00een prim-plan. Fostul premier Nicolae Ciuc\u0103, pe atunci pre\u0219edinte al Senatului, a fost \u00eent\u00e2mpinat cu huiduieli \u0219i claxoane ale camioanelor parcate \u00een apropierea complexului istoric, \u00een timp ce rostea mesajul comemorativ despre Avram Iancu. Tot atunci, George Simion \u0219i Diana \u0218o\u0219oac\u0103 s-au num\u0103rat printre numero\u0219ii politicieni prezen\u021bi la eveniment, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i la edi\u021bia din 2022.<\/p>\n

\u00cen 2021 \u0219i 2020, serb\u0103rile s-au desf\u0103\u0219urat \u00eentr-un cadru mai restr\u00e2ns, din cauza pandemiei de Covid-19, cu mai pu\u021bini invita\u021bi din r\u00e2ndul clasei politice \u0219i c\u00e2teva sute de participan\u021bi.<\/p>\n

\u201e\u00cen trecut, era mult mai mult\u0103 lume aici. Veneau \u0219i zeci de mii de oameni prin anii \u201870 – \u201880 la \u021aebea, nu doar pentru Avram Iancu, dar \u0219i pentru a petrece la serbarea c\u00e2mpeneasc\u0103. Umpleau dealurile din jur. Dar cu timpul ora\u0219ul Brad \u0219i satele s-au mai depopulat, iar interesul pentru astfel de evenimente a mai sc\u0103zut\u201d<\/i>, \u00ee\u0219i aminte\u0219te un localnic. <\/p>\n

\u021aebea, t\u0103cut\u0103 \u0219i uitat\u0103 364 de zile pe an<\/h2>\n

Complexul de la \u021aebea,<\/a> o a\u0219ezare pitoreasc\u0103 de pe valea Cri\u0219ului Alb, care desparte Mun\u021bii Apuseni de Mun\u021bii Metaliferi, r\u0103m\u00e2ne aproape pustiu \u00een restul anului.<\/p>\n

Satul aflat la 7\u20138 kilometri de municipiul Brad, \u00een comuna Baia de Cri\u0219, este tranzitat de \u0219oseaua Deva\u2013Oradea (DN 76) \u0219i, \u00een ciuda importan\u021bei sale istorice, pu\u021bini c\u0103l\u0103tori \u00eei acord\u0103 aten\u021bie. <\/p>\n

Cei care se opresc la complexul istoric din \u021aebea g\u0103sesc aici morm\u00e2ntul lui Avram Iancu, cimitirul eroilor \u2013 unde sunt \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi solda\u021bi rom\u00e2ni din Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i al\u021bi participan\u021bi la evenimente istorice din Apuseni \u2013, dar \u0219i Gorunul lui Horea, arborele secular care aminte\u0219te de liderul mo\u021bilor \u00een timpul r\u0103scoalei din 1784.<\/p>\n

Baia de Cri\u0219, umbra lui Avram Iancu<\/h2>\n

Aflat\u0103 \u00een vecin\u0103tatea satului \u021aebea, Baia de Cri\u0219 a fost vreme \u00eendelungat\u0103 o localitate important\u0103 din vestul Rom\u00e2niei. P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea a fost re\u0219edin\u021ba administrativ\u0103 a comitatului Zarand, iar p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului XX aici func\u021bionau o prefectur\u0103 \u0219i o judec\u0103torie. Ridicat\u0103 \u00een Evul Mediu, m\u0103n\u0103stirea franciscan\u0103 din centrul localit\u0103\u021bii impresioneaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi prin dimensiunile sale.<\/p>\n

\u00cen Baia de Cri\u0219 se afl\u0103 \u0219i locul unde Avram Iancu a fost g\u0103zduit \u00een ultimele zile din via\u021b\u0103 \u0219i unde a murit, ast\u0103zi transformat \u00eentr-un mic muzeu.<\/p>\n

\u201eAvram Iancu pieri \u00een 1872 \u00een tinda casei unui s\u0103rac din Baia de Cri\u0219, a unui covrigar. De aici \u00eel aduser\u0103, ca pe at\u00e2\u021bia al\u021bii din Baia de Cri\u0219, care n-au o biseric\u0103 \u0219i un cimitir acolo, la \u021aebea. \u0218i l\u00e2ng\u0103 d\u00e2nsul vechiul stejar cu trunchiul m\u00e2ndru mai r\u0103sfir\u0103 crengile puternice, ce cad pe r\u00e2nd \u0219i se \u00eennoiesc \u00eentr-una\u201c,<\/i> amintea istoricul Nicolae Iorga.<\/p>\n

Tot aici se g\u0103sesc cl\u0103dirile istorice ale fostei prefecturi \u0219i judec\u0103torii, dar \u0219i case din secolul al XIX-lea, monumente de art\u0103 \u0219i pl\u0103ci comemorative dedicate \u201eCr\u0103i\u0219orului Mun\u021bilor\u201d.<\/p>\n

\u00cen prezent, Baia de Cri\u0219, c\u00e2ndva un centru administrativ \u0219i minier, \u0219i-a pierdut din importan\u021b\u0103. Satele sale mai num\u0103r\u0103 circa 2.100 de locuitori, la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de deceniile trecute, iar gara a ajuns \u00een ruin\u0103.<\/p>\n

Ora\u0219ul Brad mai str\u0103luce\u0219te prin Muzeul Aurului<\/h2>\n

Municipiul Brad a p\u0103strat amintirea lui Avram Iancu, dar, la fel ca majoritatea localit\u0103\u021bilor de pe valea Cri\u0219ului, a fost afectat \u00een ultimele decenii de declinul economic care a cuprins \u021binutul.<\/p>\n

Liceul din localitate, fondat \u00een ultimii ani de via\u021b\u0103 ai lui Avram Iancu, \u00eei poart\u0103 numele \u0219i aminte\u0219te at\u00e2t de eroul transilvan, c\u00e2t \u0219i de p\u0103rintele Arsenie Boca, fost elev al s\u0103u.<\/p>\n

Unele monumente dedicate Cr\u0103i\u0219orului Mun\u021bilor \u00eempodobesc centrul municipiului Brad, \u00eens\u0103 atrac\u021bia principal\u0103 a ora\u0219ului r\u0103m\u00e2ne Muzeul Aurului, unic \u00een Europa.<\/p>\n

Bogatele mine de aur din zona Bradului \u0219i uzinele acestora, reunite \u00een centrul minier Barza, au fost \u00eenchise \u00een anii 2000, iar de atunci ora\u0219ul cu 13.000 de locuitori \u0219i comunele din jur nu \u0219i-au mai revenit pe plan industrial. <\/p>\n

Gara de epoc\u0103 din Brad (video), veche de 130 de ani, este acum pustie, iar spectaculoasa cale ferat\u0103 Deva\u2013Brad, construit\u0103 \u00eentre 1939 \u0219i 1987, a fost dezafectat\u0103 \u00een anii \u201990.<\/p>\n

\u00cen vecin\u0103tatea Bradului, comuna Cri\u0219cior, locul marilor mine de aur din Mun\u021bii Metaliferi \u0219i al unora dintre evenimentele dramatice ale r\u0103scoalei lui Horea \u0219i revolu\u021biei transilvane, a r\u0103mas \u0219i ea doar o amintire a fostului mare centru minier Barza.<\/p>\n

Avram Iancu, eroul tragic al mo\u021bilor<\/h2>\n

Avram Iancu (1824\u20131872) a fost o personalitate emblematic\u0103 a istoriei rom\u00e2nilor. \u00cen anii mi\u0219c\u0103rilor revolu\u021bionare de la mijlocul secolului al XIX-lea, c\u00e2nd Transilvania devenise scena unui r\u0103zboi civil, t\u00e2n\u0103rul avocat rom\u00e2n a fost omul de care \u0219i-au legat speran\u021bele mo\u021bii, implica\u021bi \u00een ac\u021biunile politice \u0219i \u00een luptele de ap\u0103rare a comunit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti. Soarta celui supranumit Cr\u0103i\u0219orul Mun\u021bilor a fost \u00eens\u0103 una tragic\u0103.<\/p>\n

La doar c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 \u00eencheierea Revolu\u021biei de la 1848\u20131849, \u00een timpul c\u0103reia s-a remarcat ca lider energic, dar incomod pentru autorit\u0103\u021bile habsburgice \u0219i maghiare, Iancu s-a retras din via\u021ba public\u0103. \u00cen ultimii ani, o depresie profund\u0103 \u00eel afecta, sus\u021bin unii istorici, iar boala de care suferea i-a gr\u0103bit sf\u00e2r\u0219itul, la doar 48 de ani.<\/p>\n

La \u00eenceputul anului 1872, starea lui de s\u0103n\u0103tate s-a agravat. A fost internat \u00een spitalul din Baia de Cri\u0219, unde \u0219i-a petrecut ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni din via\u021b\u0103. Avram Iancu a fost g\u0103sit mort \u00een diminea\u021ba zilei de 10 septembrie 1872, pe prispa casei unui localnic din Baia de Cri\u0219, Lieber, brutarul la care tr\u0103sese peste noapte.<\/p>\n

Asupra sa au fost g\u0103site o n\u0103fram\u0103, un fluier din lemn de cire\u0219 \u0219i o jalb\u0103 c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Franz Joseph, uns\u0103 \u0219i mototolit\u0103, pe care nu a mai trimis-o niciodat\u0103. \u00cen scrisoare, Avram Iancu se pl\u00e2ngea c\u0103 a ajuns un om \u201efr\u00e2nt cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire, \u00eentr-o stare vrednic\u0103 de a se numi mizer\u0103\u201d.<\/p>\n

Preotul a consemnat pe certificatul de deces numele \u201eAvram Iancu, eroul rom\u00e2nilor\u201d, v\u00e2rsta de 48 de ani \u0219i men\u021biunea \u201emoarte fireasc\u0103\u201d.<\/p>\n

Avram Iancu a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la \u021aebea, \u00een cimitirul ortodox, l\u00e2ng\u0103 Gorunul lui Horea.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u021aebea, satul unde se afl\u0103 locul de veci al lui Avram Iancu, se anim\u0103 la \u00eenceput de septembrie, odat\u0103 cu serb\u0103rile na\u021bionale dedicate \u201eCr\u0103i\u0219orului Mun\u021bilor\u201d. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7133,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-7132","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7132","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7132"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7132\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7133"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7132"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7132"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7132"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}