{"id":7074,"date":"2025-08-30T11:07:07","date_gmt":"2025-08-30T11:07:07","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/30\/romania-adevarata-patrie-a-prunelor-beneficiile-imense-pentru-sanatate-ale-fructelor-zemoase-ale-toamnei\/"},"modified":"2025-08-30T11:07:07","modified_gmt":"2025-08-30T11:07:07","slug":"romania-adevarata-patrie-a-prunelor-beneficiile-imense-pentru-sanatate-ale-fructelor-zemoase-ale-toamnei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/08\/30\/romania-adevarata-patrie-a-prunelor-beneficiile-imense-pentru-sanatate-ale-fructelor-zemoase-ale-toamnei\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, adev\u0103rata patrie a prunelor. Beneficiile imense pentru s\u0103n\u0103tate ale fructelor zemoase ale toamnei"},"content":{"rendered":"
\n

Rom\u00e2nia este unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de prune din lume, \u00eens\u0103 fructele, de\u0219i bogate \u00een vitamine, antioxidan\u021bi \u0219i fibre, au fost folosite din cele mai vechi timpuri \u00een special pentru fabricarea b\u0103uturilor alcoolice. Studiile recente arat\u0103 beneficiile reale pentru s\u0103n\u0103tate ale acestora.<\/p>\n

\"Prunele<\/picture>\n

Prunele sunt extrem de s\u0103n\u0103toase. Sursa: Freepik.com<\/p>\n<\/div>\n

Rom\u00e2nii au o tradi\u021bie \u00eendelungat\u0103 a cultiv\u0103rii prunelor, un soi fructifer pu\u021bin preten\u021bios \u0219i bine adaptat zonelor deluroase \u0219i subcarpatice din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Prunele \u0219i \u201erudele\u201d lor corcodu\u0219ele au fost folosite \u00een principal pentru realizarea b\u0103uturilor alcoolice ca rachiul \u0219i \u021buica, \u00een timp ce uneori valoarea lor nutritiv\u0103 \u0219i \u00een s\u0103n\u0103tate a fost trecut\u0103 \u00een plan secund sau neglijat\u0103. <\/p>\n

Produc\u021bia ridicat\u0103 a livezilor de prune \u0219i perisabilitatea lor i-a f\u0103cut pe rom\u00e2ni de multe ori s\u0103 le rezerve distil\u0103rii. Muli rom\u00e2ni s-au convins \u0219i de beneficiile aduse de consumul prunelor, crude, conservate sau uscate.\u00a0<\/p>\n

Prunul, frate cu rom\u00e2nul din cele mai vechi timpuri<\/h2>\n

Prunii au fost cultiva\u021bi pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei \u00eenc\u0103 din Antichitate, iar \u00een Evul Mediu m\u0103rturiile despre livezile din \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne \u0219i Transilvania s-au \u00eenmul\u021bit.<\/p>\n

\u201ePrunii, zi\u0219i inim\u0103 de porumbel, sunt at\u00e2t de mul\u021bi \u00eenc\u00e2t seam\u0103n\u0103 cu o mare care se revars\u0103. Prunele sunt de culori \u0219i soiuri variate: albe, galbene, ro\u0219ii, ruginii \u0219i sunt foarte gustoase. Cire\u0219ii, cu fructe ro\u0219ii, sunt at\u00e2t de mul\u021bi \u00eenc\u00e2t par ni\u0219te p\u0103duri. Sunt \u0219i soiuri minunate de pere\u201d, <\/i>nota Paul de Alep, arhidiaconul Antiohiei, descriind livezile m\u0103n\u0103stirilor din Ia\u0219i la mijlocul secolului al XVII-lea.<\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, cetatea Oradiei era vestit\u0103 pentru livezile sale de pruni, dup\u0103 cum consemna Evlya Celebi, un alt c\u0103rturar faimos al secolului al XVII-lea. \u00cen secolele urm\u0103toare, cultivarea prunilor \u00een \u021binuturile rom\u00e2ne\u0219ti a devenit o tradi\u021bie recunoscut\u0103, la fel ca \u0219i preparatele ob\u021binute din fructe. Rachiurile se num\u0103rau printre b\u0103uturile preferate ale localnicilor, fapt remarcat de numero\u0219i c\u0103l\u0103tori str\u0103ini.<\/p>\n

\u201eMunteanul e deprins cu o via\u0163\u0103 sobr\u0103. Hrana sa este compus\u0103 din lapte, legume, pu\u0163in\u0103 carne, uscat\u0103 \u015fi s\u0103rat\u0103, numit\u0103 pastram\u0103. B\u0103utura sa este rachiul, un fel de b\u0103utur\u0103 cam spirtoas\u0103, extras\u0103 din prune; nu prea \u00eei place vinul. El are fa\u0163\u0103 rumen\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103toas\u0103, de\u015fi, c\u00e2teodat\u0103, are friguri, destul de frecvente \u00een Rom\u00e2nia. Din cauza obi\u015fnuin\u0163ei sale de a m\u00e2nca fructele \u00eenc\u0103 crude, alearg\u0103 \u00eendat\u0103 la rachiu \u015fi la \u201eo mie \u015fi una de leacuri\u201d ale babei vr\u0103jitoare a satului, \u015fi, prin urmare, la o mie \u015fi una de desc\u00e2nturi seci\u201d,<\/i> scria c\u0103rturarul Theodore Margot dup\u0103 ce vizitase Oltenia, \u00een secolul al XIX-lea.<\/p>\n

\u021auica, viciul multor rom\u00e2ni<\/h2>\n

Moldovenii obi\u0219nuiau s\u0103 bea vin \u0219i, mai ales, rachiu pentru a p\u0103c\u0103li foamea, observa c\u0103rturarul Eugene Leger, \u00een aceea\u0219i epoc\u0103. \u00cen ora\u0219ele transilvane, \u021buica era adesea b\u0103utura care \u00eenfierb\u00e2nta spiritele.<\/p>\n

\u201eCele mai multe certuri la acest t\u00e2rg (n.r. Sibiu) se n\u0103\u0219teau \u00eentre rom\u00e2ni, care, \u00eenc\u0103 dis-de-diminea\u021b\u0103, gustau din rachiu \u0219i ajungeau s\u0103-\u0219i sparg\u0103 capetele unii altora\u201d, <\/i>relata topograful austriac Joseph Adalbert Krickel dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie \u00een Transilvania secolului al XIX-lea.<\/p>\n

Tot atunci, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 era faimoas\u0103 pentru livezile \u00eentinse de pruni, ale c\u0103ror fructe erau folosite la producerea b\u0103uturilor \u0219i dulce\u021burilor, dar \u0219i consumate crude ori uscate.<\/p>\n

\u201e\u021a\u0103ranilor rom\u00e2ni le place foarte mult jocul, iar mai presus de toate, rachiul de prune, de care fac mare abuz\u201d<\/i>, consemna, la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, c\u0103rturarul F. G. Laurencon, care a tr\u0103it timp de 12 ani \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Rom\u00e2nia \u00een topul produc\u0103torilor de prune<\/h2>\n

\u00cen secolul XX, prunul european \u0219i subspecia sa, corcodu\u0219ul, au r\u0103mas specii tradi\u021bionale de pomi fructiferi cultivate \u00een Rom\u00e2nia, arat\u0103 un studiu publicat de Societatea Interna\u021bional\u0103 de \u0218tiin\u021be Horticole, o organiza\u021bie independent\u0103 a speciali\u0219tilor din domeniu.<\/p>\n

\u201eRom\u00e2nia a fost, \u00een secolul trecut, unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de prune din lume, cu produc\u021bii cuprinse \u00eentre 962.000 de tone \u00een 1969 \u0219i 252.200 de tone \u00een 1995\u201d,<\/i> men\u021bioneaz\u0103 studiul.<\/p>\n

\u00cen prima parte a secolului XX, cultura prunului \u00een Rom\u00e2nia s-a bazat pe soiuri autohtone, iar p\u00e2n\u0103 la 85% din produc\u021bia de prune era destinat\u0103 fabric\u0103rii alcoolului. Autrit\u0103\u021bile atr\u0103geau frecvent aten\u021bia rom\u00e2nilor despre modul \u00een care utilizau prunele \u0219i le cereau s\u0103 nu le risipeasc\u0103 \u00een fabricarea alcoolului. <\/p>\n

\u201eUn fapt care las\u0103 de dorit este \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een multe locuri, prunele nu sunt folosite la altceva dec\u00e2t la fabricarea \u0163uicii, acea b\u0103utur\u0103 alcoolic\u0103 at\u00e2t de d\u0103un\u0103toare s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, c\u00e2t \u015fi min\u0163ii omului. \u015ei astfel, fructul acesta, a c\u0103rui valoare este dintre cele mai mari, ajunge s\u0103 nu-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 adev\u0103ratul rost, ci, dimpotriv\u0103, s\u0103 joace rolul distrug\u0103tor tocmai asupra a ceea ce ar fi putut s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 cl\u0103deasc\u0103\u201d, <\/i>nota revista Flac\u0103ra \u00een 1984.<\/p>\n

Cultura prunului \u00een declin \u00een anii ’90<\/h2>\n

\u00cen ultimele decenii ale secolului trecut, utiliz\u0103rile s-au diversificat: consum proasp\u0103t, deshidratare, gem sau marmelad\u0103, \u00eens\u0103 produc\u021bia de alcool a r\u0103mas semnificativ\u0103, reprezent\u00e2nd cel pu\u021bin o treime din recolta total\u0103, noteaz\u0103 autorii studiului publicat de Societatea Interna\u021bional\u0103 de \u0218tiin\u021be Horticole.<\/p>\n

\"Prune.<\/picture>\n

Prune. Foto: Freepik.com<\/p>\n<\/div>\n

\u201eDup\u0103 1990, cultura prunului \u00een Rom\u00e2nia a suferit un declin major, pe fondul retroced\u0103rii terenurilor de la fermele de stat \u0219i cooperative c\u0103tre proprietarii ini\u021biali. Multe livezi au fost defri\u0219ate, altele abandonate, iar \u00eenfiin\u021barea de noi planta\u021bii de pruni a fost sporadic\u0103. Suprafa\u021ba total\u0103 a livezilor a cobor\u00e2t sub 80.000 de hectare, majoritatea av\u00e2nd \u00eentre 20 \u0219i 25 de ani vechime\u201d,<\/i> arat\u0103 aceea\u0219i cercetare din 2010.<\/a><\/p>\n

Situa\u021bia culturilor de pruni s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit \u00een ultimul deceniu, chiar dac\u0103 ultimii ani a ajuns \u00eentr-un u\u0219or declin, arat\u0103 datele Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103. Dac\u0103 \u00een 1990, produc\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 de prune se ridica la circa 450.000 de tone anual, \u00een 2024 ea ajunsese la 612.000 de tone. \u00cen anul 2003, cel mai prolific din ultimii 30 de ani, \u00een Rom\u00e2nia s-au produs peste 900.000 de tone de prune, iar \u00een 2018, peste 860.000 de tone.<\/p>\n

Num\u0103rul prunilor din Rom\u00e2nia este \u00een prezent estimat la 3,5 milioane de pomi, cu un milion mai pu\u021bini dec\u00e2t la \u00eenceputul anilor \u201890., iar suprafa\u021ba de cultivare a acestora se ridic\u0103 la circa 65.000 de hectare. <\/p>\n

Rom\u00e2nia, \u021bara prunilor<\/h2>\n

De\u0219i suprafe\u021bele cultivate au sc\u0103zut \u00een ultimele decenii,<\/a> Rom\u00e2nia a r\u0103mas una dintre principalele \u021b\u0103ri cultivatoare de prune din lume (2023), potrivit World Population Review (WPR), un site independent de statistic\u0103 \u0219i date demografice fondat \u00een 2011, care utilizeaz\u0103 surse oficiale (ONU, Banca Mondial\u0103, US Census Bureau, Pew Research Center etc.).<\/p>\n

Conform datelor WPR, dup\u0103 China \u2014 cel mai mare produc\u0103tor de prune din lume, cu aproape \u0219apte milioane de tone anual \u2014 Rom\u00e2nia \u00eemparte locul al doilea cu Serbia, fiecare av\u00e2nd o produc\u021bie de aproximativ 700.000 de tone pe an.<\/p>\n

\u201ePrunele au o semnifica\u021bie at\u00e2t cultural\u0103, c\u00e2t \u0219i istoric\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, motiv pentru care prunii reprezint\u0103 circa 45 la sut\u0103 din totalul livezilor de pomi fructiferi ai \u021b\u0103rii. Rom\u00e2nia produce \u00een prezent aproximativ o jum\u0103tate de milion de tone de prune anual\u201d<\/i>, arat\u0103 WPR.<\/p>\n

Prunele, sursa de vitamine \u0219i minerale a toamnei<\/h2>\n

De-a lungul timpului, cea mai popular\u0103 utilizare a prunelor a fost \u00een produc\u021bia de b\u0103uturi alcoolice, \u00eens\u0103 fructele zemoase ale \u00eenceputului de toamn\u0103 au fost apreciate \u0219i \u00een alimenta\u021bie.<\/p>\n

Prunele, uscate sau crude, sunt recomandate de speciali\u0219ti pentru beneficiile aduse s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Sunt bogate \u00een nutrien\u021bi, fibre \u0219i antioxidan\u021bi, eficiente \u00een ameliorarea constipa\u021biei, pot sprijini controlul glicemiei \u0219i s\u0103n\u0103tatea inimii \u0219i a oaselor, fiind totodat\u0103 u\u0219or de consumat, arat\u0103 medicul nutri\u021bionist Jerlyn Jones, \u00eentr-un articol publicat recent pe site-ul de s\u0103n\u0103tate Healthline.com.<\/p>\n

Potrivit specialistei, prunele \u0219i prunele uscate au un con\u021binut impresionant de nutrien\u021bi. Ele furnizeaz\u0103 peste 15 vitamine \u0219i minerale diferite, pe l\u00e2ng\u0103 fibre \u0219i antioxidan\u021bi. \u00cen plus, au relativ pu\u021bine calorii, dar con\u021bin o cantitate semnificativ\u0103 de vitamine \u0219i minerale importante.<\/p>\n

\u201eO prun\u0103, \u00een medie, are aproximativ 30 de calorii, 7,52 g de carbohidra\u021bi, 0,92 g de fibre \u0219i 6,55 g de zaharuri. \u00cen plus, furnizeaz\u0103 7\u201310% din doza zilnic\u0103 recomandat\u0103 (DZR) de vitamina C, 1,2\u20131,6% din DZR de vitamina A \u0219i 3,5\u20134,7% din DZR de vitamina K. Totodat\u0103, o prun\u0103 con\u021bine cupru, mangan, fosfor \u0219i magneziu\u201d, arat\u0103 site-ul de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

Remedii anti-constipa\u021bie<\/h2>\n

Prunele \u0219i sucul de prune sunt bine cunoscute pentru capacitatea lor de a ameliora constipa\u021bia, datorit\u0103 con\u021binutului ridicat de fibre. Ele con\u021bin \u0219i sorbitol \u2013 un alcool de zah\u0103r cu efecte laxative naturale.<\/p>\n

\"Prunele<\/picture>\n

Prunele au numeroase \u00eenterbuin\u021b\u0103ri. Foto: Freepik.com<\/p>\n<\/div>\n

\u201eEste important de re\u021binut c\u0103 un consum prea mare de prune deodat\u0103 poate avea efecte nepl\u0103cute, precum diareea\u201d<\/i>, noteaz\u0103 specialista \u00een nutri\u021bie.<\/p>\n

Prunele \u0219i prunele uscate sunt bogate \u00een antioxidan\u021bi polifenolici, care pot reduce inflama\u021biile \u0219i riscul apari\u021biei mai multor boli cronice. Sunt, de asemenea, o bun\u0103 surs\u0103 de fibre, ce contribuie la men\u021binerea glicemiei sub control \u0219i pot cre\u0219te nivelul de adiponectin\u0103, un hormon cu rol important \u00een reglarea zah\u0103rului din s\u00e2nge.<\/p>\n

Prunele pot fi benefice \u0219i pentru s\u0103n\u0103tatea oaselor. Potrivit site-ului Healthline, unele cercet\u0103ri au asociat consumul lor cu un risc mai sc\u0103zut de afec\u021biuni osoase precum osteoporoza \u0219i osteopenia, caracterizate prin densitate osoas\u0103 sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n

\u201eNu doar c\u0103 prunele pot preveni pierderea de mas\u0103 osoas\u0103, dar exist\u0103 indicii c\u0103 ar putea chiar inversa pierderea deja instalat\u0103. Deocamdat\u0103, nu este pe deplin clar de ce prunele au aceste efecte pozitive asupra oaselor. Totu\u0219i, con\u021binutul lor de antioxidan\u021bi \u0219i capacitatea de a reduce inflama\u021bia par s\u0103 joace un rol important. Acelea\u0219i cercet\u0103ri sugereaz\u0103 c\u0103 prunele pot cre\u0219te nivelurile unor hormoni implica\u021bi \u00een formarea oaselor. \u00cen plus, prunele con\u021bin mai multe vitamine \u0219i minerale cu efect protector, precum vitamina K, fosfor, magneziu \u0219i potasiu\u201d,<\/i> arat\u0103 medicul nutri\u021bionist.<\/p>\n

Prunele, alimente versatile<\/h2>\n

De\u0219i studiile privind efectele prunelor asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii osoase sunt \u00eenc\u0103 limitate, rezultatele ob\u021binute p\u00e2n\u0103 acum pe subiec\u021bi umani sunt promi\u021b\u0103toare.<\/p>\n

Consumul regulat de prune \u0219i prune uscate poate avea \u0219i un efect protector asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii inimii.<\/p>\n

\u201eEle au fost studiate pentru poten\u021bialul lor de a reduce tensiunea arterial\u0103 \u0219i nivelul colesterolului \u2013 factori majori de risc pentru bolile cardiovasculare. Efectele pozitive ale prunelor \u0219i prunelor uscate asupra inimii se datoreaz\u0103, cel mai probabil, con\u021binutului lor ridicat de fibre, potasiu \u0219i antioxidan\u021bi\u201d<\/i>, explic\u0103 specialista.<\/p>\n

Prunele \u0219i prunele uscate sunt u\u0219or de inclus \u00een diet\u0103. Pot fi consumate \u00een diverse forme \u0219i se potrivesc \u00een numeroase re\u021bete, concluzioneaz\u0103 Jerlyn Jones, specialist\u0103 \u00een nutri\u021bia integrativ\u0103.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia este unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de prune din lume, \u00eens\u0103 fructele, de\u0219i bogate \u00een vitamine, antioxidan\u021bi \u0219i fibre, au fost folosite din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7075,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-7074","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7074","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7074"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7074\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7075"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7074"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7074"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7074"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}